MediaFax.ro

Principalul avantaj al strugurilor vine din polifenoli: fitonutrienți cu proprietăți antioxidante puternice. Susțin sănătatea inimii, protejează creierul și reduc stresul oxidativ din organism.

Nutriționista Avery Zenker spune că polifenolii din struguri includ acizi fenolici, antocianine, flavonoide și stilbeni. Toți contribuie la sănătatea cardiovasculară, cerebrală, imunitară și metabolică, scrie Real Simple.

Nu toți strugurii sunt la fel. Cei purpurii conțin mai multe antocianine decât cei roșii și mult mai multe decât cei verzi. Au și o capacitate antioxidantă totală semnificativ mai mare.

„Culoarea vibrantă a strugurilor violet indică un conținut puternic de antioxidanți”, spune Zenker. Antocianinele sunt cele care dau nuanța intensă, un indicator direct al valorii nutriționale.

Nu este nevoie de cantități mari. Aproximativ 22 – 44 de boabe de struguri sunt suficiente pentru a beneficia de proprietățile lor. Matricea alimentară a strugurilor face ca nutrienții să interacționeze eficient între ei și să fie bine absorbiți de organism.

Nutriționista Michelle Routhenstein, specializată în cardiologie, afirmă că resveratrolul și proantocianidinele din struguri ajută vasele de sânge să se relaxeze, reduc tensiunea arterială și mențin niveluri sănătoase de colesterol.

Pentru creier, antioxidanții din struguri protejează neuronii și pot reduce riscul bolilor neurodegenerative. Consumul regulat poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă.

La nivel intestinal, polifenolii îmbunătățesc echilibrul microbiomului digestiv. Sănătatea intestinului influențează, la rândul ei, inima și creierul – un cerc de beneficii care pornește de la un simplu fruct.

„Vreau doar să vă spun că tocmai am doborât recordul, 118.000 de oameni, cea mai mare reprezentație pe stadion din toate timpurile”, le-a transmis artistul fanilor prezenți la eveniment.

La concert au participat spectatori veniți din mai multe țări, inclusiv din Rusia, Kazahstan, Marea Britanie, Statele Unite, state europene și din Orientul Mijlociu. Pe scenă au urcat și artiști precum Yener Cevik, Mavi, Sena Sener, Pera și Motive, iar rapperul Travis Scott a avut o apariție-surpriză alături de Kanye West.

Show-ul, care a durat aproximativ două ore, a inclus celebra scenă „Planet Earth”, efecte speciale cu lumini, fum și artificii. Artistul a interpretat unele dintre cele mai cunoscute piese ale sale, printre care „Runaway”, „Power”, „Stronger” și „Heartless”.

Potrivit publicației Turkiye Today, concertul a fost transmis live pe canalul oficial de YouTube al lui Ye și a atras milioane de vizualizări în primele minute. În paralel, pe rețelele sociale a devenit viral un videoclip în care un fan își cere partenera în căsătorie în timpul interpretării piesei „Runaway”.

Potrivit informațiilor, polițistul, în vârstă de 39 de ani, încadrat la Secția 28 Poliție – Biroul Criminalistic, a fost oprit în trafic duminică dimineață, în jurul orei 06:30, pe raza orașului Mioveni, județul Argeș.

În urma testării cu aparatul etilotest, rezultatul indicat a fost de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Conform procedurilor legale, acesta a fost transportat la Compartimentul de Primiri Urgențe Mioveni pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Surse din poliție au precizat că pe numele agentului a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută de articolul 336 alineatul (1) din Codul Penal.

În fiecare zi, fără să observăm, Pământului îi ia puțin mai mult timp pentru a-și finaliza rotația. Deplasarea se măsoară doar în fracțiuni de milisecundă, dar forțele necesare pentru a o produce sunt aproape de neînțeles de mari. Și, conform unui nou studiu, rata cu care zilele noastre se lungesc este acum „fără precedent” în 3,6 milioane de ani de istorie geologică.

Concluziile arată că, pe măsură ce calotele glaciare polare și ghețarii se topesc ca o consecință a schimbărilor climatice, apa care odinioară era blocată la latitudini mari se varsă în oceane și se răspândește spre Ecuator.

Acest lucru deplasează masa departe de polii Pământului și – asemenea unui patinator artistic care își întinde brațele în mijlocul unei piruete – încetinește rotația.

Studiile anterioare arătaseră deja că schimbările climatice aveau efecte ciudate asupra rotației planetei noastre. Acum, echipa de la Universitatea din Viena și ETH Zurich a privit înapoi în timp geologic pentru a se întreba dacă s-a mai întâmplat ceva asemănător ratei de schimbare de astăzi. Răspunsul, fără echivoc, este nu.

Durata unei zile nu a fost niciodată perfect fixată. Rotația Pământului este constant influențată de atracția gravitațională a Lunii, de procesele din interiorul planetei și de schimbările din atmosferă. Aceste forțe împing și trag în direcții diferite și, de-a lungul timpului geologic, au produs fluctuații în ceea ce privește durata unei zile. Ceea ce au stabilit acum oamenii de știință este că schimbările climatice au devenit o forță suficient de puternică pentru a le susține și, în timp, a le eclipsa pe toate, scrie BBC Science Focus.

Pentru a privi înapoi cu milioane de ani, cercetătorii au apelat la rămășițele fosilizate ale unui organism marin unicelular care trăia pe fundul mării, cunoscut sub numele de foraminifere bentonice. Compoziția chimică a cochiliilor lor înregistrează schimbări antice ale nivelului mării. Privind aceste schimbări, cercetătorii pot calcula cum trebuie să se fi schimbat rotația Pământului. Un algoritm de învățare automată special dezvoltat, conceput pentru a gestiona incertitudinile din datele atât de vechi, le-a permis să tragă concluzii solide din materiale care datează din Pliocenul târziu, acum 3,6 milioane de ani.

