MediaFax.ro

A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție.

Chesley W, 37 de ani, a spus, citat de dvhn.nl:

„Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”.

Jaful Tezaurului Dacic nu e prima lui abatere

De altfel, potrivit publicației citate, Chesley W. a mai avut probleme cu legea. Anterior, el a fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine.

În serviciul de probațiune, a fost mai degrabă rezervat. Se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate în trecut.

„În cele din urmă, s-ar putea să vreau să spun ceva”

Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu al lui Chesley W. A fost și el închis, în trecut, cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință, dar asta nu e tot.

În cazierul său judiciar, Z. a strâns încă multe alte fapte: vandlaism, agresiune, posesie de droguri, conducere sub influența alcoolului.

De altfel, Z. e un obișnuit al serviciului de probațiune. Z. are probleme cu drogurile și nu are o viață stabilă.

Singurul lucru pe care l-a spus în fața instanței a fost: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, făcând apel la dreptul său de a tăcea.

Peste ceva vreme, Z. a adăugat, totuși: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”.

Jan B. e, probabil, cel mai dificil suspect

Jan B. a fost primul interogat.

La serviciul de probațiune, a refuzat să coopereze cu orice.

Are doar 21 de ani, motiv pentru care în instanță se pusese problema dacă nu cumva el ar trebui să fie judecat ca un minor.

B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și a locuit acolo cu părinții săi.

De altfel, cei de la serviciul de probațiune sunt îngrijorați în privința lui.

„Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat.

În instanță, B. a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere.

„O perioadă oribilă”

Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a spus către suspecți: „Piesele au fost furate cu forța brută.

Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional.

Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”.
Publicația citată scrie despre cum directorul Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor.

„Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală”

„Pentru colegi, furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali.”

Abia după restaurare putem considera că totul poate fi cu adevărat închis, conchide Van Langh.

Suspecții nu au dori să comenteze interpelarea lui Van Langh, care, ulterior, a vorbit și despre prejudiciul cultural, spiritual inestimabil adus României, care nu a pierdut niște „obiecte din aur”, a pierdut o parte sacră a identității sale:

„Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta.

„Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului”

„Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt.
„De asemenea, pentru că nu era clar dacă obiectele vor fi distruse.

În spatele fiecărei piese ale noastre se află decenii de efort uman și studiu. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului. (…)

Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc.”

Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta.

Avocații vor vorbi joi în instanță.

Distrugerea a fost cauzată de un atac cu drone rusești de anul trecut. Ruinele reactorului 4 și ale Sarcofagului se află în interiorul NSC.

Sarcofagul trebuie demontat cât mai curând posibil, dar daunele aduse NSC înseamnă că acest lucru nu este posibil. Fără reparații urgente la NSC, Sarcofagul este expus unui risc crescut de prăbușire, constată un nou raport al Greenpeace Ucraina. Raportul a fost redactat de inginerul Eric Schmieman, care a lucrat la Cernobîl timp de mulți ani la proiectarea și construirea NSC.

Pe 9 aprilie, o echipă de investigație a Greenpeace a organizat o ședință comună cu directorul centralei de la Cernobîl, în cadrul căreia s-au discutat riscurile la care este expus NSC-ul de la Cernobîl și planurile de restaurare a acestuia.

Raportul Greenpeace va fi prezentat Parchetului General al Ucrainei ca dovadă independentă a crimelor de război comise de Rusia.

„Pericolele radioactive de la Cernobîl persistă”

„În aprilie 1986, Ucraina și lumea au suferit cel mai grav dezastru nuclear din istorie. Astăzi, la zeci de ani distanță, pericolele radioactive de la Cernobîl persistă – depunându-se toate eforturile pentru a limita și gestiona moștenirea sa toxică. Acestea sunt provocări incredibil de complexe. Atacul cu drone al Rusiei a crescut acum riscul ca Sarcofagul să se prăbușească înainte de a putea fi demontat cu grijă. Greenpeace are un mesaj simplu și clar: crima Rusiei de a ataca Cernobîl trebuie pedepsită, inclusiv prin sancțiuni maxime împotriva agenției sale nucleare, Rosatom”, a declarat Shaun Burnie, specialist nuclear senior la Greenpeace Ucraina.

În interiorul NSC se află Obiectul de Adăpost sau Sarcofagul, care conține ruinele reactorului 4 de la Cernobîl.

Ucraina și țările donatoare internaționale au convenit asupra unui calendar de patru ani pentru investigarea completă și efectuarea reparațiilor la NSC.

„Este aproape imposibil pentru oameni să înțeleagă amploarea condițiilor letale din interiorul Sarcofagului. Tone de combustibil nuclear puternic radioactiv, praf și resturi. Colegii mei și cu mine am petrecut ani de zile investigând în interiorul ruinelor reactorului 4 de la Cernobîl. Am proiectat și construit Noul Confinament de Siguranță pentru a proteja mediul și populația din Ucraina și Europa. Este urgent să se ia toate măsurile pentru a găsi o modalitate de a restabili cât mai multe dintre funcțiile critice ale instalației”, a declarat inginerul Eric Schmieman.

