Un neurocercetător de la Universitatea Johns Hopkins spune că creierul poate rămâne ager chiar și la vârste înaintate, ba chiar se poate întări, cu ajutorul unor obiceiuri zilnice țintite, scrie Business Insider.
Dr. Majid Fotuhi, care a studiat declinul cognitiv timp de peste 30 de ani, și-a schimbat stilul de viață după vârsta de 50 de ani pentru a-și crește șansele de a deveni un „super-ager”, adică o persoană cu o sănătate cognitivă similară cu a cuiva cu decenii mai tânăr.
Antrenamentele fizice zilnice, baza rutinei sale pentru un creier sănătosFotuhi își începe fiecare dimineață cu exerciții, alternând antrenamente cu greutăți, sesiuni de pedalat pe Peloton și plimbări lungi cu bicicleta, însumând 60–80 de mile pe săptămână.
Studiile arată că antrenamentele cardio și de forță regulate îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral, stimulând memoria și viteza de procesare.
El evită și scurtăturile, precum liftul, întărind ideea că mici provocări fizice frecvente aduc beneficii mari pe termen lung.
Dieta mediteraneană, omega-3 și evitarea strictă a alimentelor procesateFotuhi urmează o dietă mediteraneană bazată pe alimente integrale, proteine slabe, pește și grăsimi sănătoase.
Într-o zi obișnuită consumă ovăz cu proteine, iaurt, fructe de pădure și somon cu salată.
Evită complet alimentele procesate și dulciurile, asociate cu inflamația și declinul cognitiv.
Singurul supliment pe care îl recomandă sunt acizii grași omega-3, în special DHA și EPA, susținuți de numeroase studii pentru beneficii asupra memoriei și prevenirea Alzheimerului.
Provocări mentale, învățare socială și gestionarea stresuluiPentru a-și menține mintea activă, Fotuhi învață lucruri noi zilnic: predă, citește literatură științifică, joacă șah, jocuri de cărți rapide, Sudoku, ia lecții săptămânale de dans și călătorește frecvent.
De asemenea, evită să folosească GPS-ul și calculatorul, pentru a-și stimula orientarea și raționamentul.
Gestionarea stresului și reducerea cortizolului sunt esențiale în rutina sa.
Menține o atitudine pozitivă și prioritizează somnul profund, pe care îl descrie drept „un ciclu de spălare nocturnă a creierului”.
În cazul acumulării unui număr de 15 puncte de penalizare se dispune suspendarea dreptului de a conduce, pe o perioadă de 30 de zile.
De asemenea, se poate dispune suspendarea dreptului de a conduce, pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puțin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.
În aceste condiții, întrebarea pe care și-o pun conducătorii auto, foarte des, este:
,,CUM SCAP DE PUNCTELE DE PENALIZARE PRIMITE DREPT SANCȚIUNE CONTRAVENȚIONALĂ COMPLEMENTARĂ PE CODUL RUTIER?”
Răspunsul vine tot din Codul Rutier, și anume: Punctele de penalizare se anuleaza la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatarii contraventiei. În situatia în care a fost depusa plângere împotriva procesuluiverbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin care au fost aplicate oricare dintre punctele de penalizare care conduc la realizarea cumulului prevazut la alin. (1) lit. a) si b), curgerea termenului de anulare se suspenda de drept pentru toate punctele de penalizare care îl alcatuiesc, de la data înregistrarii acestei plângeri la instanta de judecata pâna la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care instanta a respins plângerea contraventionala sau a admis-o în parte, mentinând sanctiunea contraventionala complementara aplicata.
Este bine de știut faptul că, suspendarea exercitării dreptului de a conduce cauzată de acumularea punctelor de penalizare, anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.
Pentru a evita suspendarea exercitării dreptului de a conduce, fiecare conducător auto poate consulta online istoricul sancțiunilor rutiere pe site-ul MAI Acasă – HUB servicii MAI. Pentru a putea beneficia de acest serviciu public online, trebuie să ai un cont validat.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri seara că se va întâlni vineri, în Biroul Oval, cu viitorul primar al orașului New York, Zohran Mamdani, pregătind scena unei confruntări directe între doi adversari politici care s-au atacat reciproc luni de zile de la distanță, scrie AP.
Întâlnirea ar putea semnala o schimbare de ton, întrucât Trump a început recent să preia tema centrală a campaniei lui Mamdani, accesibilitatea, un subiect-cheie care a contribuit decisiv la victoria democratului.