Pe parcursul întregii perioade de timp, un anumit punct de date iese în evidență: ziua de azi. Rata actuală de prelungire a zilei determinată de climă – 1,33 milisecunde pe secol – pare banală. Dar, având în vedere forțele implicate, redistribuirea masei este gigantică.

„O astfel de schimbare a lungimii zilei necesită o redistribuire uimitoare a masei: de ordinul a 1.000 de gigatone care se deplasează de la poli la oceane. Pentru a vizualiza această cantitate, imaginați-vă un cub solid de gheață plasat deasupra orașului New York. Ar avea o înălțime de 10 km, mai înalt decât Muntele Everest”, spune profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich, coautor al studiului.

În ceea ce privește energia implicată în crearea unei astfel de schimbări, dr. Mostafa Kiani Shahvandi de la Universitatea din Viena, autorul principal al studiului, o exprimă astfel: „Schimbarea energiei de rotație a Pământului este echivalentă cu un cutremur cu magnitudinea de 9,0”. Nu în termeni de distrugere, ci de forță pură la scară planetară.

Cercetătorii au găsit un moment în registrul geologic, acum aproximativ două milioane de ani, în care rata de schimbare s-a apropiat de cea de astăzi. Dar a fost excepțional.

„O «furtună perfectă» de calote glaciare fragile și un vârf natural de CO₂ au declanșat o topire masivă a calotelor glaciare polare”, spune Soja. „Acest eveniment rar nu s-a mai repetat în mod natural de atunci, totuși activitatea umană egalează acum aceeași forță la scară planetară în puțin peste un secol”.

Așadar, încotro mergem de aici? Într-un viitor cu emisii ridicate, cu o dependență continuă de combustibilii fosili, se preconizează că schimbările climatice vor deveni cel mai mare factor determinant al schimbării duratei zilei până la sfârșitul secolului, depășind chiar și forța gravitațională a Lunii.

Consecințele practice ale acestui fapt sunt subtile, dar reale. „Deși o milisecundă poate părea infimă, acest efect este esențial pentru sincronizarea ultraprecisă necesară navigației GPS pe Pământ și navigației navelor spațiale în sistemul solar”, spune Soja.

Mai mult, schimbările la scară planetară pe care le provocăm rotației Pământului reflectă impactul radical pe care îl avem asupra ecosistemului Pământului. Redistribuirea profundă a masei merge mână în mână cu evenimente meteorologice mai extreme și creșterea nivelului mării, ambele urmând să aibă impacturi vaste asupra locurilor în care oamenii pot trăi în siguranță în viitor.

„Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât acum schimbăm chiar modul în care se rotește Pământul nostru”, spune Soja.

În ceea ce privește ce urmează, echipa își îndreaptă acum atenția către alte moduri în care activitatea umană deplasează masa pe planetă, în special epuizarea apelor subterane și schimbările din ciclul apei determinate de schimbările climatice.

Calculele timpurii, spune Soja, sugerează că aceste efecte sunt considerabil mai mici decât cele cauzate de topirea gheții și a ghețarilor, dar înțelegerea lor completă va clarifica imaginea exactă a modului în care și cât de repede modificăm rotația Pământului.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a urat românilor „Rusalii binecuvântate”, transmițând un mesaj scurt în care le-a dorit tuturor sărbători cu pace, sănătate și speranță.

La rândul său, premierul demis Ilie Bolojan a transmis: „Rusalii binecuvântate tuturor! Sărbători cu pace, sănătate și speranță”.

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda a făcut, la rândul său, un apel la unitate și încredere, afirmând că societatea are nevoie să construiască „punți de încredere” și să cultive solidaritatea, respectul și grija pentru binele comun.

„Vă doresc tuturor sărbători binecuvântate, liniște și bucuria de a petrece aceste zile alături de cei dragi”, a transmis Manda.

Rusaliile, sărbătoare creștină care marchează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor, sunt celebrate anul acesta pe 31 mai de credincioșii ortodocși și greco-catolici.

Neurocercetătorul dr. Joel Frohlich descrie începutul conștiinței ca pe o „frontieră” științifică.

„Nu au existat prea multe cercetări despre momentul în care începe conștiința – surprinzător de puține”, declară el pentru BBC Science Focus. „Multă vreme, conștiința a fost domeniul de competență al filosofilor. În neuroștiințe, cercetarea era aproape un tabu până acum 10 sau 20 de ani”.

Dar acum, neurocercetătorii au dezvoltat câteva modalități ciudate și minunate de a încerca să înțeleagă cum este să fii un nou-născut sau un bebeluș nenăscut și de a răspunde la întrebarea: când începe conștiința?

Conform unei lucrări realizate de Frohlich și de filosoful profesor Tim Bayne, răspunsul la această mare întrebare se găsește cel puțin la cinci luni. Probabil. La această vârstă, bebelușii prezintă suficiente dovezi – nu doar că sunt treji, ci și că experimentează cu adevărat lumea. Concluzia lor provine din ceea ce ei numesc o abordare „bazată pe clustere”: în loc să caute un singur marker al conștiinței, ei identifică un set întreg de indicii – modele de activitate cerebrală, răspunsuri la stimuli, semne de conștientizare.

„Nu ar trebui să avem încredere deplină în niciun marker în sine”, spune Frohlich. „Dar dacă vedem o convergență de mini-markeri, acesta este un indicator destul de bun că ar putea apărea conștiința”.

