Întrebat ce se va întâmpla dacă SUA au nevoie de rachetele Tomahawk care ar putea fi vândute Ucrainei, Trump a declarat acesta este unul dintre motivele principale pentru care dorește să pună capăt războiului. El a declarat că ar dori să o facă fără rachete Tomahawk.
Zelenski intervenit apoi, adăugând că „acesta este un război tehnologic” și că are nevoie de drone și de alte rachete în plus față de Tomahawk.
El a declarat că ar vrea să colaboreze cu Trump pentru a obține ajutorul de care Ucraina are nevoie și pentru a consolida producția SUA.
Președintele Ucrainei a sugerat un schimb de armamentZelensky a fost întrebat dacă sugerează un fel de comerț sau schimb. El a răspuns afirmativ:
„Avem o propunere importantă cu dronele noastre” – ceea ce a provoacat zâmbete și aprobare din partea lui Trump, care a spus că ar fi interesat de asta.
„Ei produc drone foarte bune”, a declarat el.
Dar Trump a adăugat că are și obligația de a se asigura că SUA are „stocuri complete” de armament necesar.
„Deci vom discuta despre rachetele Tomahawk… am prefera să nu aibă nevoie de rachete Tomahawk, am prefera ca războiul să se termine”.
Trump a discutat cu Putin două ore la telefonPreședintele Americii a declarat că a purtat joi o discuție telefonică de două ore cu Vladimir Putin. „Am discutat multe detalii”, a declarat Trump despre convorbire.
Putin „vrea să pună capăt conflictului. Cred că și președintele Zelenski vrea să pună capăt conflictului. Acum trebuie să ducem treaba la bun sfârșit”, a continuat el.
Trump nu vrea escaladarea conflictuluiTrump a fost întrebat de BBC și dacă posibila furnizare de rachete Tomahawk l-ar putea determina pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Acesta a declarat că „nu poate spune”, dar și că ceea ce-și dorește este doar să ajungă la un acord.
El a declarat că furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei „ar putea însemna o escaladare mai mare, pot întâmpla multe lucruri rele”. El spune că și SUA au nevoie de rachete Tomahawk și „nu vrem să cedăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”.
Articolul Trump, despre Ucraina: Am prefera să nu aibă nevoie de rachete Tomahawk, ca războiul să se termine apare prima dată în Mediafax.
„Cei responsabili atât de la compania respectivă, cât și cei de la Distrigaz, vor răspunde în fața regii, inclusiv penal. Pentru că este inadmisibil ca o situație de acest gen de importanță atât de mare, de o gravitate atât de mare, care astăzi s-a lăsat cu pierderea unor vieți omenești, să poată să fie prevenită și cei care trebuiau să o prevină să nu-și facă treaba”, a spus Ivan, la Digi24.
Potrivit ministrul Energiei, imediat după explozie, alături de Raed Arafat și de Ilie Bolojan, a demarat și a cerut o comisie de anchetă foarte clară pentru a stabili „care a fost tot parcursul anterior a exploziei, ce s-a făcut, cine ce a făcut, ce trebuia să facă”.
„ Există o procedură prin lege care este extrem de clară, ce se întâmplă dacă se sună, ce se întâmplă dacă ajunge echipa în teren, constatarea că există o pierdere de gaze, blochează, notifică proprietarii, ce se întâmplă după tot, toate aceste lucruri sunt extrem de clare. Aștept rezultatul anchetei integrale, care să stabilească foarte clar fiecare dintre acești pași, după ce vor fi audiați inclusiv martorii, inclusiv persoanele implicate în tot acest proces, iar cei responsabili vor plăti”,a spus Ivan.
Potrivit ministrului, în perioada următoare, fiecare proprietar, prin intermediul asociației de proprietari, va trebui să contracteze o companie autorizată care să identifice locul exact al avariei. Ministrul a precizat că, potrivit legislației, furnizorul de gaze este responsabil pentru rețeaua care alimentează până la contor. În cazul în care defecțiunea se află înainte de contor, furnizorul este cel care trebuie să intervină; dacă avaria este după contor, răspunderea revine proprietarului.
Explozia produsă vineri dimineață la un bloc din Rahova, a provocat pagube semnificative, mai multe apartamente devenind inutilizabile, iar locatarii fiind evacuați. Ancheta privind cauzele incidentului este în desfășurare.
Articolul Explozia din Rahova. Ivan: Toți cei vinovați vor plăti, inclusiv penal apare prima dată în Mediafax.
În acest moment se desfășoară o conferință de presă, acolo unde liderii SUA și Ucraina răspund la întrebări din partea jurnaliștilor.
Donald Trump spune că este „o onoare” să fie alături de un „lider puternic” și „om pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine”, referindu-se la invitatul său Volodimir Zelenski.
El spune că va vorbi cu Zelenski despre discuția de la telefon cu Vladimir Putin.
„Cred că facem progrese mari. Vom vorbi despre asta astăzi. Vom vorbi despre ce s-a întâmplat ieri în timpul apelului meu telefonic cu președintele Putin. Cred că lucrurile merg destul de bine. A început cu Alaska, unde cred că s-au discutat anumite linii directoare. Și vrem să vedem dacă putem realiza acest lucru”, a spus Trump, potrivit Sky News.
Președintele SUA a mai spus că el și președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute despre noi armecare ar permite Ucrainei să atace mai adânc în Rusia.