Întâlnire cu miză mare după luni de ostilitateTrump a confirmat întâlnirea pe rețelele sociale, menționând că Mamdani a solicitat-o și promițând „detalii suplimentare”.
Purtătoarea de cuvânt a lui Mamdani a transmis că viitorul primar intenționează să discute cu Trump despre siguranța publică, securitatea economică și agenda accesibilității, susținută de peste un milion de new-yorkezi.
Timp de luni de zile, Trump l-a etichetat pe Mamdani drept „comunist”, a amenințat cu retragerea fondurilor federale pentru oraș și chiar a sugerat deportarea lui, deși este cetățean american naturalizat.
Presiunea politică îl împinge pe Trump către mesajele despre accesibilitateTonul lui Trump s-a schimbat radical după ce republicanii au suferit înfrângeri majore în Georgia, New Jersey, Pennsylvania și Virginia.
El a început să adopte mesajele democraților privind accesibilitatea, declarând recent că GOP este „Partidul Accesibilității”.
Întâlnirea cu Mamdani vine după ce președintele a spus reporterilor că „vor ajunge la un acord”, iar Mamdani a confirmat că echipa sa a contactat Casa Albă pentru a stabili o întâlnire.
Mamdani, un democrat socialist în vârstă de 34 de ani, care a trecut rapid de la statutul de legislator de stat din Queens la primar ales al celui mai mare oraș din SUA, a făcut campanie pentru reducerea costurilor vieții și a vorbit despre „protejarea New York-ului de Trump” după ce va prelua mandatul.
Deși critic al președintelui, el afirmă că este dispus să colaboreze cu oricine, inclusiv cu Trump, dacă acest lucru îi ajută pe locuitorii orașului.
Întâlnirea de vineri ar putea testa posibilitatea unei cooperări reale după luni de confruntări politice.
NASA a publicat cea mai amplă colecție de imagini obținută vreodată de la un obiect interstelar, după ce a coordonat observații ale cometei 3I/ATLAS realizate de 15 nave spațiale aflate în diverse puncte ale Sistemului Solar, scrie Space.
Obiectul, al treilea vizitator interstelar confirmat din istorie, oferă oamenilor de știință o oportunitate extraordinară de a studia material format în jurul unei alte stele, stârnind un interes global și împingând instrumentele NASA la limitele lor tehnice.
Un efort global coordonat dezvăluie adevărata natură a cometeiAgenția a confirmat că 3I/ATLAS este fără îndoială o cometă, respingând speculațiile online potrivit cărora ar putea fi o tehnologie extraterestră.
Folosind unghiuri multiple de observare, navele spațiale NASA au surprins coma, coada și activitatea volatilă a cometei pe măsură ce se apropia de Soare.
Mars Reconnaissance Orbiter a furnizat cea mai apropiată imagine timpurie, arătând cometa ca o sferă luminoasă și prăfoasă de la o distanță de 19 milioane de mile.
În același timp, telescopul spațial James Webb, împreună cu observatorul SPHEREx, a detectat cantități abundente de dioxid de carbon și gheață de apă în nucleul cometei, indicii esențiale despre compoziția ei și despre mediul stelar în care s-a format.
Datele în infraroșu dezvăluie semnături chimice rare și un comportament neașteptatAnaliza în infraroșu a arătat că 3I/ATLAS eliberează mult mai mult dioxid de carbon decât apă, un raport neobișnuit față de cometele obișnuite din Sistemul Solar.
Oamenii de știință au detectat, de asemenea, vapori de nichel în condiții prea reci pentru sublimare, sugerând procese interne atipice sau o chimie primordială unică.
Aceste rezultate indică faptul că obiectul conține materiale diferite de cele ale cometelor locale, oferind o fereastră spre mediul molecular al unor sisteme planetare antice.
Nave spațiale din întreg Sistemul Solar oferă observații din mai multe unghiuriMisiunile Psyche, Lucy, MAVEN, roverul Perseverance, Parker Solar Probe și satelitul SOHO al ESA–NASA au observat cometa din poziții diferite, permițând oamenilor de știință să depășească perspectiva nefavorabilă de pe Pământ.
Această abordare „în echipă” a generat date esențiale pentru rafinarea traiectoriei cometei în timp ce trecea pe lângă Marte și se îndrepta spre Soare. Astfel de calcule ar putea contribui, în viitor, la strategii mai avansate de apărare planetară împotriva obiectelor interstelare rapide.
Ministerul Sănătății va extinde, începând cu anul 2026, programul de screening neonatal, crescând numărul biomarkerilor testați la naștere de la 3 la 18, scrie Digi24.