Deci, înseamnă asta că bebelușii sub cinci luni nu sunt conștienți? Ei bine, aici devine cu adevărat interesant: deși bebelușii mai mici nu prezintă toate semnele de conștiință, ei prezintă anumiți markeri. Și, în mod intrigant, indicii similare ar putea fi prezente și la fetuși.

Unul dintre cei mai importanți markeri ai unui creier conștient, potrivit neurocercetătorilor precum Frohlich, este rețeaua modului implicit. Aceasta este o rețea de regiuni ale creierului care este activă atunci când ești în repaus – când visezi cu ochii deschiși, îți amintești sau te gândești la viitor.

Neurocercetătorii au descoperit, prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), un tip de scanare a creierului, că nou-născuții au o formă simplistă de rețea mod implicit. Apoi, există efectul local-global. Este destul de simplu: conform lui Frohlich, capacitatea de a observa când un model se schimbă este un semn al memoriei de lucru și, eventual, al conștiinței.

De exemplu, aceste secvențe:

Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-bip
Bip-bip-bip-bip

Ați observat o schimbare în ultima secvență? Felicitări! Acesta ar putea fi un semn că sunteți conștient.

„Aș putea să vă antrenez creierul, după multe repetări ale acestui model de secvență, să se aștepte ca tonul final din cadrul acestei secvențe de patru tonuri să fie deviant”, explică Frohlich. „Apoi, dacă dau o nouă secvență care rupe acel model – ar putea fi doar patru tonuri identice – chiar dacă nu există nicio deviantă locală în cadrul acelei secvențe, există o deviantă globală; ceva care a rupt modelul”.

Deși Frohlich a văzut dovezi ale acestui efect local-global la nou-născuți, alte cercetări au mers mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au găsit dovezi ale acestuia la fetușii aflați la termen. Au plasat aparate peste burta femeilor însărcinate pentru a măsura câmpurile magnetice emise de semnalele cerebrale fetale – o tehnică numită magnetoencefalografie.

Un alt marker potențial al conștiinței este comportamentul și atenția. Oamenii de știință pot observa că bebelușii mici – cel puțin de la patru luni, potrivit lui Frohlich și Bayne – pot alege unde își îndreaptă atenția. Și, din nou, există dovezi că și fetușii pot face acest lucru.

Într-o lucrare din 2017, profesorul Vincent Reid și alți cinci neurocercetători de la Universitatea din Lancaster au proiectat trei lumini – aranjate ca doi ochi și o gură – în uterul femeilor însărcinate și au folosit ultrasunete pentru a măsura reacțiile fetușilor la acestea. Neurocercetătorii au mutat aceste lumini peste burtica sarcinii și au observat că fetușii își mișcă capul pentru a se uita la ei.

„Nimeni nu este de acord cu adevărat dacă fătul vede ceva care arată ca o față sau mai degrabă ca o pată de lumină”, spune Frohlich.

Însă, spune el, o echipă de neurocercetători din Torino, Italia, a replicat independent acest experiment, urmărind mișcările ochilor fetali mai degrabă decât rotirea capului, și a descoperit că și lentilele ochilor fetali au urmărit luminile asemănătoare feței.

Toate acestea înseamnă că diversele teste pe care neurologii le pot face sugerează că bebelușii – și poate chiar fetușii – au un anumit nivel de conștiință. Dar dacă conștiința începe înainte de naștere, acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la etica avortului. Cu toate acestea, Frohlich spune că nu este nevoie să ne facem griji.

„Ceea ce este cu adevărat important de înțeles aici este că vorbim doar despre ultimul trimestru de sarcină, care este de obicei după limitele legale privind avortul în majoritatea jurisdicțiilor”, spune el. „Majoritatea avorturilor care au loc sunt mult mai devreme decât atât, de obicei în primul trimestru de sarcină”.

Orice avort mai devreme decât al treilea trimestru ar preceda dezvoltarea părții creierului care procesează semnalele senzoriale: talamusul, supranumit poarta către conștiință.

„Talamusul nici măcar nu stabilește conexiuni – sinapse – cu cortexul cerebral până la începutul celui de-al treilea trimestru sau între 24 și 26 de săptămâni de gestație”, spune Frohlich. „Până atunci, nu există o conștiință cu adevărat plauzibilă – cel puțin așa cum o știm noi; plină de senzații din lumea exterioară”.

Totuși, munca unor neurocercetători precum Frohlich ar putea avea implicații profunde asupra modului în care decidem ce alte entități sunt considerate conștiente.

Pe măsură ce inteligența artificială apare și devine din ce în ce mai sofisticată, Frohlich spune că ar putea fi util ca oamenii de știință să dezvolte o „teorie a conștiinței”.

„Dacă putem spune, la oameni, «Conștiința începe la această vârstă», atunci am putea extrapola la alte sisteme, pe baza oricăror criterii pe care le folosim pentru a ajunge la această concluzie pentru noi înșine”, spune el.

„Senatorul James Risch, președintele Comitetului pentru relații externe al Senatului, a reafirmat răspicat importanța responsabilității comune pentru spațiul aliat și i-am mulțumit pentru solidaritate”, a transmis Oana Țoiu.

Șefa diplomației române a amintit că s-a întâlnit cu senatorul american la Washington, în toamna anului trecut, discuțiile fiind axate pe cooperarea bilaterală în domeniile apărării și economiei.

Potrivit acesteia, James Risch este „un partener de dialog constant al României și un bun cunoscător al regiunii și al parteneriatului strategic”.

„Nu alegem vremurile pe care le trăim, dar alegem cum le răspundem. Iar solidaritatea este cheie pentru pace și baza prosperității”, a mai afirmat ministra de Externe.

