Social-democratul i s-a adresat lui Ludovic Orban, printr-o postare pe pagina sa de Facebook după unele aprecieri ale consilierului prezidențial cu privire la fostul președinte Klaus Iohannis. Zamfir îi reproșează lui Orban că are un discurs veninos.
„LUDOVICE, LUDOVICE…TOT VENINOS AI RĂMAS!
Noul reformator al clasei politice, ′prospătura′ Ludovic Orban, zice ca Iohannis a creat ′monstruoasa coaliție′ PNL-PSD. Același Iohannis era bun când l-a numit pe el premier, cu sprijinul ′monstruosului′ PSD.
Acum, când șeful lui a insistat să se facă aceeași coaliție, la care s-a adăugat și USR, Nicușor Dan, se dovedește a fi un om cumpătat și înțelept – zice ludovicul!
N-am înțeles dacă înțelepciunea vine din impunerea neomarxiștilor în arcul guvernamental.
ludovicul rămâne irecuperabil!
Din deal, de câte ori va cuvânta, va învenina PSD cu aceeași consecvență! Dar o va face cu credibiltatea scorului pe care l-a obținut la alegeri”, a scris senatorul PSD Cătălin Zamfir pe Facebook.
Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat, recent că Nicușor Dan este un președinte implicat: „Ca să spun așa, nu e nici un președinte care să fie prea activ, adică în sensul de a sări peste competențele prezidențiale, dar nici un președinte absent, ca Iohannis”.
De asemenea Ludovic Orban a făcut și o serie de comentarii la adresa PSD„La ora actuală echipa de conducere interimară a PSD-ului trebuie să stea cu un ochi la guvern și cu un ochi la alegerile interne. Iar miza lor, prioritatea lor va fi să dea satisfacție prin pozițiile pe care le iau celor care vin să voteze la Congres, dacă vor să aibă o șansă să se aleagă. Ăsta e un factor de instabilitate, pentru că altfel ar juca dacă ar fi o conducere legitimă”, a afirmat consilierul prezidențial într-un interviu la Digi24.
Articolul Senatorul PSD Cătălin Zamfir trimite săgeți către consilierul prezidențial Ludovic Orban apare prima dată în Mediafax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei.
Acestea sunt similare cu cele aplicate de Japonia, potrivit unui comunicat publicat sâmbătă pe site-ul oficial al președintelui.
„Opt persoane fizice și 14 entități juridice implicate în sprijinirea mașinii militare ruse și eludarea sancțiunilor au fost sancționate”, se arată în comunicat.
Administrația lui Volodimir Zelenski a spus că măsura face parte din planul Ucrainei de a lucra împreună cu aliații pentru a pune presiune economică pe Rusia.
Japonia a introdus și ea noi sancțiuni pe data de 12 septembrie.
„Din iunie a acestui an, Ucraina a adoptat deja opt pachete de sancțiuni și a sincronizat sancțiunile cu Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Japonia, precum și cu toate pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene”, mai este menționat în comunicat.
Guvernul ucrainean a anunțat că, după aceste noi măsuri, în total sunt sancționate 281 de persoane și 633 de companii.
Acestea au legături cu armata rusă, cu băncile din Rusia și cu activitățile din zonele ocupate ale Ucrainei.
„În total, Ucraina a impus restricții împotriva a 281 de persoane fizice și 633 de entități juridice asociate cu complexul militar-industrial rus, sistemul financiar-bancar rusesc, care servesc ocupantul în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, precum și celor implicați în eludarea sancțiunilor, operarea flotei din umbră rusești și răpirea copiilor ucraineni”, se arată în comunicat.
Articolul Zelenski aprobă un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, în acord cu Japonia apare prima dată în Mediafax.
Situația s-a întâmplat la recensământul din 2022 și a fost descoperită de analiștii Registrelor Naționale ale Scoției, care au observat o proporție mult mai mare a cetățenilor de etnie romă care provin din Italia, relatează publicația britanică The Times.
Observând cifrele neobișnuite, analiștii au ajuns la concluzia că unii dintre respondenții la recensământ născuți în Roma, ar fi putut bifa din greșeală categoria etnică „roma”.
La recensământul din 2022 din Scoția, un total de 3.218 persoane că se identifică cu grupul etnic rom. Procentul reprezintă 0,06% din populația Scoției.
În jur de 36,5% din populația romă a precizat că s-a născut în Italia, comparativ cu un procent de doar 19,1% de persoane de etnie născute în România, a doua țară ca frecvență în cifrele privind locul natal.
În cifre, înseamnă că 1.200 de persoane de „presupusă” etnie romă sunt născute în Italia, din totalul de 3.200 de persoane de etnie romă din Scoția.
Oficialii scoțieni și-au dat seama că ar putea fi vorba despre o eroareOficialii Registrelor Naționale din Scoția au declarat că caseta cu etnia ar fi putut să fie bifată din greșeală de italieni.
„Această casetă ar fi putut fi bifată din greșeală de către persoane născute în Roma, Italia, dar nu pot determina cu certitudine ce proporție dintre aceste persoane ar fi putut bifa din neatenție etnia greșită, întrucât unele dintre ele ar putea fi considerate ca făcând parte din grupul etnic rom”.
În general, autoritățile din Scoția fac recensământ odată la zece ani. Până în 2022 se credea că cei mai mulți cetățeni de etnie romă se află în vestul orașului Glasgow, însă cifrele de la ultimul recensământ au arătat că numai 28.1% din populație este reprezentată de cetățeni de etnie romă.