„Vom vorbi despre asta. Este ceva despre care vom vorbi. Aveți dreptate. Este o escaladare, dar vom vorbi despre asta”, a răspuns Trump
Trump nu a menționat racheteleTomahawk, dar se așteaptă ca rachetele cu rază lungă de acțiune fabricate în SUA să fie în centrul discuțiilor de vineri. De altfel, Volodimir Zelenski a sugerat că Ucraina poate furniza americanilor „mii de drone” dacă Washingtonul îi permite să utilizeze rachete Tomahawk.
De asemenea, Volodimir Zelenski a fost întrebat de un jurnalist dacă va face concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina
„În primul rând, cred că trebuie să stăm și să vorbim”, a răspuns el.
„În al doilea rând, avem nevoie de un armistițiu adăugând că este „gata să vorbească în orice fel de format”.
„Bilateral, trilateral: nu contează. Doar pace. Acest lucru este important”
El spune că asigurarea garanțiilor de securitate de către SUA este „cel mai important document, deoarece SUA sunt foarte puternice”.
Președintele american l-a așteptat pe Volodimir Zelenski la intrare în Casa Albă.
Cei doi au schimbat câteva replici, și-au dat mână și au fost fotografiați de jurnaliști.
Apoi, Trump și Zelenski au intrat în clădire unde urmează să discute despre ultimele evoluții de pe front, dar și despre armele de care au nevoie ucrainenii pentru a rezista atacurilor rusești.
Articolul Zelenski a ajuns la Casa Albă. Conferință de presă pe tema Războiului din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul și ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, Grozdan Karadjov, a declarat joi, la Sofia, că actuala infrastructură dintre Bulgaria și România este insuficientă și că un nou pod în zona Călărași-Silistra ar reduce presiunea asupra traficului de la Ruse-Giurgiu.
Declarațiile au fost făcute la Sofia, în timpul unei întâlniri trilaterale cu ministrul supleant al Infrastructurii și Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și secretarul de stat român Horațiu Cozma, potrivit Ministerului bulgar al Transporturilor, citat de BTA.
„Avem nevoie urgent de cel puțin un alt punct de trecere mai la est. De exemplu, un pod între Silistra și Călărași”, a spus Karadjov, subliniind că în prezent doar două poduri leagă Bulgaria și România de-a lungul celor 475 de kilometri de frontieră comună pe Dunăre.
Un singur blocaj paralizează tot coridorulEl a descris această situație drept „o nouă Cortină de Fier în cadrul Uniunii Europene” și a avertizat că dependența de un singur punct de trecere, cum este podul Ruse-Giurgiu, generează „vulnerabilități sistemice” pentru transportul regional.
„Când tot traficul este concentrat într-un singur punct, orice blocaj paralizează coridorul nord-sud. Asta nu este nici eficient, nici sustenabil”, a adăugat ministrul bulgar.
Karadjov a insistat ca dezvoltarea coridorului București-Atena și Alexandroupolis-Odesa să fie tratată ca o prioritate comună de către cele trei țări, insistând că este nevoie de „o integrare reală, nu doar declarativă” a rețelelor de transport.
Plan comun până la sfârșitul lui 2025Ministrul grec Konstantinos Kyranakis a spus că Grecia susține proiectul și că e nevoie de pași concreți pe termen scurt pentru a-l pune în mișcare. La rândul său, secretarul de stat Horațiu Cozma a arătat că traseul Alexandroupolis-Ruse-Giurgiu-Moldova este important pentru România și a spus că Bucureștiul este deschis colaborării în proiecte comune de infrastructură.
Cele trei părți au convenit organizarea unei sesiuni tehnice la Salonic, la începutul lunii noiembrie, unde experți în infrastructură din cele trei țări vor elabora propuneri comune ce urmează să fie înaintate Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2025, în cadrul programelor de finanțare europene disponibile.
Articolul „Avem nevoie urgent de un nou pod între Călărași și Silistra”, spun oficialii bulgari apare prima dată în Mediafax.
Dacă cineva te-ar ruga să-ți imaginezi că ești pe plajă, întins pe prosop și privind marea, probabil nu ai avea probleme să o faci — poate chiar ai „simți” soarele pe piele și mirosul sărat al mării. Totuși, există persoane care nu pot imagina deloc, scrie Psicologia-online.
Afantazia este o condiție neurologică care îi împiedică pe unii indivizi să creeze imagini mentale. În timp ce majoritatea oamenilor pot forma imagini în minte, cei cu afantazie nu au deloc această capacitate. De exemplu, dacă li se cere să vizualizeze o plajă, nu pot „desena” imaginea mental, dar pot descrie verbal cum arată, pe baza memoriei. Așa cum explică divulgatorul științific Pablo Barrecheguren, „una este să îți imaginezi, și alta să știi ce este”.
Această condiție nu afectează doar imaginația vizuală — unele persoane cu afantazie au dificultăți și în a-și imagina sunete, mirosuri sau senzații fizice. În cazurile mai severe, afantazia poate influența și capacitatea de a-și aminti experiențe trecute sau de a-și imagina viitorul.
Mulți oameni nu știu că au afantazie până când nu sunt întrebați despre capacitatea lor de a vizualiza. Unii descoperă acest lucru abia atunci când realizează că nu pot „vedea” imagini în minte, deși ceilalți pot.
Cauze care declanșează afantaziaCauzele exacte ale afantaziei nu sunt complet cunoscute, dar cercetările arată că ar putea fi legată de diferențe în conectivitatea sau activarea anumitor zone ale creierului.
O zonă importantă implicată în formarea imaginilor mentale este cortexul vizual, situat în partea din spate a creierului. În timp ce la majoritatea oamenilor această regiune se activează atunci când vizualizăm sau ne imaginăm ceva, la persoanele cu afantazie nu există aceeași activare.