Oana Țoiu a anunțat totodată că, în luna octombrie, Ministerul Afacerilor Externe va găzdui o delegație formată din membri ai echipelor din Congresul SUA, cu o componentă axată pe apărare, în cadrul programului MECEA.

Programul a fost semnat luna trecută cu Departamentul de Stat al SUA și reprezintă o premieră pentru România din 1961, de la lansarea acestui program american, a precizat ministra.

Duminică, în jurul orei 09:35, pompierii de la ISU Timiș fost anunțați despre degajări de fum într-un apartament situat la etajul 2 al unui imobil de pe strada Rusu Șirianu din Timișoara.

„La locul evenimentului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul Detașamentului 2 Timișoara cu o autospecială de primă intervenție si comandă, două autospeciale de stingere și o autoscară mecanică, precum și un echipaj SMURD.

Din apartament a fost evacuată o femeie, conștientă și cooperantă; aceasta este evaluată la fața locului de către echipajul medical”, a transmis ISU Timiș.

Incendiul s-a manifestat într-un dormitor, la un corp de mobilier și a fost lichidat de pompieri.

Aproximativ 20 de persoane au părăsit imobilul fără să aibă nevoie de ajutorul echipajelor de salvatori. Victima, în vârstă de aproximativ 90 de ani, prezintă arsuri de gradul II și III și a fost transportată la spital.

Pompierii au stabilit că incendiul s-a produs, cel mai probabil, din cauza efectului termic al curentului electric, la o priză.

Ministerul Mediului a atras peste 118 milioane de euro din finanțări externe în ultimele 10 luni, mai mult decât în întreg intervalul 2021 – iunie 2025, perioadă în care au fost accesate 77 de milioane de euro, a anunțat într-o postare pe Facebook, ministra interimară Mediului, Diana Buzoianu.

„Din prima zi de mandat am spus clar că fondurile externe sunt o prioritate pentru noi. Grija față de țară se măsoară prin rezultate concrete și prin capacitatea de a transforma oportunitățile de finanțare în investiții reale pentru oameni și comunități. Această evoluție arată că, atunci când există prioritizare, rigoare administrativă și asumare, fondurile externe pot fi transformate rapid în proiecte concrete pentru România”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministra mediului precizează în mesajul său că cea mai importantă finanțare atrasă în această perioadă este Programul RO-Tranziție Verde, cu o valoare de peste 98 de milioane de euro. Programul, finanțat din fondurile SEE, susține investiții pentru protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă a comunităților din România.

„Acest program include prima (și singura, în prezent) oportunitate reală de finanțare pentru orașele din România care au făcut pași concreți în reducerea amprentei de carbon și care sunt așteptate să vină cu proiecte inovatoare în acest domeniu. Aproape jumătate din fondurile programului RO-Tranziție Verde vor merge către orașele României care pot să demonstreze că neutralitatea climatică nu este un concept abstract, ci un obiectiv care contribuie la o calitate crescută a vieții locuitorilor, un aer mai curat, un stil de viață mai sănătos”, a explicat Elena Tudose, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Potrivit Dianei Buzoianu, o altă direcție importantă este digitalizarea administrației de mediu. Prin proiectul „Digitalizarea procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului”, finanțat din POCIDIF, Ministerul Mediului a accesat peste 15,6 milioane de euro pentru modernizarea și simplificarea proceselor administrative din domeniul protecției mediului. Proiectul urmărește introducerea unor soluții digitale eficiente și transparente, care să reducă birocrația, să crească predictibilitatea pentru beneficiari și să îmbunătățească modul în care instituțiile publice gestionează procedurile de reglementare.

Ministerul a atras finanțări și în domeniul biodiversității, pentru proiecte care consolidează capacitatea României de monitorizare, raportare și intervenție în raport cu obligațiile europene de mediu. Printre acestea se numără proiectul „Consolidarea sistemului național de management al speciilor alogene invazive din România, în conformitate cu cerințele UE”, în valoare de peste 8,2 milioane de euro, finanțat din PDD, prin care este întărită capacitatea de prevenire, monitorizare și control al speciilor invazive care afectează biodiversitatea și ecosistemele naturale, explică Buzoianu.

În mesajul său, ministra mai arată că tot în zona de biodiversitate, Ministerul Mediului a accesat peste 9,5 milioane de euro din PDD pentru proiectul privind completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate. Proiectul va sprijini România să colecteze date mai bune, să fundamenteze decizii publice pe informații actualizate și să își îndeplinească obligațiile europene privind conservarea naturii.

De asemenea, Ministerul Mediului pregătește, cu finanțare europeană, elaborarea Planului Național de Restaurare pentru Natură, proiect în valoare de peste 3 milioane de euro finanțat din POAT. Acesta este un instrument esențial pentru planificarea măsurilor de refacere a ecosistemelor degradate și pentru stabilirea intervențiilor necesare în acord cu obiectivele europene privind biodiversitatea.

„Prin accelerarea accesării fondurilor externe deblocăm proiecte strategice și transformăm investițiile în măsuri concrete pentru protecția mediului, pentru comunități și pentru o economie mai sănătoasă. România are nevoie de instrumente reale, de planificare coerentă și de proiecte care răspund direct provocărilor de mediu și schimbărilor climatice. Obiectivul nostru este să folosim fiecare oportunitate de finanțare pentru rezultate vizibile în teren”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică.

INTERVIU

Reporter: Numele complet.
Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău.
Reporter: Studii și funcția actuală.
Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului.
Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.
Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama.
Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde?
Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute.

Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.
Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea?
Irineu Darău: Frankenstein.
Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui?
Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui.

Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă?
Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe.
Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi?
Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion.
Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează.
Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă.

Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui?
Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău.
Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?
Irineu Darău: Einstein.
Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi?
Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism.

Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent?
Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi.
Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic?
Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins.

Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face?
Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație.

Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică?
Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani.
Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră?
Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.

Echipaje ISU Sibiu și ale Poliției Rutiere au intervenit de urgență, duminică dimineață pe DN 14 în localitatea Șura Mare la un accident rutier unde un microbuz de transport persoane a ieșit în afara părții carosabile. La fața locului au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, două ambulanțe SAJ, o autospecială de transport personal și victime multiple, una de descarcerare și una de stingere.

„La sosirea forțelor s-a constatat că în microbuz se aflau 6 persoane (4 adulți și 2 minori) care s-au autoevacuat până la sosirea echipajelor.

În urma evaluării medicale, 3 adulți și cei doi minori sunt transportați la spital. Minorii sunt însoțiți de un adult care a refuzat transportul.

La UPU Sibiu sunt transportate 3 femei:
– o femeie în vârstă de 56 de ani cu multiple traumatisme (fracturi) cu echipajul SMURD TIM;
– o femeie în vârstă de 36 de ani cu traumatism lombar și traumatism toracic cu echipaj SAJ;
– o femeie în vârstă de 50 de ani cu traumatism la picior cu echipaj SAJ.

Cei doi băieți minori în vârstă de 10 și 14 ani sunt transportați la CPU Luther pentru investigații medicale aceștia având ușoare contuzii”, a transmis ISU Sibiu.

Polițiștii rutieri, sosiți de asemenea de urgență la locul accidentului din localitatea Șura Mare cercetează împrejurările în care s-a produs evenimentul.

„Din primele cercetări efectuate de către polițiștii rutieri a reieșit faptul că, în timp ce conducea un microbuz pe DN14, având direcția de deplasare spre Slimnic, un bărbat în vârstă de 37 de ani, domiciliat în localitatea Târnava, din cauze care urmează a fi stabilite, ar fi pierdut controlul direcției de deplasare și a părăsit partea carosabilă”, a precizat IPJ Sibiu.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs accidentul rutier, au mai transmis polițiștii.

Traficul rutier se desfășoară îngreunat.

Ca parte a parteneriatului de apărare Aukus încheiat în 2021, care include și Regatul Unit, Australia este așteptată să primească cel puțin trei submarine nucleare din clasa Virginia din Statele Unite în termen de 15 ani, potrivit Le Figaro.

Într-o declarație comună, viceprim-ministrul australian Richard Marles, secretarul american al Apărării Pete Hegseth și omologul său britanic John Healey au confirmat ajustarea acordului privind submarinele.

„Viceprim-ministrul și secretarii au salutat abordarea propusă pentru eficientizarea achiziției de către Australia de submarine din clasa Virginia (VCS) prin simplificarea managementului lanțului de aprovizionare, a cerințelor operaționale și de întreținere și optimizarea costurilor”, se arată în comunicat. „ Această abordare ar permite Australiei să achiziționeze trei VCS de serviciu în loc de un amestec de VCS noi și de serviciu.”

Inițial, Australia se aștepta să primească două submarine din clasa Virginia la mâna a doua și unul nou. Marina SUA are 24 de nave din clasa Virginia, dar șantierele navale americane se luptă să își atingă obiectivul de producție de două submarine noi pe an.

În Statele Unite, unii s-au întrebat de ce Washingtonul ar vinde submarine cu propulsie nucleară Australiei fără a-și reconstrui mai întâi propria armată. Programul de submarine Aukus este esențial pentru strategia de apărare a Australiei și ar putea costa până la 235 de miliarde de dolari americani pe o perioadă de 30 de ani, conform proiecțiilor guvernamentale.

Săpăturile au fost efectuate de Autoritatea pentru Antichități din Israel înainte de începerea lucrărilor de amenajare a unui nou cartier planificat de Autoritatea Funciară din Israel, potrivit Daily Galaxy.

Descoperirea a atras atenția nu pentru ceea ce au descoperit cercetătorii, ci pentru ceea ce rămâne necunoscut: nu s-au găsit artefacte, nici materiale care să poată fi datate și niciun indiciu clar privind scopul tunelului.

Adăugând la mister, mai multe secțiuni rămân blocate de prăbușiri, împiedicând arheologii să evalueze pe deplin situl.

Intrarea în complex se face printr-o scară săpată în piatră, care coboară spre intrarea în tunel. În interior, arheologii au găsit straturi compacte de pământ care s-au acumulat treptat pe o perioadă îndelungată.

După cum se explică într-o declarație publicată de Autoritatea pentru Antichități din Israel, săpăturile de probă efectuate în diferite zone au arătat că pasajul atinge până la 5 metri înălțime și aproximativ 3 metri lățime.

Pereții tunelului au păstrat urme distincte de tăiere intenționată. Aspectul lor relativ neted și geometria regulată i-au determinat pe cercetători să considere structura ca un proiect de excavare planificat, mai degrabă decât o cameră formată natural.

Dimensiunile în sine sugerează o investiție considerabilă de muncă și efort tehnic, deși în prezent nu există dovezi care să indice cine a efectuat lucrarea.

Una dintre primele ipoteze explorate de arheologi lega tunelul de un sistem antic de alimentare cu apă menit să ajungă la o sursă subterană. Această posibilitate și-a pierdut treptat credibilitatea în cursul analizei.

Pe baza observațiilor făcute în timpul excavării, arheologii cred că constructorii ar fi încercat să ajungă la un strat de cretă potrivit fie pentru producția de var, fie pentru extragerea de materiale de construcție.

Această interpretare este susținută de un puț vertical săpat în tavan, o caracteristică adesea asociată cu ventilația în spațiile de lucru subterane. Excavarea a dezvăluit, de asemenea, resturi de carieră distribuite pe porțiuni ale podelei.