Decizia vine ca parte a unei strategii de modernizare a diagnosticului timpuriu pentru afecțiuni genetice și metabolice, oferind șanse reale la tratament rapid și prevenirea dizabilităților.
Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că extinderea era necesară de ani de zile, dar a lipsit „viziunea” pentru implementare.
Program național extins pentru depistarea bolilor rareRogobete a anunțat că Ministerul Sănătății va finanța un nou program prin care nou-născuții vor fi testați pentru 18 biomarkeri, permițând identificarea timpurie a unor boli genetice grave.
El a precizat că intervenția rapidă poate opri evoluția unor patologii care, netratate, conduc la dizabilități permanente.
Testare avansată direct în maternitateTestele vor fi efectuate în toate maternitățile din țară, iar măsura va contribui la standardizarea îngrijirilor neonatale.
Noile analize vor include boli genetice și metabolice, crescând semnificativ rata diagnosticării precoce.
Beneficii pe termen lung pentru copii și sistemul medicalScreeningul extins reduce costurile medicale ulterioare, oferind copiilor șansa la o dezvoltare normală.
Specialiștii consideră că România se aliniază astfel standardelor europene în monitorizarea sănătății nou-născuților.
Președintele Donald Trump a semnat o lege bipartizană care obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să facă public întregul set de documente legate de Jeffrey Epstein, marcând o schimbare dramatică după luni întregi în care s-a opus demersului, scrie AP.
Decizia vine pe fondul unei presiuni covârșitoare din partea Congresului și al costurilor politice tot mai mari pentru administrație, în ciuda insistențelor lui Trump că democrații folosesc subiectul pentru a distrage atenția de la „victoriile” republicanilor.
Congresul susține masiv divulgarea după schimbarea de poziție a lui TrumpTrump a susținut mult timp că inițiativa de transparență era o „farsă” politică creată de democrați, mergând până la a o convoca pe reprezentanta Lauren Boebert în Situation Room pentru a încerca să blocheze demersul.
Însă, odată ce a devenit clar că legislativul va impune publicarea documentelor, Camera Reprezentanților adoptând legea cu 427–1, iar Senatul aprobând-o în unanimitate, președintele a făcut o întoarcere bruscă.
Trump a spus că vrea ca partidul să „meargă mai departe” și ca subiectul Epstein să nu umbrească prioritățile republicanilor.
Legea obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să publice, în 30 de zile, toate documentele, comunicările și materialele investigatoare legate de Epstein și de ancheta privind moartea sa în închisoare federală în 2019.
Sunt permise redactări doar pentru a proteja victimele sau investigațiile active, nu pentru a evita „rușinea, prejudiciul de imagine sau sensibilitățile politice”.
Legea avansează în ciuda rezistenței GOP și a controverselor vechi din cazul EpsteinProiectul, considerat inițial improbabil, a câștigat avânt printr-o coaliție neobișnuită formată din democrați, critici republicani ai lui Trump și câțiva foști aliați ai acestuia.
Reprezentantul republican Clay Higgins a fost singurul care a votat împotrivă, avertizând că limbajul legii ar putea duce la expunerea unor persoane nevinovate menționate în fișiere.
Senatul a adoptat legea fără un vot formal, prin consens unanim.
Epstein, un finanțator influent aflat în cercul unor lideri politici și oameni de afaceri de top, fusese cândva prieten cu Trump, deși acesta insistă că a rupt legăturile cu el cu mulți ani înainte de arestarea sa.
Unii aliați ai lui Trump au alimentat teorii ale conspirației privind o presupusă mușamalizare în cazul Epstein, speculații pe care această lege încearcă acum să le clarifice prin impunerea unei transparențe fără precedent.
Un atac masiv cu drone și rachete lansat de Rusia asupra orașului Ternopil, din vestul Ucrainei, a ucis cel puțin 25 de persoane, inclusiv trei copii, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se afla în Turcia pentru a obține sprijin diplomatic împotriva invaziei Moscovei, scrie AP.
Atacul, unul dintre cele mai letale din ultimele luni, a devastat două blocuri de locuințe și a rănit zeci de oameni, subliniind extinderea razei loviturilor rusești în regiuni considerate până de curând sigure.
Atac asupra unui cartier rezidențialAutoritățile ucrainene au declarat că Rusia a lansat 476 de drone de atac și de diversiune, precum și 48 de rachete de diferite tipuri, vizând mai multe regiuni.
Apărarea antiaeriană a interceptat majoritatea rachetelor de croazieră, inclusiv cel puțin 10 doborâte de avioane F-16 și Mirage-2000 furnizate de Occident.