De asemenea, pot exista diferențe în comunicarea dintre cortexul vizual și alte zone cerebrale implicate în memorie și imaginație. Afantazia poate fi congenitală (prezentă de la naștere) sau dobândită (apare după un eveniment neurologic, cum ar fi un traumatism cranian sau o intervenție chirurgicală).
Cum știi dacă ai afantazieCea mai simplă modalitate de a afla este să-ți testezi capacitatea de a imagina. Dacă, de exemplu, cineva te roagă să vizualizezi un câmp de flori și realizezi că nu poți genera nicio imagine mentală, este posibil să ai afantazie.
Există și teste specifice, precum Vividness of Visual Imagery Questionnaire (VVIQ), folosit de cercetători pentru a evalua cât de vii sunt imaginile mentale. Participanții trebuie să-și imagineze diverse scene și să evalueze claritatea acestora. Cei cu afantazie obțin de obicei scoruri foarte mici, ceea ce indică absența sau limitarea severă a imaginilor mentale.
De asemenea, aceștia pot avea dificultăți în a-și aminti evenimente vizual sau în a imagina scenarii viitoare, însă capacitatea de a înțelege concepte și descrieri verbale rămâne normală.
Câți oameni au afantazieDeși este o condiție puțin cunoscută, studiile sugerează că ar putea fi mai frecventă decât se credea. Se estimează că între 2% și 5% din populație au o formă ușoară de afantazie, iar aproximativ 0,08% nu pot genera deloc imagini mentale.
Multe persoane descoperă abia târziu că trăiesc cu afantazie, de obicei atunci când sunt rugate să descrie experiențele lor de imaginație.
Cum visează o persoană cu afantazieAceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul diferă de la individ la individ. Unele persoane cu afantazie nu au deloc imagini în vise, în timp ce altele afirmă că visele lor sunt vizuale, dar mai vagi și mai puțin detaliate.
Acest lucru sugerează că creierul procesează imaginile diferit în timpul somnului față de starea de veghe. Alte persoane spun că visele lor sunt dominate de sunete, senzații sau emoții, mai degrabă decât de imagini clare.
Articolul Afantazia sau incapacitatea de a vizualiza imagini în minte: cauze, simptome și câți oameni o au apare prima dată în Mediafax.
Un bloc rezidențial din Kiev lovit de o rachetă rusă la începutul războiului a fost complet restaurat. Blocul înalt din imagini a fost una dintre primele clădiri rezidențiale din capitala Ucrainei lovite de atacurile rusești. În dimineața zilei de sâmbătă, 26 februarie 2022, o rachetă rusă a lovit unul dintre colțurile clădirii.
Serviciile de urgență au primit primul apel la ora 8:15, iar echipele de salvare au intervenit rapid, ajutând persoanele rănite. Nu au existat victime. Clădirea are 27 de etaje și este situată în cartierul sud-vestic al Kievului, la adresa Lobanovskyi Avenue nr. 6a, scrie Factcheck.bg.
Atacul asupra unei ținte civile a devenit rapid o știre de interes internațional, fiind relatat de presa din mai multe țări, inclusiv din Bulgaria. Imaginile și înregistrările video publicate arătau clar distrugerile din mai multe unghiuri. Presa ucraineană a relatat că șase apartamente au fost complet distruse și deveniseră nelocuibile, iar alte 16 au suferit avarii mai ușoare.
În timpul atacurilor cu rachete, populației din Ucraina i se recomandă să urmeze așa-numita „regulă a celor doi pereți”, adică să se adăpostească în zonele clădirii unde există cel puțin doi pereți între ei și exterior. Este foarte probabil ca această regulă să fi salvat vieți în timpul atacului.
Reconstrucția a durat peste 10 luniLa început, locatarii nu credeau că imobilul va fi reparat prea curând, deoarece războiul era încă în desfășurare, iar autoritățile prioritizau refacerea infrastructurii și a clădirilor publice.
După atac, aproape toți locatarii s-au mutat, considerând clădirea prea periculoasă, mai ales că în prima săptămână după explozie nu exista electricitate, apă sau căldură. Serviciile au fost restabilite ulterior, iar un lift de urgență a fost pus în funcțiune. Locatarii au început să curețe singuri molozul și să strângă fonduri pentru a consolida părțile clădirii care își pierduseră suporturile de beton, evitând astfel prăbușirea. Au reușit să adune peste 50.000 de dolari, iar structura a fost întărită cu stâlpi de oțel pentru a susține etajele superioare.
La sfârșitul lunii mai, autoritățile locale din Kiev au anunțat că vor acoperi costurile pentru renovarea completă a clădirii. După o inspecție tehnică, experții în construcții au decis că etajele de deasupra zonei de impact erau prea afectate și deformate, fiind necesară demolarea și reconstrucția lor integrală. Costul lucrărilor a fost estimat la peste 50 de milioane de grivne (aproximativ 1,3 milioane de dolari).
Fotografii din etapele următoare ale lucrărilor, publicate pe rețelele de socializare, arată cum întreaga parte dreaptă superioară a clădirii a fost demontată.
În lunile august și septembrie 2022, unele posturi de televiziune ucrainene au difuzat reportaje despre renovarea de pe Lobanovskyi Avenue 6a, unde se putea observa că părțile lipsă ale etajelor superioare erau înlocuite. Potrivit BBC, care a citat date ale administrației orașului Kiev, 17 clădiri rezidențiale multifamiliale au fost grav avariate de atacurile cu rachete. Consiliul local a finanțat reconstrucția a 11 dintre ele, iar lucrările la celelalte urmau să fie finalizate în prima jumătate a anului 2023.