Cercetătorii nu au exclus un alt scenariu: posibilitatea ca proiectul să fi fost abandonat înainte de finalizare. Dacă lucrările s-au încheiat prematur, este posibil ca urmele care ar fi dezvăluit în mod normal scopul propus să nu se fi acumulat niciodată.

Datarea tunelului rămâne la fel de dificilă. Arheologii nu au recuperat fragmente de ceramică, unelte, monede sau resturi organice care ar putea stabili un interval de timp.

Nunta familiei va avea loc duminică în Carolina de Sud, dar va fi și un moment de jelire pentru pierderea lui Dmitri și Ecaterina Doncev și a celor doi copii ai lor, Emily și Mark, a declarat sâmbătă o rudă, relatează AP.

Autoritățile au declarat că familia Doncev a murit când un autocar a provocat un accident în lanț cu vehicule care încetiniseră pentru a se apropia de o zonă de lucrări pe autostrada Interstate 95 din comitatul Stafford.

Autobuzul a lovit un Suburban, care apoi a lovit un Acura în care se afla familia Doncev, a declarat poliția. Priscilla Mafalda, în vârstă de 25 de ani, din Worcester, Massachusetts, se afla în SUV-ul Chevrolet și a murit și ea.

Mai multe persoane au fost tratate pentru răni, inclusiv una în stare critică, deși majoritatea au fost externate, a declarat Mary Washington Healthcare.

Șoferul autobuzului, Jing S. Dong, în vârstă de 48 de ani, din Staten Island, New York, a fost acuzat de două capete de acuzare de omor involuntar, fiind posibile și alte acuzații, a declarat Poliția Statului Virginia. Biroul procurorului din comitatul Stafford a declarat că Dong a fost arestat și va rămâne în arest în timp ce este tratat pentru rănile sale la spital.

Dmitri Doncev, în vârstă de 45 de ani, era asistent medical și lucra la Centrul Medical Holyoke. Ecaterina Doncev, în vârstă de 44 de ani, era coafeză și petrecea zile întregi pregătind deserturi pentru nunta familiei, a spus Bublik.

Ei au emigrat în SUA din Moldova în 2008 și s-au stabilit în Greenfield, Massachusetts, a spus ea.

Dmitri și fratele său Iuri au încercat să rămână împreună în timp ce călătoreau în vehicule separate spre Carolina de Sud.

Rusaliile au fost privite în satele românești, timp de secole, ca o perioadă în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devenea mai fragilă. Din această credință s-au născut numeroase ritualuri de protecție, cu plante considerate apărătoare împotriva răului și obiceiuri care s-au păstrat până în prezent, în unele comunități.

În credințele populare românești, Rusaliile sunt asociate cu ielele, personaje mitologice descrise drept făpturi feminine cu puteri supranaturale.

Legendele spun că acestea umblau prin păduri, pe câmpuri sau în locuri izolate și îi puteau pedepsi pe cei care nu respectau sărbătoarea. Din această credință s-a născut și expresia „luatul din Rusalii”, folosită pentru a descrie stări de boală, amețeală sau suferințe pe care oamenii din vechime nu le puteau explica.

Teama de iele a dus și la apariția a numeroase interdicții. În multe sate se credea că nu este bine să se lucreze la câmp, să se spele rufe, să se coasă sau să se facă treburi grele în gospodărie în zilele de Rusalii.

De asemenea, oamenii evitau să plece singuri în pădure sau pe câmp și încercau să nu provoace certuri ori conflicte în familie.

Printre cele mai răspândite tradiții de Rusalii se numără folosirea plantelor considerate protectoare.

Și astăzi, în unele zone ale țării, pelinul este purtat la brâu sau păstrat în casă ca simbol al protecției împotriva răului. În tradiția populară, aceeași funcție este atribuită leușteanului, usturoiului sau odoleanului.

De Rusalii, multe familii își împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop sau stejar. După ce sunt sfințite la biserică, acestea sunt păstrate în case ca simbol al binecuvântării și al ocrotirii.

Sărbătoarea este considerată și astăzi un moment potrivit pentru culegerea plantelor de leac, despre care bătrânii spun că au puteri sporite în această perioadă.

Deși multe dintre superstițiile de odinioară și-au pierdut din influență, numeroase obiceiuri asociate Rusaliilor continuă să fie respectate în comunitățile rurale și transmise generațiilor mai tinere.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Rusalii este Călușul, întâlnită mai ales în Moldova, Oltenia și Muntenia. În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are scop tămăduitor, însă există documente istorice care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii.

Grupuri de bărbați, numiți călușari, execută dansuri spectaculoase, însoțite de muzică și formule ceremoniale transmise din generație în generație.

În credința populară, jocul călușarilor are rolul de a alunga răul, de a proteja comunitatea și chiar de a vindeca persoanele considerate „luate din Rusalii”.

Importanța culturală a acestui obicei a fost recunoscută și la nivel internațional, Călușul fiind inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

La fel ca în cazul multor sărbători importante din calendarul românesc, și Rusaliile sunt însoțite de tradiții care diferă de la o regiune la alta. De-a lungul timpului, fiecare comunitate a adăugat propriile obiceiuri, păstrând însă semnificația comună a sărbătorii.

În Oltenia, oamenii duc la biserică frunze de nuc care sunt sfințite și așezate apoi la icoane sau la intrarea în casă. Tot aici, femeile împart pomană pentru cei morți, iar jocul călușarilor rămâne una dintre cele mai importante manifestări ale sărbătorii.

În unele zone din Ardeal s-a păstrat obiceiul „împănatului boului”, în cadrul căruia animalul este împodobit cu flori și purtat astfel prin sat, înainte de a fi binecuvântat de preot.