Articolul Italienii din Scoția au declarat că sunt de „etnie romă”, crezând că termenul se referă la orașul Roma apare prima dată în Mediafax.
Confruntată cu o creștere accentuată a extremei drepte, Germania lui Friedrich Merz organizează de câteva luni zboruri charter către Afganistan pentru a-i returna pe solicitanții de azil puși sub acuzare de instanțe. Un acord este pe cale să fie încheiat pentru a facilita aceste deportări.
Un acord între Berlin și talibani este aproape de a fi încheiat pentru a face zborurile de deportare către Afganistan „regulate”, a declarat sâmbătă ministrul german de interne, o mișcare care face parte dintr-o înăsprire a politicii germane privind migrația, potrivit Le Figaro.
„Discuțiile sunt într-un stadiu foarte avansat, așa că putem presupune că vom ajunge foarte curând la un acord”, a declarat Alexander Dobrindt pentru site-ul de știri online „The Pioneer ”. „Dorim să efectuăm returnări regulate, iar asta nu înseamnă doar zboruri charter, ci și zboruri comerciale ”, a adăugat ministrul conservator (CSU).
În funcție din luna mai, cancelarul Friedrich Merz a promis să accelereze deportarea solicitanților de azil afgani condamnați pentru infracțiuni comise în țară. Aceste returnări sunt controversate din cauza revenirii la putere în august 2021 a talibanilor, o autoritate pe care Germania nu o recunoaște.
De atunci, Berlinul a efectuat două zboruri de deportare a afganilor condamnați de instanțele germane: 81 în iulie anul trecut și 28 în vara anului 2024. Aceste zboruri charter au fost organizate de Qatar, care a acționat ca mediator. Însă, în septembrie, Ministerul Federal de Interne a anunțat discuții directe cu talibanii.
Angajații ministerului au purtat „discuții tehnice cu oficiali de la fața locului la Kabul în primul weekend al lunii octombrie pentru a organiza aceste zboruri de deportare”, a adăugat Alexander Dobrindt.
Ministrul conservator „va face tot posibilul ca acest lucru să funcționeze ”, de exemplu, mergând la Kabul dacă este necesar, și dorește să „încerce același lucru cu Siria ” .
După căderea președintelui Bashar al-Assad, Germania, la fel ca mai multe țări europene, a anunțat și ea că îngheață cererile de azil pentru cetățenii sirieni.
O politică de imigrație mai dură este unul dintre remediile pe care Friedrich Merz speră să le ofere pentru a combate ascensiunea extremei drepte, aflată la egalitate cu conservatorii în sondajele recente.
Articolul Germania: Acord cu talibanii pentru returnarea solicitanților de azil afgani în țara lor de origine apare prima dată în Mediafax.
Într-o conferință de presă desfășurată vineri, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina, Heorhii Tykhyi, a precizat că Ucraina nu a primit încă un răspuns negativ din partea SUA în ceea ce privește eventuala livrare de rachete Tomahakw, relatează Ukrainska Pravda.
Oficialul a precizat că Ucraina primește semnale pozitive din partea Statelor Unite, dar și a președintelui Donald Trump în ceea ce privește posibila furnizare de rachete.
„Aș dori să vă reamintesc că Ucraina a ridicat problema primirii acestor rachete mai devreme – sub administrația americană anterioară. La acel moment, răspunsul a fost ′nu′. De data aceasta, nu a existat un ′nu′”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Externelor.
Reprezentantul de presă a mai precizat că SUA și Ucraina desfășoară „o discuție foarte detaliată și activă despre posibilitatea furnizării acestor rachete”.
„În prezent, echipele ucrainene și americane colaborează pentru a coordona toate detaliile, a discuta toate nuanțele – în ce forme, în ce configurații și care dintre aceste rachete ar putea fi furnizate Ucrainei. Desigur, observăm diverse reacții din partea Rusiei cu privire la acest subiect, întrucât vorbim despre arme foarte puternice”, a declarat Tykhyi vineri.
Trump mai are nevoie de timp de gândireLa începutul acestei săptămâni, Trump a precizat că a „cam luat o decizie” în ceea ce privește livrarea de rachete Tomahawk în Ucraina. Totuși, președintele SUA a spus că nu își dorește o eventuală escaladare conflictului cu Rusia și, de asemenea, are nevoie să pună „câteva întrebări”, a menționat acesta într-o conferință de presă desfășurată la Casa Albă, potrivit Ukrainska Pravda.
Sâmbătă, cei doi președinți au avut o discuție telefonică, în cadrul căreia au vorbit, printre altele, și chestiuni privind întărirea Apărării aeriene a Ucrainei, însă nu a precizat concret dacă planurile includ sau nu și furnizarea de rachete Tomahawk.
„Am discutat despre oportunitățile de consolidare a Apărării aeriene, precum și despre acordurile concrete la care lucrăm pentru a asigura acest lucru. Există opțiuni bune și idei solide despre cum să ne întărim cu adevărat”, a precizat Zelenski, sâmbătă după-amiază, pe X.
Federația Rusă amenință SUAÎn ceea ce-l privește pe Vladimir Putin, liderul de la Kremlin a precizat vineri că Moscova va consolida apărarea Aeriană în eventualitatea în care Kievul va primi rachete. Acesta se arată sceptic, acuzând că situația ar fi o „cacealma” și totodată a precizat că dacă într-adevăr Ucraina va ataca Federația Rusă cu rachete Tomahawk furnizate de SUA, „relațiile diplomatice dintre Moscova și Washington” se vor deteriora.