Procesul de reconstrucție, atent documentatUn videoclip publicat pe canalul News LIVE de pe YouTube arată stadiul reparațiilor în noiembrie anul trecut.
În decembrie, autoritățile din Kiev au publicat fotografii cu mai multe clădiri a căror reconstrucție fusese finalizată. Printre acestea se afla și blocul înalt de pe Lobanovskyi Avenue. Imaginile arătau că structura fusese complet restaurată, deși lucrările de finisare a fațadei nu erau încă terminate.
Știri și imagini cu clădirea renovată au apărut în ultimele luni în mai multe publicații ucrainene. Veridicitatea informațiilor a fost confirmată și de platforma ucraineană de fact-checking Stopfake.org.
Blocul rezidențial din Kiev, ale cărui fotografii circulă pe Twitter, a fost într-adevăr restaurat după ce a fost lovit de o rachetă rusă la 26 februarie 2022. În ciuda gravității avariilor și a termenului relativ scurt, părțile afectate ale clădirii sunt acum locuibile. Pagubele și procesul de reconstrucție au fost atent documentate de presa ucraineană și internațională.
Articolul Un bloc rezidențial din Kiev lovit de o rachetă rusă la începutul războiului a fost complet restaurat apare prima dată în Mediafax.
La începutul lunii aprilie, Ungaria și-a anunțat retragerea din Curtea Penală Internațională. Cu toate acestea, retragerea va intra în vigoare abia în iunie 2026, potrivit BBC.
Astfel, Ungaria trebuie încă să respecte regulile curții internaționale, respectiv Statutul de la Roma, până când retragerea va intra în vigoare. Deci, potrivit regulilor, Ungaria este încă obligată să aresteze persoanele căutate de CPI. Printre acestea se află și liderul rus Vladimir Putin.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru acuzații de crime de război, mai precis din cauza deportării ilegale a copiilor din Ucraina de la începutul invaziei. Kremlinul a negat acuzațiile, acuzând că sunt „scandaloase”.
Budapesta a acuzat că Tribunalul de la Haga ar avea motivații politice. Astfel, Ungaria a devenit primul stat care părăsește CPI, încă de la fondare, în 2022.
Într-o declarație, Președinția Adunării Statelor Membre, care supraveghează ICC, a afirmat că „regretă această întorsătură a evenimentelor”, adăugând că decizia „umbrește eforturile comune pentru căutarea dreptății și slăbește eforturile de combatere a impunității”.
Cu toate acestea, curtea se confruntă cu provocări în ceea ce privește liderilor internaționali pe numele cărora a fost emis un mandat de arestare. În 2015, Africa de Sud a refuzat arestarea fostului lider al Sudanului, Omar al-Bashir, căutat pentru crime de război și genocid.
De asemenea, recent, Ungaria, dar și Mongolia au refuzat arestarea premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia a fost, de asemenea, emis un mandat de arestare. Liderul israelian a avut o vizită la Budapesta chiar la o zi după ce Viktor Orbán a anunțat ONU că Ungaria va părăsi CPI.
Cu toate că magistrații Curții Penale Internaționale au constat că cele două state nu au cooperat, curtea nu a impus sancțiuni ori penalități.
Ca organism, CPI de la Haga nu are un mecanism propriu de executare a hotărârilor judecătorești, așa că doar autoritățile statelor membre sunt în măsură să facă arestări.
Ungaria demonstrează din nou lipsa de cooperareÎn ciuda faptului că retragerea Ungariei din CPI va intra în vigoare abia în 2 iunie 2026, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjártó a declarat într-o conferință de presă că autoritățile maghiare „se vor asigura că intrarea lui Putin în Ungaria se va desfășura cu succes, că negocierile se vor încheia cu bine”, dar și că liderul de la Kremlin se va întoarce acasă cu bine.
Cu toate că zborurile rusești sunt interzise în spațiul aerian al UE, Ungaria a dat asigurări că Putin va fi binevenit. „Ungaria este pregătită să găzduiască summitul SUA-Rusia. Vom asigura toate condițiile pentru discuții productive, astfel încât pacea să se poată întoarce în sfârșit în Europa”, a scris Szijjártó pe rețelele de socializare.
Trump a declarat joi că se va întâlni cu Putin la Budapesta pentru negocieri cu privire la încheierea războiului din Ucraina. Data precisă nu a fost încă fixată, însă întâlnirea va avea loc „în următoare săptămâni”.
Înainte de summitul Putin – Trump de la Budapesta, Zelenski a zburat la Washington pentru a se întâlni cu președintele SUA Donald Trump. Întâlnirea dintre liderul ucrainean și președintele SUA se va desfășura în vineri seară, la ora 20:00, ora României.
Articolul Va fi Putin arestat la Budapesta? | Stadiul pregătirilor pentru următorul summit Putin – Trump apare prima dată în Mediafax.
Potrivit proiectului de lege, aprobat vineri, persoanele care poartă astfel de articole vestimentare în spațiul public riscă amenzi de la 200 până la 4.000 de euro.
Excepții de la legislație votată vor fi făcute în avioane, spații diplomatice și lăcașuri de cult.
Dacă va fi promulgată, legea va alinia Portugalia altor state europene, precum Franța, Austria, Belgia și Țările de Jos, care au introdus anterior interdicții similare.
Președintele Marcelo Rebelo de Sousa are însă posibilitatea de a retrimite legea la Curtea Constituțională sau de a o respinge prin veto.
Liderul Chega, Andre Ventura a susținut: „Astăzi le protejăm pe membrele parlamentului, fiicele dumneavoastră, fiicele noastre, de a fi nevoite să poarte burqa în această țară într-o zi”.