Ministrul de interne Ihor Klymenko a confirmat că 19 victime au murit arse de vii și că 24 de persoane sunt încă dispărute, echipele de salvare continuând căutările printre dărâmături.
Ternopil, aflat aproape de granița cu Polonia, era considerat până acum o zonă relativ sigură. Atacuri rusești în alte trei regiuni au rănit aproape 50 de persoane.
Zelenski se întâlnește cu Erdogan în timp ce presiunea diplomatică creșteZelenski s-a întâlnit la Ankara cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, încercând să intensifice presiunea internațională asupra lui Vladimir Putin și să readucă în discuție posibilitatea unei soluții negociate.
Turcia menține legături atât cu Kievul, cât și cu Moscova și joacă un rol-cheie de mediator în regiunea Mării Negre.
Zelenski a spus că așteaptă „anumite semnale din partea Statelor Unite”, referindu-se la noile sancțiuni americane împotriva sectorului petrolier rus, care intră în vigoare vineri.
Speculațiile privind participarea emisarului american Steve Witkoff au fost respinse ulterior de oficialii turci.
Între timp, secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, a sosit în Ucraina pentru întâlniri cu oficiali de la Kiev, deși aceștia au negat că ar exista discuții imediate privind reluarea negocierilor de pace.
Tensiuni regionale crescuteAtacul a declanșat reacții din partea NATO. România a ridicat de la sol două Eurofighter Typhoon și două F-16 după ce o dronă a pătruns în spațiul său aerian.
Polonia a mobilizat, de asemenea, avioane militare și a închis temporar două aeroporturi pentru a prioritiza aviația defensivă.
La Harkov, dronele rusești au rănit 46 de persoane și au avariat clădiri rezidențiale și infrastructură medicală.
Moscova a susținut că a vizat instalații energetice și obiective militar-industriale ucrainene și a afirmat că a doborât patru rachete ATACMS furnizate de SUA, lansate de Ucraina asupra orașului Voronej.
Cercetătorii au reușit pentru prima dată să extragă și să secvențieze ARN dintr-un mamut lânos vechi de 40.000 de ani, dezvăluind activitate genetică în timp real păstrată în permafrost, scrie SciTechDaily.
Descoperirea, realizată de oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm și colaboratori din Suedia, Danemarca și China, arată că ARN-ul, despre care se credea că se degradează în câteva ore după moarte, poate supraviețui zeci de milenii.
Această reușită deschide o nouă frontieră în paleogenomică, permițând investigații asupra fiziologiei speciilor dispărute, imposibile doar prin analiza ADN-ului.
Conservarea ARN-ului sparge barierele științificeEchipa de cercetare a analizat țesut muscular excepțional de bine conservat provenit de la Yuka, un mamut tânăr descoperit în permafrostul siberian.
Folosind tehnici avansate de secvențiere, oamenii de știință au identificat molecule de ARN care reflectau activitatea genelor în momentul morții animalului.
Deși genomul mamutului conține peste 20.000 de gene care codifică proteine, doar anumite căi, inclusiv contracția musculară și răspunsurile la stres metabolic, erau active în mostrele recuperate.
Cercetătorii au observat indicii de stres acut, susținând ipoteza anterioară că Yuka ar fi fost atacat de prădători înainte de a muri.
MicroARN-urile confirmă originea mamutului și dezvăluie reglarea geneticăPrintre cele mai remarcabile descoperiri se numără numeroase microARN-uri, molecule mici care reglează expresia genelor.
Aceste microARN-uri prezentau mutații specifice mamutului, constituind o dovadă clară că secvențele provin din această specie dispărută.
Este pentru prima dată când tipare de reglare genetică ale unui animal din epoca de gheață sunt observate direct. Cercetătorii au identificat chiar și gene necunoscute anterior pe baza datelor de ARN antic, o realizare fără precedent în paleogenetică.
Implicații pentru virusuri antice și viitorul paleogenomiciiStudiul arată că ARN-ul poate rămâne intact mult mai mult decât se credea, deschizând posibilitatea secvențierii virusurilor ARN antice, inclusiv potențiale tulpini din epoca de gheață ale gripei sau coronavirusurilor.
Oamenii de știință speră să combine ARN-ul preistoric cu ADN, proteine și alte biomolecule conservate pentru a reconstrui profiluri biologice detaliate ale faunei dispărute din epoca glaciară.
Astfel de studii integrate ar putea transforma înțelegerea ecosistemelor din epoca de gheață și a evoluției speciilor precum mamutul lânos.