Articolul Posibila livrare de rachete Tomahawk: Ucraina promite „semnale pozitive”, dar situația este încă incertă apare prima dată în Mediafax.
Studiul, publicat în revista Science, arată că Pământul ar putea avea un mecanism natural de autoreglare climatică mult mai rapid și mai eficient decât se credea. Oamenii de știință l-au numit „super-termostatul” planetei, capabil să reducă excesul de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă și să-și refacă echilibrul climatic – chiar dacă, pe termen scurt, oamenii continuă să încălzească planeta.
Planeta se vindecă singură, dar viața va plăti prețul„Pământul ar putea reacționa la cantitățile uriașe de CO₂ pe care le pompăm în atmosferă printr-o corectare excesivă a dezechilibrului”, a dezvăluit profesorul Andy Ridgwell de la Universitatea din California, Riverside, citat de LiveScience.
Această reacție ar putea face ca următoarea eră glaciară să sosească exact „la timp, în loc să fie întârziată cu zeci de mii de ani”, adaugă el. La timp pentru planetă, însă prea devreme pentru civilizația umană.
Mecanismul nou descoperit este legat de ciclul fosforului și de îngroparea carbonului organic pe fundul oceanului. Într-o lume mai caldă, ploile spală mai mult fosfor de pe uscat, care ajunge în ocean și stimulează creșterea fitoplanctonului – organisme microscopice ce absorb CO₂ prin fotosinteză. Când acestea mor, se scufundă și „îngroapă” carbonul organic în sedimentele marine, blocându-l pentru sute de mii de ani, o strategie aproape instinctivă a planetei, ca și cum Pământul și-ar activa propriul program de supraviețuire atunci când e în pericol.
Autoreglarea poate fi dusă la extrem„Cu cât lumea devine mai caldă, cu atât oceanele devin mai productive și mai mult carbon este stocat, ceea ce răcește clima”, au explicat oamenii de știință – geologi, climatologi, geochimiști și modelatori biogeochimici care au colaborat în realizarea modelului global al ciclului carbonului.
Numai că acest proces ar putea merge prea departe: planeta poate corecta în exces dezechilibrul termic, declanșând o răcire accentuată – posibil chiar episoade extreme de tipul Pământ-bulgăre de zăpadă, când întreaga planetă a fost acoperită de gheață.
Corecțiile au loc la scară geologicăCoautorul studiului, Dominik Hülse, matematician și modelator biogeochimic la Universitatea din Bremen, avertizează însă că aceste procese acționează la scări de timp geologice, nu umane: „Asta nu înseamnă că vom fi în siguranță față de încălzirea globală în următorii 100 sau chiar 1.000 de ani”, a spus el.
Pe termen mai lung însă, „super-termostatul” planetei ar putea compensa amânarea naturală a următoarei ere glaciare, estimată anterior la zeci de mii de ani. „Oricât de mare ar fi întârzierea… acest mecanism va aduce momentul mai aproape”, a indicat geologul californian. Cu alte cuvinte, Pământul ar putea cândva să-și apese singur butonul de răcire.
Articolul Pământul are un al doilea termostat: mecanismul ascuns care ar putea aduce următoarea eră glaciară mai devreme apare prima dată în Mediafax.
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. informează că, în perioada 14 – 17 octombrie 2025, în intervalul orar 09:00 – 14:00, personalul de specialitate al Sucursalei Regionale CF București va executa lucrări de întreținere tehnică și revizii bianuale la electromecanismele de macaz și schimbătoarele de cale, conform reglementărilor feroviare, pe linia de cale ferată București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă (T1).
Într-un comunicat de presă, „CFR” S.A, precizează că pentru desfășurarea acestor lucrări de mentenanță, circulația trenurilor va fi temporar suspendată pe relația București Nord – Pajura – Mogoșoaia – Terminal Aeroport Henri Coandă (T1), în perioada 14 – 17 octombrie 2025, intervalul orar 09:00 – 14:00, urmând ca reluarea circulației să se facă zilnic, la ora 14:00, după finalizarea lucrărilor planificate.
Pasagerii se pot deplasa cu autobuzulPe durata intervențiilor, Societatea de Transport București STB S.A. va asigura transportul alternativ al pasagerilor prin reluarea liniei expres 780, care va funcționa în perioada 14 – 17 octombrie 2025, în intervalul 08:30 – 15:00, cu plecări la 30 de minute de la terminalele „Gara Basarab” și „Aeroport Henri Coandă”.
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. mulțumește călătorilor pentru înțelegere și Societății de Transport București STB S.A. pentru colaborare și sprijinul acordat în asigurarea legăturii de transport între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă, pe durata executării lucrărilor.
Totodată, „CFR” S.A. încurajează pasagerii să se informeze din timp și să verifice situația trenurilor înainte de călătorie, accesând sursele oficiale de informare:
Prin respectarea indicațiilor personalului feroviar și informarea prealabilă, deplasările vor continua să se desfășoare în condiții de siguranță, confort și predictibilitate.
Lucrările fac parte din programul periodic de mentenanță desfășurat de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru menținerea infrastructurii feroviare în condiții optime de funcționare și siguranță a circulației.
Articolul Circulația trenurilor între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, suspendată temporar apare prima dată în Mediafax.
Într-o emisiune specială de la Digi24, de sâmbătă, Ludovic Orban, actualul consilier prezidențial, a declarat că fostul președinte Klaus Iohannis a luat, în opinia sa, „cea mai proastă” decizie din mandatul său.