Articolul Portugalia: Parlamentul a votat o lege care interzice vălurile faciale apare prima dată în Mediafax.
Problema livrării rachetelor americane Tomahawk către Ucraina a fost „pusă în așteptare”, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, Iehor Cerniiev, vineri, într-o intervenție la postul public de televiziune ucrainean. Cerniiev este și șeful delegației Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO.
„Cred că, deocamdată, problema rachetelor Tomahawk va fi pusă în așteptare, dar discuțiile dintre Zelenski și Trump vor viza o serie de alte subiecte importante, precum furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană și cooperarea dintre întreprinderile noastre de apărare”, a declarat parlamentarul ucrainean, citat de Interfax-Ukraine.
Temerile Rusiei amână transferulPotrivit lui Cerniiev, amânarea are legătură cu temerile Moscovei și va dura până la întâlnirea Trump-Putin de la Budapesta, programată în următoarele săptămâni: „Putin s-a temut de un astfel de transfer… Prin urmare, această problemă a fost amânată”, a spus deputatul.
El a adăugat că partenerii europeni și NATO așteaptă ca, după întrevederea celor doi lideri, „fie vor exista rezultate concrete privind pacea în Ucraina, fie problema furnizării rachetelor Tomahawk va fi deblocată”.
Sprijinul american, o afacere reciproc avantajoasăȘeful delegației ucrainene că o eventuală discuție Trump-Putin nu ar trebui să afecteze achizițiile de armament american pentru Ucraina: „Aceasta este o poveste reciproc avantajoasă pentru Statele Unite. Ei primesc bani pentru asta. Pentru europeni, este o chestiune de apărare, inclusiv de securitate proprie”.
Cerniiev a admis, totuși, un scenariu în care dacă după întâlnirea Trump-Putin Moscova va intra în negocieri de pace și va arăta „un anumit progres”, atunci Washingtonul ar putea să-și ajusteze poziția: „Poate promite că nu va mai furniza asistență militară Ucrainei, dar aceasta ar fi parte a unui acord de pace pentru a pune capăt războiului”.
Decizia aparține SUA, responsabilitatea UcraineiÎn privința rachetelor de croazieră americană cu rază lungă de acțiune, proiectate pentru a lovi ținte terestre cu precizie foarte mare, deputatul ucrainean a menționat că decizia privind furnizarea rachetelor aparține exclusiv Statelor Unite, însă, odată livrate, „responsabilitatea pentru utilizarea lor revine Ucrainei, nu SUA”.
Articolul Livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, amânată până după întâlnirea Trump-Putin apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul militar din Rostov-pe-Don a condamnat 15 bărbați din batalionul Aidar, pe care Rusia l-a desemnat drept grup terorist, la pedepse cu închisoarea cuprinse între 15 și 21 de ani.
A fost al doilea proces în masă al prizonierilor de război ucraineni din martie, când 23 de membri ai brigăzii de elită Azov au fost condamnați pentru acuzații similare. Și acel proces a fost condamnat de Ucraina ca fiind o încălcare a dreptului internațional, potrivit AP.
Când a început procesul membrilor Aidar în 2023, trimisul Ucrainei pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, l-a denunțat ca fiind „rușinos” și a acuzat că „Rusia îi transformă în criminali pe cei care și-au apărat patria”.
„Un proces politic spectaculos pentru a-i pedepsi pe militarii noștri”Purtătorul de cuvânt al Aidar, Ivan Zadontsev, a denunțat procesul ca fiind „un proces politic spectaculos pentru a-i pedepsi pe militarii noștri” și a promis că „va continua să facă lobby pentru eliberarea prizonierilor noștri de război”.
Memorial, o importantă organizație rusă pentru drepturile omului, i-a desemnat pe acuzați drept prizonieri politici. Aceasta a susținut că procesul a încălcat convențiile internaționale care protejează prizonierii de război, menționând că acuzații erau judecați doar pentru că au servit în batalionul Aidar, și nu pentru vreo crimă de război specifică.
„Aceasta încalcă grav prevederile Convenției de la Geneva, care interzice urmărirea penală a prizonierilor de război doar pentru participarea lor la un conflict armat”, a declarat Memorial.
Rusia a etichetat atât grupul Azov, cât și grupul Aidar ca organizații teroriste și i-a acuzat pe membrii lor de crime de război. Unitățile de voluntari au fost create la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și au participat activ la luptele împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în estul Ucrainei.
Aidar, Azov și alte unități de voluntari au fost în cele din urmă integrate în armata ucraineană. Atât Aidar, cât și Azov au fost criticate pentru originea lor ca batalioane de voluntari care includeau luptători din cercurile de extremă dreapta, deși membrii actuali resping acuzațiile de extremism și orice legături cu mișcările ultranaționaliste.
Articolul Rusia a condamnat 15 militari ucraineni capturați, acuzați de terorism apare prima dată în Mediafax.
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în GermaniaDeși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei.
Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite.
„Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă.
„Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”.
Rusia preia controlul asupra a trei sate din estul UcraineiMinisterul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au preluat controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei. Satele ocupate sunt Pryvilla, în regiunea Dnipropetrovsk, și Pishchane și Tykhe, în regiunea Harkov.
Posibil summit Putin-Trump în următoarele săptămâniKremlinul a anunțat că un summit între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc în două săptămâni sau puțin mai târziu, dar mai sunt multe detalii de stabilit.
Cei doi lideri au convenit să organizeze întâlnirea după primul summit din Alaska din august, care nu a adus progrese semnificative.
Pregătirile includ convorbiri între ministrul rus de externe Sergei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio pentru a stabili echipele și problemele premergătoare summitului.