Tot în Transilvania există și tradiția „udatului nevestelor”, practicată în a doua zi de Rusalii, ca simbol al sănătății și al prosperității.

Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei.

Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.”

Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă.

Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea.

Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022.

Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026.

Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025.

Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor.

Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert.

Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024.

Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei.

Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble.

Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.

Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina vor depăși în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari.

Sărbătoarea este celebrată la 50 de zile după Paște și comemorează Pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, iar în centrul său se află un episod descris în textele creștine timpurii. Potrivit acestora, ucenicii lui Iisus se aflau la Ierusalim când au primit darul de a vorbi pe înțelesul oamenilor veniți din diferite părți ale lumii, care îi puteau înțelege fiecare în propria limbă.

Pentru creștini, acesta este episodul care a transformat un grup restrâns de ucenici într-o comunitate cu vocație universală.

Momentul are o semnificație aparte în creștinism. Dacă Paștele reprezintă victoria asupra morții prin Învierea lui Hristos, Rusaliile marchează începutul răspândirii mesajului creștin dincolo de cercul restrâns al ucenicilor.

Biserica numește adesea Rusaliile „ziua de naștere a Bisericii”. Explicația vine chiar din evenimentele petrecute după Pogorârea Sfântului Duh.

Conform relatărilor biblice, Apostolul Petru a rostit atunci o predică în fața mulțimii adunate la Ierusalim, iar aproximativ 3.000 de oameni au primit credința creștină și au fost botezați. Această comunitate formată în jurul Apostolilor este considerată nucleul din care s-a dezvoltat ulterior Biserica.

Astfel, dintr-un grup restrâns de ucenici, credința creștină începe să se răspândească dincolo de Ierusalim și de granițele lumii iudaice. În acest sens, Rusaliile nu reprezintă doar comemorarea unui eveniment religios, ci și începutul unei noi etape în istoria creștinismului.

În iconografia creștină, Rusaliile sunt reprezentate aproape întotdeauna prin limbi de foc deasupra capetelor Apostolilor.

În simbolistica creștină, focul reprezintă atât prezența lui Dumnezeu, cât și puterea de curățire și transformare asociată Duhului Sfânt. În același timp, limbile de foc sunt legate de misiunea Apostolilor de a transmite învățătura creștină unor oameni din diferite regiuni și culturi.

Rusaliile sunt puse în legătură și cu un episod din Vechiul Testament. Dacă, potrivit tradiției iudaice, Legea a fost primită de Moise pe Muntele Sinai la cincizeci de zile după ieșirea evreilor din Egipt, creștinii văd în Pogorârea Duhului Sfânt primirea unei „legi duhovnicești”, care îi călăuzește pe credincioși.

Potrivit tradiției creștine, Rusaliile sunt una dintre cele mai vechi sărbători ale Bisericii, alături de sărbătoarea Paștelui. Despre celebrarea lor există mărturii încă din vremea Apostolilor și din primele secole creștine.

Inițial, cele două celebrări, Înălțarea Domnului și Rusaliile, erau strâns legate, însă în timp au fost separate în calendarul liturgic, păstrându-se până astăzi la intervalul de zece zile una față de cealaltă.

În Biserica Ortodoxă, praznicul continuă și a doua zi, când este cinstit în mod special Sfântul Duh. De aceea, Rusaliile sunt celebrate timp de două zile, duminică și luni.

Denumirea folosită în limba română are o istorie aparte. Cuvântul „Rusalii” provine din latinescul „Rosalia”, numele unei sărbători din Roma antică asociate cultului morților. În cadrul acesteia, mormintele erau împodobite cu flori, în special cu trandafiri, motiv pentru care celebrarea era cunoscută sub numele Rosalia.

Odată cu răspândirea creștinismului, numele s-a păstrat, iar unele tradiții mai vechi s-au suprapus peste sărbătoarea creștină a Pogorârii Sfântului Duh.

Această moștenire explică și unele dintre obiceiurile populare care însoțesc Rusaliile în spațiul românesc, precum pomenirea morților în sâmbăta dinaintea sărbătorii, cunoscută drept Moșii de Vară.

Într-un cuvânt rostit de Rusalii la Catedrala Patriarhală, Episcopul-vicar Timotei Prahoveanul a descris acest praznic drept „o permanentă sărbătoare a Bisericii”, subliniind că „lucrarea Duhului Sfânt este prezentă în viața creștină dincolo de zilele celebrării”.

„Despre lucrarea Duhului Sfânt putem spune în puține cuvinte că este o permanentă prezență în Biserică”, a afirmat ierarhul.

El a explicat că, în tradiția creștină, Duhul Sfânt este asociat cu tot ceea ce aduce pace, comuniune și bine în viața oamenilor, în familie și în comunitate.

Astfel, pentru credincioși, Rusaliile nu reprezintă doar amintirea unui eveniment petrecut acum aproape două milenii, ci și simbolul unei prezențe continue care, potrivit învățăturii creștine, călăuzește viața Bisericii până astăzi.

Fragilitatea, considerată unul dintre cele mai importante semne ale îmbătrânirii, poate deveni un predictor pentru spitalizare, dizabilitate, recuperare după boală sau operații, internare în aziluri și chiar deces.

Specialiștii spun însă că aceasta poate fi încetinită sau chiar ameliorată prin măsuri simple precum mișcarea regulată, alimentația corectă și menținerea legăturilor sociale, scrie Science Alert.

Adulții în vârstă care suferă de fragilitate au o rezervă fiziologică redusă, ceea ce înseamnă că organismul lor face mai greu față bolilor, accidentelor sau stresului.