De asemenea, Ludovic Orban consideră că această hotărâre luată de Iohannis a deschis drumul ascensiunii lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut.
„Călin Georgescu nu s-a născut din neant. El în mod evident a apărut, pe de-o parte, din cauza modului în care au acţionat oamenii politici. Am să vă spun simplu, cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis, care a însemnat o trădare faţă de oamenii care au votat cu el ca preşedinte, a fost să creeze monstruoasa coaliţie, când a adus PSD la putere. În momentul respectiv, PSD şi cu PNL, acţionând practic ca două partide de stat, pentru că şi o parte din PNL a copiat modelul şi ar vrea să guverneze la fel ca PSD, au sufocat România. Au creat o stare că nu mai puteai. Nu puteai să te duci la un concurs de director de şcoală sau inclusiv să îţi iei examen de titularizare ca profesor şi dacă vrei să te duci să te angajezi, trebuia să treci pe un alt partid. Pur şi simplu sufocat în România. Asta este adevărat”, a spus Ludovic Orban în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Fostul premier a mai declarat că momentul în care Klaus Iohannis a decis să readucă PSD la guvernare a fost unul „catastrofal”.
„A fost o decizie catastrofală care a fost luată… după aceea, Iohannis în primul mandat şi în toată campania de realegere şi după aia şi în campania de parlamentare, el a dat ca la fasole în PSD, considerându-l cel mai mare rău din România. Nu se face aşa ceva. Dacă PSD ar fi rămas în opoziţie, ar fi câştigat alegerile. Dacă nu lăsa să crească acest curent care s-a născut într-un fel din revoltă, din disperare. Oamenii s-au simţit, pur şi simplu, sufocaţi, cu cizma pe gât, că nu mai pot să realizeze nimic din cauza modului în care au controlat, pentru că PSD şi PNL au controlat tot: administraţia centrală, administraţia locală, companii de stat, tot ce mişcă în ţara asta. Deci au sufocat România, au generat un efect. Asta e vina liderilor politici, a lui Iohannis, a lui Ciolacu, a lui Cîţu, şi a tuturor celor ce au contribuit la această decizie, este şi vina serviciilor”, a mai afirmat Ludovic Orban.
El a mai spus că această decizie a dus la o pierdere de încredere în clasa politică și la crearea unei stări de nemulțumire în societate.
În opinia sa, alianța PSD-PNL a blocat competiția reală și a limitat accesul oamenilor la șanse corecte în sistem.
Articolul Ludovic Orban despre Georgescu: „Nu s-a născut din neant”. Fostul premier vorbește despre „cea mai proastă decizie” a lui Klaus Iohannis apare prima dată în Mediafax.
Poliția și Garda de Frontieră Estoniană au decis vineri seara să blocheze temporar drumul din sud-estul țării care trece pe o porțiune de aproximativ un kilometru prin teritoriul Federației Ruse. Măsura a fost luată din motive de securitate, după ce a fost observată o suplimentare neobișnuită a patrulelor rusești.
Fără opriri pe teritoriul rusDrumul respectiv trece prin așa-numita „Cizmă Saatse” (Saatse Boot), o fâșie de pământ rusesc de 115 hectare care pătrunde în teritoriul estonian, în apropierea localității numită Värska. Șoferii pot traversa această zonă doar dacă nu opresc vehiculul și nu pun piciorul pe sol, iar grănicerii ruși au dreptul să efectueze patrule și controale.
„Grănicerii ruși patrulează regulat această zonă pentru că este teritoriul lor. De vineri, însă, am remarcat o mișcare vizibil mai intensă decât de obicei. Și am decis să închidem drumul pentru a preveni posibile provocări și incidente, scopul nostru fiind siguranța populației estoniene”, a explicat pentru ERR News Künter Pedoski, șeful poliției de frontieră din sudul țării.
Drumul va fi redeschis când va fi sigurPotrivit autorităților, înainte să ia decizia de blocare, polițiștii de frontieră au amplasat patrule la ambele capete ale drumului și au discutat cu șoferii, recomandându-le să evite zona: „Deoarece șoseaua trece prin teritoriul rus, oricine o folosește trebuie să fie foarte precaut. În contextul actual, considerăm că traversarea implică un risc mai mare decât de obicei pentru cetățeni”.
Grănicerii estonieni au suplimentat efectivele din regiune și au stabilit o rută ocolitoare prin localitățile Värska, Treski, Matsuri și Sesniki, care îi obligă pe șoferi să ocolească aproximativ 15–20 de kilometri. Nu s-a stabilit pentru ce perioadă va fi închis drumul: „Circulația va fi reluată doar când situația de la graniță se va calma”, a transmis poliția de frontieră.
Drum unic în Europa„Cizma Saatse” este un caz unic în Europa – un drum estonian care taie de două ori granița rusă: o dată pe o porțiune de 30 de metri, și a doua oară pe circa un kilometru. În timpul verii, grănicerii ruși se confruntă deseori cu turiști care ignoră semnele de avertizare și se opresc pentru a-și face fotografii în Rusia, ceea ce le poate aduce amenzi sau interdicții.
Articolul Drumul estonian „Cizma Saatse”, blocat din cauza creșterii activității rusești în zonă apare prima dată în Mediafax.
Momentul muzical cu Viktor Orbán nu trebuie luat în tragic, susține Vasile Dîncu, la fel cum nici titlul cântecului interpretat cu acompaniament de premierul ungar.
„A mai izbucnit o furtună în paharele noastre de plastic patriotice. Viktor Orban și ai lui au cântat cu lăutarii „Noi nu plecăm de aici”. Tragedie națională, titluri alarmate, talk-show-uri aprinse. De parcă s-ar fi semnat un nou Diktat.