Putin și Orban discută înaintea summitului de la BudapestaPreședintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu prim-ministrul ungar Viktor Orban înaintea întâlnirii cu Donald Trump de la Budapesta. Orban a spus că Ungaria este pregătită să găzduiască liderii și că este „o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace”.
Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta pentru discuții de pacePreședintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Anunțul a urmat unui apel telefonic de două ore și jumătate între cei doi lideri, în care au convenit și asupra unei întâlniri la nivel înalt SUA – Rusia săptămâna viitoare, pregătită de secretarul de stat Marco Rubio și alți reprezentanți.
Putin a avut o întâlnire cu înalți oficiali după o convorbire telefonică cu TrumpPreședintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump.
Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.
Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters.
Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru pace, afirmă Vance înaintea întâlnirii Zelenski-TrumpRusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax.
Declarațiile au venit cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi urmează să discute despre planul de pace și încheierea conflictului din Ucraina.
„Și chiar acum.. rușii și ucrainenii pur și simplu nu sunt în punctul în care să poată face o înțelegere.”, a mai spus acesta.
Trump ezită să trimită rachete Tomahawk Ucrainei înaintea întâlnirii cu ZelenskiPreședintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și ele” de rachetele Tomahawk, lăsând sub semnul întrebării posibilitatea de a le furniza Ucrainei.
El a spus că nu vrea să „diminueze” rezervele americane, cu o zi înainte de întâlnirea cu Volodimir Zelenski la Washington.
Ezitarea vine după o convorbire de peste două ore cu Vladimir Putin, care a avertizat că trimiterea Tomahawk-urilor ar dăuna relațiilor dintre SUA și Rusia. Zelenski urmează să ceară totuși aceste arme cu rază lungă de acțiune pentru a sprijini contraofensiva ucraineană.
Explozii în Donețk și Soci, în urma unor atacuri cu droneExplozii puternice au fost raportate în orașul ocupat Donețk și în orașul rusesc Soci, în noaptea de joi spre vineri, în urma unor atacuri cu drone, potrivit autorităților locale și imaginilor publicate pe rețelele de socializare.
Mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, precum și în Soci, stațiune de pe litoralul Mării Negre, potrivit relatărilor oficiale și imaginilor difuzate online.
Primarul din Soci, Andrei Proșunin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au fost activate și că orașul a fost ținta unui atac cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Kyiv Independent.
„Apărarea aeriană este în acțiune. Se respinge un atac cu drone,” a transmis acesta.
Donald Trump dă vina pe „relația proastă” dintre Zelenski și Putin pentru eșecul păcii în UcrainaPreședintele american Donald Trump a declarat că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt îngreunate de „relația teribilă” dintre liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că diplomația internațională depinde în mare măsură de relațiile personale dintre șefi de stat.
Donald Trump a afirmat joi, la Casa Albă, că tensiunile dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru Ucraina, scrie The Guardian.
„Avem o problemă, cei doi nu se înțeleg prea bine și uneori e greu să organizezi întâlniri,” a spus președintele.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.332. Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei / Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania apare prima dată în Mediafax.
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că va solicita, la viitorul summit al UE, ca blocul să utilizeze activele rusești înghețate în Occident pentru efortul de război al Ucrainei.
Deși există sprijin politic pentru această idee în principiu, unele țări doresc mai multă claritate cu privire la riscurile juridice și fiscale.
Kremlinul a descris propunerea ca fiind o confiscare ilegală a proprietății rusești și a avertizat că va exista o represalie pentru orice furt de active rusești.
Articolul Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui raport publicat recent de Ministerul Apărării din Danemarca, țara a semnat un acord în valoare de 3.67 miliarde EUR cu teritoriile sale autonome, Insulele Feroe și Groenlanda, pentru a finanța inițiativele de apărare planificate până în 2033.
Aceasta urmează unei alte investiții de 1.96 miliarde EUR anunțate la începutul acestui an, potrivit Euronews.
Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor politice și strategice din ultimii ani, inclusiv al interesului reînnoit al administrației Trump de a extinde influența Statelor Unite asupra Groenlandei, vasta insulă din Arctica și Atlanticul de Nord care rămâne sub suveranitatea daneză.
Luna trecută, mai multe drone neautorizate au pătruns în spațiul aerian danez, fapt caracterizat de autorități drept „atacuri hibride din partea unor actori profesioniști” care au perturbat temporar operațiunile aeroportuare. Mai multe țări din vecinătate au raportat, de asemenea, incursiuni ale dronelor, iar Rusia este considerată principalul suspect, deși a negat orice responsabilitate.
De la stații de alimentare în aer la spărgătoare de gheațăO inițiativă majoră implică alăturarea aliaților NATO, precum Germania, Franța și Belgia, în adăugarea capacității de realimentare în aer – o măsură care permite piloților de vânătoare să realimenteze în aer folosind avioane cisternă.
Aceste stații de alimentare din cer pot menține avioanele de vânătoare mult timp în aer, permițând misiuni lungi pentru avioanele de vânătoare F-35 ale armatei daneze și avioanele aliaților din Arctica și Atlanticul de Nord.
Danemarca speră, de asemenea, să construiască un nou sediu al operațiunilor speciale NATO pentru a-și consolida poziția de lider în regiune. În prezent, are o autoritate de apărare cu sediul în Nuuk, capitala Groenlandei, care operează în Insulele Feroe, în timp ce armata SUA menține o prezență permanentă la baza aeriană Pituffik din Groenlanda.