Astfel, problemele aparent minore, cum ar fi o infecție pulmonară, o schimbare de tratament sau câteva zile petrecute la pat, pot duce rapid la pierderea independenței.

În schimb, o persoană mai robustă se poate recupera mult mai ușor după afecțiuni serioase.

Specialiștii spun că îmbătrânirea diferă mult de la o persoană la alta. Un om de 82 de ani poate rămâne activ și independent, în timp ce altcineva de aceeași vârstă poate avea dificultăți chiar și să se ridice de pe scaun.

Tot mai mulți medici consideră că fragilitatea, și nu vârsta în sine, influențează felul în care oamenii îmbătrânesc. Din acest motiv, verificarea fragilității a devenit o procedură obișnuită în multe unități medicale pentru persoanele de peste 65 de ani.

Există două metode principale prin care medicii analizează fragilitatea.

Prima o tratează ca pe un sindrom fizic caracterizat prin slăbiciune, oboseală, mers lent, scădere involuntară în greutate și activitate fizică redusă.

Persoanele care prezintă unul sau două dintre aceste semne sunt considerate „pre-fragile”, iar cele cu mai multe simptome sunt încadrate ca fragile.

A doua metodă privește fragilitatea ca pe o acumulare de probleme de sănătate în timp.

Bolile cronice, dificultățile de mișcare, problemele de memorie, pierderea auzului sau a vederii, alimentația slabă și izolarea socială reduc capacitatea organismului de a face față unor situații precum căderile, infecțiile sau internările.

Deși mult timp s-a crezut că fragilitatea este permanentă, cercetările arată că aceasta poate evolua în ambele direcții.

Fragilitatea este văzută acum ca un spectru, de la fragilitate ușoară, la moderată sau severă. În unele cazuri, starea se poate agrava, dar în altele poate fi întârziată sau chiar îmbunătățită.

O analiză realizată pe peste 42.000 de adulți vârstnici a arătat că, într-o perioadă de aproape patru ani, aproximativ 14% și-au îmbunătățit starea de sănătate, aproape 30% au devenit mai fragili, iar peste jumătate au rămas stabili.

Medicii spun că semnele timpurii, precum oboseala, încetinirea ritmului sau pierderea în greutate, reprezintă un moment important pentru intervenție.

Activitatea fizică regulată, mai ales exercițiile de rezistență precum greutățile, benzile elastice sau exercițiile cu greutatea corpului făcute de cel puțin două ori pe săptămână, poate ajuta la încetinirea fragilității.

Rusia a anunțat că își convoacă ambasadorul din Armenia pentru consultări, în contextul nemulțumirilor legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, scrie Ukrinform.

Potrivit agenției de presă, Reuters a relatat că Moscova a luat această decizie din cauza direcției pro-europene a autorităților armene.

„Ambasadorul Federației Ruse în Republica Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”, a declarat Ministerul rus de Externe.

Cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), condusă de Rusia, a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, din cauza dorinței sale de a se apropia de UE.

De asemenea, blocul a cerut organizarea unui referendum pe această temă.

Tot în aceeași zi, președintele rus Vladimir Putin a avertizat Armenia în cadrul unei conferințe de presă de la summitul UEEA de la Astana, vorbind despre un posibil „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times.

„Am menționat deja acest lucru. Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru”, a spus Vladimir Putin.

Pe 10 mai, liderul de la Kremlin a menționat iarăși ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană, spunând că o „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări ar fi cea mai potrivită soluție.

Deși Armenia rămâne oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, în ciuda dependenței economice de Moscova.

Sondajele arată că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse.

Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, va face în această săptămână vizite oficiale în China și India, unde va discuta o serie de teme internaționale, de la războiul Rusia-Ucraina și situația din Strâmtoarea Ormuz, până la recentele preocupări legate de epidemia de Ebola.

Cooper va ajunge mai întâi în China, unde se va întâlni pe 2 iunie cu omologul său Wang Yi și cu vicepreședintele Han Zheng, potrivit Reuters.

Ulterior, ea va vizita orașul Shenzhen, care este un important centru tehnologic, pentru discuții axate pe știință și tehnologie, a transmis guvernul britanic.

Vizita acesteia vine după ce informațiile despre deplasare au apărut anterior în presă, citând surse diplomatice.

Premierul britanic Keir Starmer și președintele Chinei, Xi Jinping, au discutat despre relansarea relațiilor bilaterale în timpul vizitei lui Starmer din ianuarie, când au promis o mai bună cooperare în domeniile comerțului, investițiilor și tehnologiei.

Guvernul britanic a anunțat că această deplasare are loc într-unul dintre cele mai complicate contexte, marcat de tensiuni geopolitice și creșterea prețurilor la petrol, în timp ce economia Regatului Unit este în stagnare.

Mai este precizat că Starmer, care se confruntă cu un nivel scăzut de popularitate, a fost primul premier britanic care a vizitat China în ultimii opt ani. Guvernul său încearcă să îmbunătățească relațiile cu Beijingul.

Cooper urmează să ajungă în India pe 4 iunie, unde va discuta cu ministrul de externe S. Jaishankar, dar și cu antreprenori, academicieni și oficiali implicați în implementarea inițiativei „Viziunea Regatului Unit-India 2035”.

Cele două state au semnat anul trecut un acord de liber schimb care are ca scop stimularea comerțului și accesul pe piețe.

Totuși, implementarea acestuia funcționează într-un ritm mai lent, inclusiv din cauza unor noi restricții impuse de Marea Britanie la importurile de oțel, potrivit oficialilor indieni.

Guvernul britanic a transmis că discuțiile lui Cooper „cu aceste două mari puteri se așteaptă să se concentreze pe abordarea celor mai semnificative provocări globale”.