„Fake news există. Orice fake news trebuie dat jos în 15 minute. Avem un proiect de lege pentru asta. La algoritmi poți să reacționezi doar cu algoritmi și USR a depus un proiect și poți să dai jos prin Inteligență Artificială, bineînțeles folosind algoritmi pe TikTok, fake news-ul. Sau dacă există un mesaj manipulator în nici un caz nu poate să fie plătit, dar nu poate să fie distribuit mai mult de 150 de persoane”, a spus Lasconi la Radio Guerrilla.
Ea susține că în spatele Inteligenției Artificiale vor sta algoritmi „gândiți de niște creiere umane”.
„În 15 minute poate să verifice Inteligența Artificială, dar Inteligența Artificială o face niște creiere umane înainte”, a mai spus ea.
Lasconi susține că procedurile ar urma să fie stabilite de instituții ale statului cu competențe în acest domeniu.
Articolul Ce propunere face Lasconi pentru ca fake news-ul să fie combătut: „La algoritmi poți să reacționezi doar cu algoritmi” apare prima dată în Mediafax.
Lasconi a fost pusă, joi, la Radio Guerrilla, într-un scenariu geopolitic, în care este președintele României și sună Emmanuel Macron să o roage să facă o declarație de solidaritate cu alte țări europene privind independența Iranului. Peste 10 minute, în același scenariu, o sună Donald Trump și o roagă să nu facă nicio declarație. Lasconi a fost pusă să țină cont de contextul internațional, că s-ar putea să atace baze în Iran din care s-a atacat Israelul.
Va face sau nu Lasconi declarația? – este întrebarea care i s-a adresat.
„Da, este așa o supoziție. M-ați băgat pe niște tot felul de rute de alea false. Macron nu o să mă sune să mă roage asta. Dar m-aș aștepta din partea domnului Trump să mă sune. Dar domnul Macron nu cred că o va face. Eu întotdeauna voi lua deciziile care sunt bune pentru România. În niciun caz nu voi fi păpușa unui lider, indiferent cât de musculos ar fi (…). Noi vorbim aici foarte ușor și mai și glumim despre suveranitatea unor state. Atunci când vorbești despre faptul că vrei să acaparezi o țară, gândiți-vă la următorul exemplu și gândiți-vă bine. Dacă ești pe stradă și cuiva îi place ce ai tu pe tine – paltonul, că tot vorbeam despre el, sau geanta sau banii și îți fură asta, asta se numește furt. Atunci când această atitudine este între două state, se numește rapt teritorial. Și cine aplaudă asta își aducă aminte că am pierdut multe teritorii în al Doilea Război Mondial. Dar poate că mulți nu-și mai aducă aminte, că nu-și aduc aminte nici câți au murit la Revoluție și de atunci noi tot căutăm teroriști. Eu cred că România are nevoie de un lider puternic, de un lider cu coloană vertebrală. E important caracterul pe care-l are viitorul președinte. Buna credință și dacă va fi să nu-i intimidabil de către cineva. Eu nu sunt”, a spus Elena Lasconi.
Lasconi adaugă că ea, spre deosebire de alți candidați, are curajul să spună „verde în față” exact ceea ce simte: „Și nu voi fi, cum s-ar zice în popor, o cârpă”.
Articolul Ce ar face Lasconi dacă ar fi președintele României și o sună Macron și Trump în privința Iranului apare prima dată în Mediafax.
Podul rutier va fi construit în apropierea podului feroviar existent „Podul Prieteniei”, care a fost pus în funcțiune în 1959, după războiul din Coreea, scrie agenția Reuters.
Alexander Matsegora, ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, a declarat pentru agenția de presă rusă de stat RIA, că „părțile efectuează lucrări pregătitoare, finalizează documentația de proiectare, formează echipe de construcție și coloane de echipamente”.
Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord a afirmat că lucrările efective la podul rutier nu au început, însă o firmă sud-coreeană de analiză a imaginilor prin satelit a declarat într-un raport din 5 martie că lucrările la fundațiile podului și la legăturile rutiere par să fi început.
Construcția acestui pod rutier a fost convenită în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin în Coreea de Nord anul trecut, când cele două țări au semnat un acord de parteneriat strategic.
Podul rutier, despre care se discută de ani de zile, va avea 850 de metri și va face legătura cu sistemul rusesc de autostrăzi.
Articolul Legăturile din Moscova și Phenian se vor consolida și rutier. Rusia va construi un pod rutier spre Coreea de Nord apare prima dată în Mediafax.