Armata daneză va cumpăra mai multe drone mici pentru a-și intensifica supravegherea aeriană în Arctica și Atlanticul de Nord, iar trupele sale vor primi instruire pentru pilotarea acestora, în efortul de a-și consolida pregătirea pentru situații de urgență.
În plus, ministerul apărării își propune să asigure accesul la o capacitate de spargere a gheții pentru a sprijini misiunile din Arctica.
Spărgătoarele de gheață sunt nave specializate care deschid căi prin apele acoperite de gheață, permițând atât operațiuni de apărare, cât și de salvare.
Ministerul a declarat că intenționează să colaboreze cu un operator local cu experiență în navigația arctică pentru a îndeplini aceste sarcini „cu respect pentru comunitățile locale”.
Danemarca investește, de asemenea, în extinderea infrastructurii sale de comunicații submarine sub forma unor noi cabluri submarine.
Prin adăugarea acestora la infrastructura „limitată” existentă, Danemarca speră să reducă vulnerabilitatea la întreruperi și potențiale sabotaje.
Cheltuieli mai mari în alte țări ale UEMai multe alte țări europene și-au mărit, de asemenea, cheltuielile pentru apărare pe fondul tensiunilor crescânde în țările mai apropiate de Rusia.
În iulie, Franța a anunțat planuri de cheltuieli militare suplimentare în valoare de 6.5 miliarde de euro în următorii doi ani.
Regatul Unit a alocat 287 de milioane de euro pentru o nouă strategie industrială de apărare, menită să stimuleze producția internă și să creeze locuri de muncă în acest sector.
Între timp, principalul organism colectiv de luare a deciziilor din Spania a aprobat săptămâna aceasta împrumuturi în valoare de 6.89 miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, cu scopul de a contribui la modernizarea capacităților militare ale țării.
Articolul Danemarca crește cheltuielile pentru tehnologia de apărare pe fondul preocupărilor legate de securitate apare prima dată în Mediafax.
Deși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei.
Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite.
„Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă.
„Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”.
Ucraina a negat implicarea în explozii, potrivit Reuters.
„Instanța poloneză a refuzat extrădarea către Germania a unui cetățean ucrainean… Și pe bună dreptate. Cazul este închis”, a declarat Tusk pe X după pronunțarea verdictului.
Explozia a întrerupt în mare parte aprovizionarea cu gaz rusesc către Europa, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina și reducând aprovizionarea cu energie.
Procuratura germană afirmă că suspectul făcea parte dintr-un grup suspectat că a închiriat un iaht și a plasat explozibili pe conductele din apropierea insulei daneze Bornholm.
El este acuzat de conspirație în vederea comiterii unui atac cu explozivi și de „sabotaj anticonstituțional”.
Articolul Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania apare prima dată în Mediafax.
„În cursul zilei de astăzi, 17.10.2025, data fiind complexitatea cauzei, în temeiul art. 325 Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București dosarul nr. 8006/164/P/2025 constituit în urma sesizării din oficiu cu privire la explozia petrecută în dimineața zilei de 17.10.2025 la scara 2 a blocului 32 din str. Vicina, nr. 3, sector 5, București, în urma căreia au rezultat decesul a 3 persoane și vătămarea corporală a altor 13 persoane”, potrivit unui comunicat de presă.
În cauză sunt efectuate cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere din culpă.
„În vederea aflării adevărului judiciar și stabilirii împrejurărilor concrete care au condus la producerea exploziei, identificării persoanelor responsabile în scopul stabilirii răspunderii penale a acestora sunt administrate mijloace de probă specifice acestui gen de cauze, respectiv efectuarea cercetării la fața locului, audieri de martori, ridicarea de înscrisuri, expertize tehnice, precum și orice alte mijloace apreciate a fi concludente și utile”, conform comunicatului.
Activitățile sunt efectuate cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Serviciului Omoruri și Serviciului Vătămări și Ucidieri din Culpă din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Articolul Dosarul exploziei din Rahova, preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București apare prima dată în Mediafax.
„Situația pământurilor rare este printre cele mai intens discutate subiecte între mari lideri ai lumii. Eu cred că are și România loc acolo și trebuie să jucăm și noi la cel mai înalt nivel”, a comunicat Miruță.
Potrivit acestuia noul proiect de hotărâre de guvern urmărește actualizarea inventarului național al resurselor minerale, folosind tehnologii moderne care permit o evaluare exactă a cantităților și purității zăcămintelor, dar și identificarea mineralelor a căror valoare a crescut în ultimii ani.
„Pământurile rare ale României pot fi biletul de intrare la masa marilor decizii mondiale. Nu le avem ca să le dăm la alții, le avem ca să le folosim în interesul României. Sunt materii prime critice necesare în tranziția digitală, stocarea energiei și controlul inteligenței artificiale”, a mai spus ministrul.
În comunicatul de presă se amintește adoptarea hotărârii de guvern prin care statul român rămâne titularul licenței pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier, județul Gorj.
Articolul Radu Miruță: Pământurile rare ale României pot fi biletul de intrare la masa marilor decizii mondiale apare prima dată în Mediafax.
„Salut acordul privind Programul european pentru industria de apărare. 1,5 miliarde de euro pentru consolidarea industriei de apărare a Europei, sprijinirea Ucrainei și asigurarea faptului că vom fi pregătiți din punct de vedere al apărării până în 2030”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cu un buget de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, EDIP introduce măsuri specifice pentru a aborda principalele provocări cu care se confruntă industria europeană de apărare, inclusiv industrializarea produselor de apărare, accelerarea industrială, sprijinirea lanțurilor de aprovizionare și a IMM-urilor europene, precum și dezvoltarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Ucrainei.