Gruparea palestiniană Hamas condamnă loviturile aeriene israeliene efectuate miercuri în Fâșia Gaza. Organizația le descrie drept o „escaladare periculoasă” care ar pune în pericol o încetare a focului deja fragilă.
„Considerăm aceasta o escaladare periculoasă prin care criminalul de război Netanyahu caută să reia genocidul împotriva poporului nostru”, se arată într-o declarație transmisă miercuri de Hamas, citată de Times of Israel.
Hamas contestă versiunea israelianăIsraelul, în schimb, spune că raidurile au fost lansate ca răspuns la focuri trase de membri ai grupării palestiniene împotriva trupelor sale, aflate în sudul Gazei.
Armata israeliană susține că incidentul care a declanșat operațiunea reprezintă o încălcare directă armistițiului. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, atacul asupra trupelor aflate pe partea estică a liniei galbene „constituie o încălcare a acordului de încetare a focului”. Zona este considerată teritoriu controlat de Israel în interiorul Gazei.
Raiduri dincolo de linia galbenăLoviturile aeriene israeliene intervin într-un moment în care armistițiul este tot mai fragil, slăbit în ultimele zile de mai multe incidente violente în Gaza. Potrivit relatărilor internaționale, raidurile au ucis peste 25 de palestinieni. Cele patru atacuri au vizat cartiere din Gaza aflate sub controlul Hamas. Medici citați de Reuters au precizat că victimele provin din zone în care civilii rămân expuși între pozițiile israeliene și infrastructura militară a Hamas.
Trei dintre aceste atacuri au avut loc mult dincolo de o „linie galbenă” imaginară, stabilită pentru a separa zonele aflate sub control israelian de cele aflate sub control palestinian.
Deși armistițiul a redus intensitatea conflictului, violențele nu s-au oprit complet și, atât palestinienii, cât și Israelul, au raportat victime de la intrarea în vigoare a acordului.
Președintele american Donald Trump este așteptat să semneze un proiect de lege care obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să publice fișiere suplimentare legate de Jeffrey Epstein, marcând o schimbare majoră după luni de opoziție, scrie The Guardian.
Trump denunțase anterior demersurile pentru publicarea documentelor drept o „farsă” creată de democrați, însă și-a schimbat poziția după ce a devenit clar că Camera Reprezentanților va adopta masiv legislația, determinând republicanii să o avanseze rapid prin ambele camere.
Trump își schimbă poziția pe măsură ce Congresul avansează un efort bipartizan pentru transparențăAvântul proiectului de lege a crescut după ce Trump a declarat „nu avem nimic de ascuns”, îndemnând republicanii să nu mai se opună măsurii pe care anterior o atacase.
Președintele Camerei, Mike Johnson, amânase propunerea luni la rând, dar nu a reușit să oprească o coaliție bipartizană hotărâtă să forțeze publicarea unor dosare mult cerute.
Senatul a adoptat în cele din urmă proiectul fără amendamente, trimițându-l pe biroul lui Trump.
Departamentul de Justiție afirmase anterior că publicase deja toate documentele posibile fără a compromite investigațiile sau a expune victime, menționând că multe materiale sunt sigilate prin hotărâri judecătorești.
Noua legislație impune însă divulgări mult mai ample.
Proiectul cere publicarea anchetelor, registrelor de zbor, comunicărilor interne și a altor documenteConform proiectului, procurorul general trebuie să publice documentele declasificate legate de Epstein în 30 de zile, într-un format accesibil și descărcabil.
Materialele includ dosare de investigație despre Epstein și Ghislaine Maxwell, registre de zbor, itinerarii, comunicări interne ale DOJ, decizii privind acuzațiile, documente despre detenție și deces, precum și detalii despre acorduri de imunitate.
Sunt permise unele excepții, precum redactarea informațiilor care pot identifica victime, materiale legate de anchete în desfășurare, imagini ale abuzurilor sau ale morții și alte categorii protejate.
Documente noi dezvăluie comentariile lui Epstein despre Trump și alte figuri proeminenteMembrii Congresului au publicat deja zeci de mii de documente privind legăturile lui Epstein cu personalități influente, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers și scriitorul Michael Wolff.
Unele emailuri arată că Epstein scria despre Trump în termeni disprețuitori, deși niciunul nu sugerează implicarea acestuia în activități ilegale.
Într-un mesaj, Epstein spunea: „Nimeni nu e la fel de rău ca Trump. Nicio celulă decentă în trupul lui.”