„100% ajung în turul 2, 100% câștig Președinția. Și anul trecut am zis la fel și toată lumea m-a subestimat. Și uite ce s-a întâmplat”, a spus, joi, Lasconi, la Radio Guerrilla.
Întrebată dacă, fiind 100% sigură că ajunge în turul doi sau președinte al țării, în cazul în care va pierde își va da demisia din șefia USR, Elena Lasconi ezită.
„Nu, pe mine funcțiile nu mă interesează absolut deloc și ca să vă arăt asta concret: sunt singurul președinte de partid parlamentar care nu a candidat pe nicio listă de parlamentare. Pentru mine există primăria Câmpulung sau Președinția. Să fiu primar în prima capitală a Țării Românești sau președintele României. Cel mai bun președinte al României. Eu cred asta. Eu cred că pot să fac asta”, a spus Lasconi.
Articolul Lasconi, 100% sigură că va fi președintele României apare prima dată în Mediafax.
„Sunt primul politician care a spus că aș vrea să fie domnul Bolojan premier. După chestia asta, în noaptea aia, PNL a avut ședință, erau agitați, jumătate din partid deja cumva simpatiza cu ideea de Bolojan, faptul că Ilie Bolojan este acum președinte interimar într-un fel mi se datorează mie. Pentru că am vorbit despre el, pentru că cred în el”, a declarat, joi, la Radio Guerrilla, Elena Lasconi.
Ea spune că a făcut și presiuni pentru plecarea lui Iohannis.„Apoi a fost pus pe liste la Senat, pentru că, nu-i așa, are credibilitate, apoi cu această coaliție a ajuns președintele Senatului, am făcut și presiuni și pentru a pleca Iohannis acasă și acum este președinte interimar”, a adăugat Lasconi.
Articolul Lasconi: Faptul că Ilie Bolojan este acum președinte interimar într-un fel mi se datorează mie apare prima dată în Mediafax.
„A apărut execuția bugetară pe primele două luni ale anului. Ce credeți? Au scăzut cheltuielile? Cheltuielile totale ale statului au crescut în continuare cu 3.7%. Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2%. Cheltuielile de personal (a doua cea mai mare categorie de costuri a statului român) au crescut cu încă 16.2%! Toate față de aceeași perioadă a anului trecut, când oricum au crescut cheltuielile pentru că era an electoral”, susține, joi, într-o postare pe Facebook Claudiu Năsui.
Acesta îl contrazice pe ministrul Finanțelor.
„Ministrul finanțelor, Tanczos Barna (despre care eu zic că e unul dintre cei mai decenți miniștri ai finanțelor pe care i-a avut România în ultimii ani) zice că scad cheltuielile. De fapt el se uită doar la bugetul de stat și nu la întreg bugetul statului. Dar ce contează nu e doar o parte din buget, ci întregul buget. Bugetul statului e compus dintr-o serie de bugete. Cel denumit <buget de stat> reprezintă aproximativ o treime din tot ce cheltuie statul. Ce contează sunt cheltuielile totale ale statului. Pentru alea se îndatorează statul român. Acelea sunt cele pe care PSD și PNL le-a explodat în ultimii ani. Acelea sunt cele care generează deficitul (diferența între venituri și cheltuieli) și deci inflația, adică creșterea prețurilor. Până nu avem un guvern care să scadă cheltuielile precum în Argentina, nu avem nicio șansă să ne facem bine în România. Taxele vor tot crește. Sărăcia va tot crește. Și casta politică va deveni tot mai puternică”, adaugă Năsui.
Ministrul Finanțelor spune că se văd primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statuluiMinistrul Finanțelor spunea miercuri că primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja: „Cheltuim mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările cresc”.
„Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat și de aproape 4% la nivelul autorităților locale. Cu excepția cheltuielilor pentru sănătate, instituțiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puțin pe bunuri și servicii, comparativ cu primele două luni din 2024. În același timp, încasările din colectarea TVA au crescut și au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului”, susține Tánczos Barna într-o postare pe Facebook.
Articolul Fost ministru al Economiei: Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2% apare prima dată în Mediafax.
Coreea de Nord a trimis, pe lângă efective militare, mai multe rachete, echipamente de artilerie și muniție pentru a ajuta Rusia, potrivit șefului de Stat Major al armatei sud-coreene, citat de Associated Press (AP).
Echipamentul militar trimis de Phenian Moscovei include o „cantitate considerabilă” de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, obuziere autopropulsate de 170 milimetri și aproximativ 220 de unități de lansatoare multiple de rachete de 240 milimetri.