S-a convenit, de asemenea, asupra unor principii-cheie, printre care o regulă privind „conținutul fabricat în UE”, care prevede ca cel puțin 65 % din componentele proiectelor finanțate să provină din UE sau din țările asociate. Acest lucru va asigura că EDIP sprijină în primul rând industria de apărare a Uniunii.
S-a aprobat, de asemenea, în mod provizoriu, crearea unui instrument de sprijin pentru Ucraina, menit să modernizeze industria de apărare a Ucrainei, să promoveze parteneriatele între actorii din domeniul apărării din UE și Ucraina și să accelereze integrarea industriei de apărare a Ucrainei în EDTIB.
În plus, EDIP introduce noi mecanisme, cum ar fi proiectele europene de apărare de interes comun.
Articolul CE salută acordul politic privind Programul european pentru industria de apărare apare prima dată în Mediafax.
Noi imagini cu momentul exploziei au fost obținute de publicația Gândul. Cu doar câteva secunde înainte de explozie, trei bărbați se aflau în parcarea din spate a unui bloc învecinat.
Pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere se poate observa cu aceștia sunt luați prin surprindere de explozia puternică.
Deflagrația s-a produs la ora 08:49:16, conform camerei de înregistrat ( de menționat este că unele camere pot avea defazări). Alarmele mașinilor s-au declanșat, iar cei trei bărbați din imagini sunt aproape fără reacție, neînțelegând ce s-a întâmplat în imediata lor vecinătate.
Mai multe persoane au fost prinse sub dărâmături după explozia devastatoare care a avut loc vineri dimineață într-un bloc din București. MEDIAFAX a intrat în posesia unei filmări sfâșietoare cu un bărbat, aflat sub mormanul de beton de la etajul5, care le cerea salvatorilor, prin semne făcute cu mâna, să îi acorde ajutor.
Până la acest moment, autoritățile au declarat că trei persoane, printre care și o gravidă, au decedat în urma exploziei, iar alte
Explozia a afectat întregul imobil, fiind înregistrate pagube semnificative la apartamentele situate între etajele 1 și 7, precum și la scările învecinate. De altfel, și Liceul Teoretic aflat în imediată vecinătate a blocului a avut de suferit din cauza suflului puternic al exploziei.
Articolul Noi imagini cu momentul exploziei. Trei bărbați au fost surprinși într-o parcare din apropierea ”Blocului groazei” apare prima dată în Mediafax.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în cazul proiectului Legii privind plata pensiilor private, adoptat miercuri de Camera deputaților, for decizional. Și aleșii AUR au anunțat că atacă prevederile la instanța constituțională.
Pe rolul CCR au apăruseră, joi seară, așa cum a semnalat Mediafax, două dosare care nu aveau menționate părțile, dar conțin indicativul AI, care înseamnă „controlul constituționalității legilor înainte de promulgare”.
Detaliile adăugată vineri arată că este vorba de dosarele deschise la cele două sesizări, iar termenul stabilit pentru a fi analizate este 5 noiembrie.
Astfel, judecătorii constituționali urmează să decidă dacă prevederile respectă legea fundamentală și pot merge la promulgare sau se întorc în Parlament pentru a fi modificate.
Motivele sesizărilorInstanța supremă a decis în ședința de joi a Secțiilor reunite să își exercitarea atribuțiile de atacare a legii aflate în termenul de constituționalitate, înainte de promulgare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private.
În sinteză considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secţiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituţionalitate:
„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, a arătat și AUR într-un comunicat transmis joi.
Traseul legiiProiectul de lege privind plata pensiilor private, adoptat miercuri în urma votului din Camera Deputaților, se află în faza controlului de constituționalitate, înainte de a merge la promulgare și a deveni lege, dar va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Deputații au decis astfel că ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.
În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
România a obținut până în prezent 15 avize formale ale comitetelor de specialitate din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.
Articolul CCR analizează cele două obiecții de neconstituționalitate la Legea privind plata pensiilor private peste aproape trei săptămâni apare prima dată în Mediafax.
„Ca prefect al Capitalei, am convocat de urgență Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, care a aprobat astăzi un set de măsuri imediate pentru sprijinirea persoanelor afectate de explozia produsă la imobilul din Calea Rahovei nr. 317”, a spus Nistor.
Potrivit acestuia, imobilul va fi evacuat complet, iar accesul este interzis până la finalizarea expertizei tehnice privind stabilitatea clădirii.
Persoanele evacuate vor fi cazate temporar în regim hotelier. „Cazare temporară pentru persoanele evacuate: în regim hotelier, pe perioada weekendului, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București; de luni, relocarea în apartamente închiriate prin Direcția Situații de Urgență a PMB”.
Locatarii vor primi hrană, apă potabilă, produse de igienă și îmbrăcăminte. Primăria Sectorului 5 va evalua și înregistra persoanele afectate, inclusiv statutul juridic al locuințelor.
„ISU București-Ilfov asigură securizarea perimetrului, supravegherea și sprijinul tehnic pentru expertiza structurală. A fost creat un punct de comandă și de informare în vecinătatea blocului, coordonat de ISU. Toate persoanele afectate de explozie sunt rugate să se prezinte la acest punct”.
Poliția, Jandarmeria și Poliția Locală asigură ordinea publică, iar ASSMB, DSP și SABIF oferă asistență medicală de urgență și consiliere psihologică.
„Cursurile Liceului Dimitrie Bolintineanu vor trece în regim online pentru o săptămână”, a mai precizat prefectul.
Articolul Prefectul Capitalei anunță măsurile luate după explozia din Calea Rahovei apare prima dată în Mediafax.