Dar, hai să ne liniștim. De ce ne sare sângele pe nas așa repede când cântă ungurii? Noi, românii, avem un talent aparte de a ne indigna selectiv. Dacă e lăutarul nostru care urlă „Noi suntem români, aici pe veci stăpâni”, ne umplem de mândrie. Dacă e lăutarul lor, brusc ni se pare o conspirație împotriva tricolorului”, a scris Vasile Dîncu pe Facebook.
Europarlamentarul Vasile Dâncu a făcut referire și la istorie, dar și la realitatea prezeentă:„Pe fond, e chiar simpatic: ungurii nu au spus că au fost primii aici. Din contră, prin acel „noi nu plecăm” recunosc implicit că au venit mai târziu. Dar că s-au acomodat bine și nu mai pleacă. Și, sincer, de ce ar pleca? Noi, românii, suntem cei care plecăm. Cu milioanele. Plecăm în Italia, în Spania, în Germania. În curând, ne vor rămâne în țară doar pensionarii, câinii comunitari și minoritățile loiale.
Să fim recunoscători. Măcar ungurii mai țin frontul. Cineva trebuie să lucreze pământul, să repare drumurile și să plătească impozite”.
Vasile Dîncu, explică, pe aceași ton ironic că, el personal nu crede că a fost vreun mesaj politic:„Poate era doar un moment de convivialitate. Un chef cu vin, sarmale și dor de casă. Poate îi cântau chelnerului: „Noi nu plecăm până nu vine desertul”. Dar românul e vigilent. Unde vede un refren, simte imediat un atentat la unitatea națională.
Și totuși, câte nu spunem și noi la beție! La o nuntă, un botez sau un grătar, avem refrene care ar face orice serviciu secret să transcrie versurile cu creionul roșu. „Să trăiască România Mare!”, „N-avem neamuri, doar hotare!”. Dar acolo e voie. E patriotism autentic, cu mici și bere”
E și o doză de invidie acolo, crede europarlamentarul PSD. Dîncu scrie că ungurii, cu toate micile lor obsesii identitare, rămân legați de pământul lor.
„Noi ne legăm de Wi-Fi și low-cost. Poate de aceea ne irită cântecul lor: ne amintește că noi am renunțat de mult să mai cântăm despre rădăcini.
Adevărul e că, dacă am cânta și noi mai des „Nici noi nu plecăm”, ar fi nevoie de mai puține talk-show-uri despre demografie și exod. Dar nu. Noi preferăm să ne certăm cu cine rămâne aici” a scris Vasile Dîncu.
Social democratul concluzioneză că premierul Ungariei s-a bucurat, de fapt de muzică bună și vin românesc.
Articolul Vasile Dîncu, despre momentul muzical al lui Viktor Orbán: „De ce ne sare sângele pe nas așa repede când cântă ungurii? ” apare prima dată în Mediafax.
Conversația a avut loc după un atac masiv cu drone și rachete rusești, de vineri, care a provocat întreruperi de curent în Kiev și în alte regiuni ale Ucrainei.
„L-am informat pe președintele Trump despre atacurile Rusiei asupra sistemului nostru energetic și apreciez disponibilitatea sa de a ne sprijini”, a declarat Zelenski pe X, lăudând discuția ca fiind „foarte pozitivă și productivă”.
Președintele ucrainean a declarat că cei doi au discutat „acorduri concrete” privind consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.
Luna trecută, administrația Trump a aprobat primul pachet de sprijin militar pentru Ucraina în cadrul Listei de cerințe prioritare ale Ucrainei (PURL) finanțată de NATO.
Zelenski l-a lăudat, de asemenea, pe Trump pentru eforturile sale de pace în Orientul Mijlociu, după ce SUA a negociat un armistițiu între Israel și Hamas în Gaza.
„Dacă un război poate fi oprit într-o regiune, atunci cu siguranță și alte războaie pot fi oprite, inclusiv războiul rus”, a spus Zelenski, îndemnând Moscova să se angajeze „în diplomație reală”.
Știrea inițialăPreședintele Volodimir Zelenski a avut o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, a anunțat sâmbătă consilierul prezidențial Andriy Yermak.
Yermak nu a dat alte detalii despre temele abordate în cadrul conversației dintre cei doi președinți.
Discuția a avut loc la o zi după un atac amplu cu drone și rachete lansat de Rusia, vineri, un atac care a provocat pene de curent în Kiev și în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Cei doi lideri s-au întâlnit anterior la Adunarea Generală a ONU, desfășurată la New York pe 23 septembrie. După acea întâlnire, Donald Trump a declarat că „Ucraina este capabilă să elibereze întreg teritoriul său într-o schimbare retorică neașteptată.”
Articolul Zelenski a discutat la telefon cu Trump după atacul rusesc care a lăsat Ucraina fără curent apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii și procurorii DIICOT Covasna au desfășurat, joi, mai multe acțiuni într-un dosar penal privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, complicitate la fals informatic, înșelăciune, complicitate la înșelăciune, șantaj, complicitate la șantaj, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În urma intervențiilor, șase persoane au fost reținute, iar una a fost plasată sub control judiciar.
Din cercetări a reieșit că persoanele implicate ar fi format o grupare care acționa coordonat pentru a obține câștiguri materiale importante.