Cei 3.000 de soldați nord-coreeni trimiși suplimentar în sprijinul Rusiei se adaugă celor 11.000 trimiși încă de anul trecut – în special pentru a lupta în regiunea rusă Kursk împotriva armatei ucrainene. Statul Major interarme a estimat că aproximativ 4.000 dintre aceștia au fost uciși sau răniți, bilanțul mare fiind cauzat de dificultățile de adaptare a trupelor nord-coreene la drone și la alte elemente ale războiului modern.
Potrivit CNN, liderul nord-coreean Kim Jong-un și președintele rus Vladimir Putin au aprofundat legăturile de securitate de când au semnat un pact de apărare istoric anul trecut.
Articolul Coreea de Nord alimentează armata lui Putin. Câți soldați a mai trimis Kim Jong-un la Moscova apare prima dată în Mediafax.
Decizia Curții de Apel a Circuitului D.C. marchează o înfrângere pentru președintele republican Donald Trump, care a susținut că interdicția de două săptămâni a judecătorului districtual James Boasberg privind deportările în temeiul Legii privind dușmanii străini din 1798 a încălcat autoritatea executivului de a lua decizii privind securitatea națională, scrie Reuters.
Un grup de trei judecători a votat cu 2-1 în favoarea blocării deportărilor de către Boasberg, judecătorul de circuit Justin Walker – care a fost numit de Trump în timpul primului său mandat – fiind în dezacord.
Legea privind dușmanii străinilorLa 15 martie, Trump a invocat Legea privind dușmanii străinilor (Alien Enemies Act) pentru a deporta rapid presupuși membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua, încercând să accelereze expulzările cu ajutorul unei legi cunoscute mai ales pentru utilizarea sa la internarea imigranților japonezi, italieni și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Bătălia juridică care a urmat cu privire la această măsură a evidențiat încercările lui Trump de a forța puterea judiciară federală, o ramură egală a guvernului care servește drept control asupra puterii executive.
Boasberg a blocat temporar deportările în temeiul Alien Enemies Act (Legea privind dușmanii străinilor) mai târziu, la 15 martie, ca urmare a unei contestații juridice din partea Uniunii Americane pentru Libertăți Civile.
Dar administrația Trump a permis ca două avioane aflate deja în aer să continue spre El Salvador, unde SUA au predat 238 de bărbați venezueleni autorităților salvadoriene pentru a fi plasați în „Centrul de detenție pentru terorism” al țării. Decizia a fost luată în timp ce secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a vizitat mega-închisoarea din El Salvador în care se află venezuelenii deportați de SUA. În timpul unui tur al închisorii, Noem s-a apropiat de celulele în care se aflau zeci de bărbați fără tricou, îmbrăcați în pantaloni albi, unii cu tatuaje, care priveau în tăcere. Ea a vizitat o baracă în care erau ținuți deținuți venezueleni, potrivit unui raport pool. Temperatura din cameră era „incomod de caldă” – peste 90 de grade Fahrenheit (32 de grade Celsius), se arată în raport.
Articolul O curte de apel din SUA menține blocarea deportării de către Trump a unor venezueleni apare prima dată în Mediafax.
Fils, în vârstă de 20 de ani, îl va întâlni în sferturile de finală pe Jakub Mensik din Republica Cehă, în vârstă de 19 ani.
„În setul al treilea am crezut că s-a terminat aproape, 3-1, servea grozav”, a declarat Fils după meci, care a fost amânat cu o zi din cauza ploii.
Grigor Dimitrov l-a învins pe argentinianul Francisco Cerundolo cu 6-7(6) 6-4 7-6(3) într-un meci de două ore și 47 de minute.
Pentru Dimitrov urmează o semifinală cu Djokovic, de 24 de ori campion de Grand Slam, sau cu americanul Korda.
La feminin, filipineza Alexandra Eala a reușit cea mai mare victorie a carierei sale cu 6-2 7-5 în fața lui Iga Swiatek, în timp ce Emma Raducanu a fost învinsă cu 6-4 6-7(3) 6-2 în sferturile de finală cu Jessica Pegula. Victoria asupra lui Swiatek a marcat al treilea câștigător de Grand Slam pe care Eala l-a eliminat de pe tabloul feminin, după victoriile anterioare asupra campioanei de la Australian Open, Madison Keys, și a campioanei din 2017 de la French Open, Jelena Ostapenko.
Următoarea va fi americanca Pegula, a patra favorită, care a trecut de campioana U.S. Open 2021, Raducanu, pentru a ajunge în a treia sa semifinală la Miami.
Articolul Zverev, principalul favorit, eliminat de Arthur Fils la turneul de la Miami apare prima dată în Mediafax.