Membrii grupului ar fi falsificat și vândut documente oficiale precum cărți de identitate, permise de conducere, diplome, adeverințe de studii și documente care atestă vechimea în muncă. Prețurile cerute pentru aceste acte variau între 2000 de lei și 3000 de euro, potrivit IPJ Covasna.
În timpul perchezițiilor efectuate joi, anchetatorii au descoperit documente, calculatoare, imprimante profesionale, sume de bani în lei și euro, precum și alte probe relevante pentru dosar.
Vineri, judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a cinci persoane și măsura controlului judiciar pentru o alta.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Covasna, împreună cu polițiștii Serviciului de Combaterea Criminalității Organizate Covasna, pentru a stabili întreaga activitate infracțională.
Articolul Grupare care falsifica acte și documente oficiale, destructurată în Covasna apare prima dată în Mediafax.
Trenurile afectate includeau rutele dintre Dnipro și Kiev, Ternopil și Kiev, precum și ruta internațională Kiev-Varșovia.
Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare a Ucrainei odată cu venirea toamnei, ceea ce a dus la creșterea întârzierilor și anulărilor trenurilor. Cu toate acestea, amenințările cu bombă de această natură au fost rare.
„Trenurile au fost nevoite să oprească. Pasagerii au fost evacuați și duși la o distanță sigură”, a raportat compania.
Experții în explozivi și oficialii din cadrul forțelor de ordine au efectuat inspecții amănunțite ale vagoanelor de tren, dar nu au găsit explozivi. Serviciul a fost reluat la scurt timp după aceea, cu întârzieri de sub o oră.
Încă nu se cunosc autoriiRămâne neclar cine se află în spatele amenințărilor cu bombă raportate, relatează The Kyiv Independent.
Vineri, atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au cauzat întârzieri suplimentare și modificări de traseu în regiunile Kiev, Poltava și Dnipropetrovsk.
Dmytro Zhmailo, expert militar și director executiv al Centrului ucrainean pentru securitate și cooperare, a sugerat că intensificarea atacurilor asupra sistemului feroviar ucrainean ar putea fi legată de recentele acorduri de furnizare de arme cu partenerii occidentali.
Creșterea atacurilor rusești coincide cu aprobarea primelor livrări de arme în cadrul Listei priorităților Ucrainei (PURL), un mecanism care permite altor membri NATO să finanțeze livrările de arme ale SUA către Ucraina.
Articolul O amenințare cu bombă a suspendat circulația feroviară în Ucraina, inclusiv o linie internațională apare prima dată în Mediafax.
Coco Gauff a supraviețuit sâmbătă unei bătălii de voințe împotriva lui Jasmine Paolini și a ajuns în finala turneului de tenis de la Wuhan Open pentru prima dată în cariera sa, potrivit AFP.
Americana cap de serie numărul trei pierduse toate cele trei întâlniri pe care le-a avut cu Paolini în 2025, dar a întors situația cu o victorie cu 6-4, 6-3, asigurându-se o confruntare finală cu campioana en-titre Aryna Sabalenka sau cu favorita numărul șase Jessica Pegula.
„A fost 3-0 anul acesta, dar cred că meciurile noastre directe sunt egale acum”, a spus Gauff despre palmaresul ei împotriva italiencei Paolini.
Jucătoarea în vârstă de 21 de ani s-a calificat în a cincea finală WTA 1000 din cariera sa și a treia în 2025.
Pentru Paolini, o cursă pentru titlu la Wuhan i-ar fi asigurat un loc în finala WTA de luna viitoare de la Riyadh.
Ocupând în prezent locul opt în cursa spre finala WTA, Paolini va trebui să-și obțină calificarea la unul dintre cele două turnee rămase ale sezonului, la Ningbo sau Tokyo, în următoarele două săptămâni.
Articolul Coco Gauff o învinge pe Paolini în seturi consecutive și ajunge în finala de la Wuhan apare prima dată în Mediafax.
Agențiile internaționale se pregăteau sâmbătă să ofere ajutoare în Gaza, în speranța că un armistițiu între Israel și Hamas le va permite să pună capăt foametei care bântuie anumite zone din teritoriu, potrivit AFP.
Armistițiul fragil ar putea deschide accesul, dar agențiile umanitare se tem că Israelul ar putea continua să impună restricții privind accesul în cadrul planului președintelui american Donald Trump.
Pe 22 august, Națiunile Unite au declarat foamete în Gaza, prima din Orientul Mijlociu, după ce experții au avertizat că 500.000 de oameni se confruntă cu o amenințare „catastrofală”.
Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri Umanitare afirmă că Israelul a aprobat livrarea a 170.000 de tone de ajutoare în cadrul unui plan de răspuns pentru primele 60 de zile de armistițiu.
Articolul Grupurile umanitare profită de armistițiu pentru a combate foametea din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Prim-ministrul francez a recunoscut, sâmbătă, că nu au existat „mulți candidați” pentru funcția sa și că s-ar putea să nu rămână mult timp în funcție, având în vedere profundele diviziuni politice din țară.
Sebastien Lecornu, numit din nou de președintele Emmanuel Macron vineri seara, după o săptămână de haos politic, a făcut apel la calm și la sprijinul partidelor politice pentru a elabora un buget pentru a doua economie a Uniunii Europene înainte de termenele limită care se apropie.
Numirea sa este considerată ultima șansă a lui Macron de a-și revigora al doilea mandat, care se încheie în 2027. Tabăra sa centristă nu deține majoritatea în Adunarea Națională, iar el se confruntă cu critici din ce în ce mai intense chiar și din rândurile propriilor susținători.
Însă rivalii de la extrema dreaptă la extrema stângă au criticat decizia lui Macron de a-l numi din nou pe Lecornu, al patrulea prim-ministru al Franței în doar un an.
Franța se confruntă cu provocări economice tot mai mari și cu o datorie în creștere, iar criza politică agravează problemele și trezește îngrijorare în întreaga Uniune Europeană.
„Nu cred că au existat mulți candidați”, a declarat Lecornu reporterilor sâmbătă, în timpul unei vizite la o secție de poliție din suburbia pariziană L’Hay-les-Roses, potrivit AP.
Lecornu, care a demisionat luni după doar o lună de la preluarea funcției, a declarat că a acceptat să se întoarcă din cauza necesității urgente de a găsi soluții financiare pentru Franța.
El a precizat însă că va rămâne în funcție doar „atât timp cât condițiile vor fi îndeplinite” și a părut să recunoască riscul de a fi demis printr-un vot de neîncredere din partea parlamentului divizat.
„Fie forțele politice mă ajută și ne sprijinim reciproc… fie nu o vor face”, a spus el.
El nu a vrut să spună când se așteaptă să formeze un nou guvern sau cine ar putea face parte din acesta, dar a afirmat că nu va include pe nimeni care să vizeze alegerile prezidențiale din 2027.
El nu a abordat cererile opoziției de a renunța la o lege controversată care ridică vârsta de pensionare.
Articolul Prim-ministrul francez Lecornu, reales în funcție, face apel la calm în contextul haosului politic apare prima dată în Mediafax.
Atacurile cu drone și artilerie ale Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare, asupra unui adăpost din orașul sudanez Al Fashir, au ucis cel puțin 60 de persoane în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit activiștilor locali.
Al-Fashir este asediat de RSF, care se luptă să preia controlul asupra ultimului bastion al armatei din regiunea Darfur.
„Cadavrele rămân sub dărâmături, iar altele au fost arse de vii în interiorul caravanelor adăpostului, copii, femei și bătrâni uciși cu sânge rece”, a declarat Comitetul de Rezistență din Al-Fashir într-un comunicat emis sâmbătă.
Într-un comunicat ulterior, acesta a precizat că adăpostul a fost lovit de două ori de drone și de opt ori de obuze de artilerie, scrie Reuters.
Comitetul de rezistență a declarat că sute de civili au fost uciși în urma atacurilor, iar locuitorii care au vorbit cu Reuters au spus că au săpat buncăre în casele și cartierele lor pentru a se proteja.
Grupul de activiști a declarat că orașul pierde în medie 30 de persoane pe zi din cauza violenței, foametei și bolilor.
Articolul Cel puțin 60 de oameni au fost uciși în atacul asupra orașului Al-Fashir din Sudan, spun activiștii apare prima dată în Mediafax.
Tensiunile politice generate de alegerile prezidenţiale şi dezbaterile privind noile măsuri fiscale nu au reuşit să oprească ascensiunea pieţei de capital. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a oferit una dintre cele mai mari surprize financiare ale anului 2025. Potrivit analizei realizate de Ziarul Financiar, indicele principal BET – care reflectă evoluţia celor mai lichide 20 de companii listate la bursă – a crescut cu 27,6% în primele nouă luni ale anului, iar BET-TR, ce include şi dividendele acordate acţionarilor, a urcat cu 34,3%.
Lider regional în 2025Cu acest avans, România se află pe locul al doilea în Europa, depăşită doar de Grecia, unde piaţa a crescut cu aproape 40%, notează analiștii: „În pofida unei economii în stagnare, Bursa românească are anul acesta a doua cea mai bună performanţă din Europa dacă luăm în calcul dividendele atribuite investitorilor”.
De două ori peste Wall StreetRomânia a depăşit burse considerate de referinţă în Europa. În Germania, indicele DAX, care reuneşte cele mai mari companii listate la Frankfurt, a crescut cu 19,9%, iar în Franţa, CAC 40 – barometrul celor mai importante firme de la Paris, a avansat cu doar 7%.
Performanţele de la Bucureşti le-au depăşit şi pe cele din Ungaria (indicele BUX, +24,6%), Polonia (WIG20, +29%) şi Spania (IBEX 35, +33,5%). Diferenţa este vizibilă şi în comparaţie cu Statele Unite, unde Dow Jones, care reflectă evoluţia marilor companii industriale, a urcat cu 8,9%, S&P 500, considerat cel mai relevant indicator al pieţei americane, cu 13,2%, iar NASDAQ 100, dominat de giganţi tehnologici, cu 17,5%.
În aceste condiţii, randamentul bursei româneşti este de peste două ori mai mare decât cel al Wall Street, cea mai puternică piaţă financiară din lume.
Cine a tras în sus piațaCei mai mari câştigători ai bursei româneşti în 2025 sunt companiile din energie. Cu o apreciere de 139%, Transgaz a fost vedeta anului. Evoluţia pozitivă a fost alimentată de „discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina, aşteptările privind scăderea preţurilor la gaze şi consolidarea rolului României ca hub regional”, consideră analiștii sursei citate.
Pe locul al doilea se află compania Romgaz, cu un plus de 66%, susţinută de dividende ridicate, extinderea activităţii în furnizare şi implicarea în proiectul Neptun Deep.
Le urmează Transelectrica, cu o creştere de 62%, datorită dividendelor competitive, rezultatelor financiare solide şi proiectelor finanţate prin PNRR, și, de asemenea, Electrică, care a crescut cu 47% ca urmare a revenirii operaţionale şi investiţiilor de aproximativ 250 milioane de euro în modernizarea reţelelor de distribuţie şi extinderea capacităţilor de energie verde, inclusiv achiziţia parcului eolian Crucea.
Digi Communications încheie topul cu un avans de 44%, datorat extinderii pe pieţele externe, în special în Spania.
Articolul Bursa românească, vedeta Europei în 2025: creştere de 28% şi câştiguri record pentru investitori apare prima dată în Mediafax.
Tenismanul monegasc Valentin Vacherot, venit din calificări, a realizat una dintre cele mai neașteptate momente ale sezonului.
El l-a învins sâmbătă pe sârbul Novak Djokovic şi a reuşit o performanţă remarcabilă, calificându-se în finala turneului Masters de la Shanghai.
Clasat pe locul 204 ATP, Valentin Vacherot s-a impus cu scorul de 6-3, 6-4 în faţa campionului.
Astfel, el devine jucătorul cu cea mai joasă poziţie în clasamentul ATP care a ajuns vreodată în finala unui turneu Masters 1000, competiţie organizată din 1990.
Ajuns la Shanghai ca rezervă pentru faza calificărilor, sportivul de 26 de ani va juca duminică pentru trofeu împotriva vărului său Arthur Rinderknech (locul 54 ATP) sau a rusului Daniil Medvedev (locul 18 ATP).
După victoria în faţa lui Holger Rune din sferturile de finală, Vacherot şi-a asigurat pentru prima dată locul în Top 100 mondial.
Datorită parcursului său din China, el a urcat 146 de poziţii, până pe locul 58 în clasamentul PIF ATP Live Rankings.
Valentin Vacherot este al şaselea jucător din acest secol care ajunge la prima sa finală ATP Tour într-un turneu Masters 1000 şi primul după Alejandro Davidovich Fokina, cel care a reuşit această performanţă la Monte-Carlo, în 2022.
Articolul Novak Djokovic, scos din cursă de monegascul Vacherot în semifinalele de la Shanghai apare prima dată în Mediafax.
O analiză a publicației germane Bild ridică niște semne de întrebare la care este imposibil să nu ridici din sprâncene: renumitul istoric militar Sönke Neitzel a șocat, într-o analiză televizată, spunând că „Într-un fel, Putin a trecut Rubiconul”.
Mesajul terifiant vine din partea unui om cu pregătire în domeniul istoriei recente, mai ales în domeniul istoriei militare, vine din partea unui specialist în istoria războiului și în istoria comparativă a violenței.
Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale – „Tapping Hitler’s Generals”, o lucrare puternică, ce oferă interviuri și înregistrări secrete cu opiniile private despre război, putere și responsabilitate ale ofițerilor germani luați prizonieri în Marea Britanie.
„Ar putea exista o ciocnire militară între Rusia și trupele NATO”Nu este de mirare, deci, că opinia unui astfel de specialist este de natură să nedumerească, mai ales în contextul metaforei cu Rubiconul (care înseamnă că nu mai există cale de întoarcere).
Teama lui Neitzel: „Ar putea exista o ciocnire militară între Rusia și trupele NATO în următorii trei ani. Și este foarte posibil ca trupele noastre să fie nevoite să lupte în Lituania. Anul viitor, peste anul următor, peste trei ani – cine poate spune? Dar pericolul există”, spune Sönke Neitzel.
„Administrația Trump, care, chiar și din perspectiva lui Putin, nu este foarte entuziasmată de război, joacă un rol major.
Costurile extreme ale reînarmării Rusiei joacă un rol major. Și, bineînțeles, la fel și faptul că ne îmbunătățim încet.
Întrebarea va fi: dacă Putin este hotărât să facă acest lucru – mulți din NATO spun asta, și aș vrea și eu – va aștepta el până când vom putea spune că Bundeswehr are acum suficiente drone? Nu, probabil, că nu”.
„Nu mai suntem în pace. Dar nici nu ne aflăm într-un război”Declanșatorul actual al alarmei în rândul experților: dronele zboară acum și deasupra Germaniei. Avertismentul dramatic al lui Neitzel: „Nu mai suntem în pace. Dar nici nu ne aflăm într-un război declarat. Suntem undeva la mijloc.
Ceea ce NATO prezintă ca scenariu este slăbirea Occidentului într-un război hibrid, creând insecuritate cu scopul de a distruge NATO și UE și astfel de a recâștiga controlul asupra țărilor est-europene. Și apoi provocarea unui Occident divizat prin trimiterea de soldați în Svalbard sau în altă parte”.
Neitzel consideră că țările europene trebuie să investească mai mult în securitate: „Acest stat trebuie să asigure securitatea.
Nu putem permite dronelor să zboare deasupra aeroporturilor și cazărmilor noastre”, spune acesta.
„Avem o structură de securitate veche”„Problema noastră este că avem o structură de securitate care datează din anii 1950. Trebuie să investim mult mai mulți bani în apărarea împotriva dronelor.
În acest sens, ar trebui să fim aproape recunoscători pentru aceste drone, deoarece acum subliniază urgența de a lua în sfârșit măsuri”.
Însă, Neitzel critică: „O problemă fundamentală a Bundeswehr-ului este că operează în cadrul unor structuri complet rigide, iar peste 50% din personal nu își desfășoară misiunea principală. Stau la birourile lor, gestionează și nu ar lupta. Într-o situație de urgență, 120.000 de soldați ar urmări luptele a 60.000”.
Articolul Analiză Bild: „Putin a trecut, într-un fel, Rubiconul” apare prima dată în Mediafax.