Greenpeace Ucraina a organizat, de asemenea, o manifestație de protest împotriva atacului cu drone al Rusiei în interiorul Noului Confinament de Siguranță de la Cernobîl, solicitând sancțiuni maxime împotriva Rosatom și sprijin internațional continuu pentru Ucraina.

Potrivit ISU București – Ilfov, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu produs pe fațada unei clădiri, de pe strada Tache D. Ionescu, din Capitală.

La sosirea primelor echipaje, incendiul se manifestă cu flacără la vegetație uscată.

Au fost afectate o fațadă și acoperișul pe aproximativ 100 mp.

Până în momentul de față fără victime.

În momentul de față incendiul este localizat.

Compania Națională Aeroporturi București a anunțat, marți, că „a primit, din partea unor firme internaționale de proiectare și inginerie, trei oferte de participare la licitația organizată pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung a Aeroportului Internațional București Băneasa ‘Aurel Vlaicu’”.

Proiectul prevede realizarea unui nou terminal de pasageri, „cu o capacitate de minimum 1.600 de pasageri/oră, amplasat în proximitatea terminalului existent”.

„Noul Terminal al Aeroportului Băneasa va avea acces rapid la întreaga infrastructură aeroportuară: platformă, pistă și sistemul de căi de rulare”, se mai arată în comunicat.

Extinderea aeroportului ar urma să fie realizată fie prin transformarea Hangarului nr. 2 Romaero într-un terminal modern, fie prin construirea unuia nou pe terenul CNAB, în zona de nord a pistei.

Pentru separarea fluxurilor de trafic, strategia include și dezvoltarea unui terminal dedicat aviației generale și de business, „având toată infrastructura adiacentă și facilitățile necesare”, care ar putea fi amenajat prin preluarea unui hangar existent sau prin construcție nouă.

„Strategia prevede și reorganizarea actualului Terminal de aviație generală, pentru a crește capacitatea de procesare la 2,5 milioane de pasageri/an. Reconfigurarea terminalului va echilibra capacitățile de procesare între fluxurile de plecări și sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat și a unei utilizări eficiente a infrastructurii”.

Finanțarea investițiilor va fi asigurată din surse proprii, credite, fonduri europene și alte surse legale, iar termenul de predare a documentației este de 8 luni de la ordinul de începere. Valoarea estimată a proiectului este de 7,43 milioane lei.

La licitație participă trei ofertanți:

1. Urban Scope – lider și subcontractanți/terți EPC – Consultanță de Mediu, Carmen Geoproiect, Acadastru Online Consult și Setec International

2. EGIS România – lider și subcontractanți/terți EPC – Consultanță de Mediu și Arcadis Consulting (UK) Ltd și Egis Avia

3. Asocierea Quadratum Architecture (lider) – Haskoning Nederland BV operating as NACO – Netherlands Airport Consultants, cu subcontractanții MC General Construct Engineering, Edit Structural, KVB Consulting & Engineering, Con Gaz Prest, Convergint România, Miri Dan Proiect și Geosond

Universitatea Cluj a produs cel mai dur eșec al oltenilor din actualul sezon, luni seară, în ultimul meci al etapei din play-off-ul din Superliga de fotbal. Clujenii s-au impus cu 4-0, după ce Craiova a rămas în 10 jucători din minutul 20.

A fost primul eșec la cel puțin patru goluri pentru Universitatea Craiova după 10 ani.

Grație succesului, Universitatea Cluj s-a desprins la trei puncte de echipa din Oltenia în fruntea clasamentului. În plus, are șapte punct avans față de a treia clasată, Rapid București.

Iată cum arată echipa ideală a etapei a patra play-off și play-out, potrivit LPF:

Portar

David Lazar (FC Hermannstadt) – A avut șase intervenții, dintre care patru au fost în situații extrem de dificile.

Fundași

Dino Mikanovic (Universitatea Cluj) – Fără greșeală în defensivă și periculos de fiecare dată când a urcat în atac.

Mihai Popescu (FCSB) – Revenit după mult timp printre titulari, a marcat unul dintre golurile frumoase din această etapă.

Sheriff Sinyan (CFR 1907 Cluj) – A expediat patru șuturi spre poarta adversă, unul dintre ele aducându-i primul gol în Superligă.

Costinel Tofan (FC Argeș) – Introdus pe teren la puțin timp după startul meciului, a făcut excelent întreaga bandă stângă.

Mijlocași

Cătălin Cîrjan (Dinamo) – A consumat multă energie pe durata partidei. A oferit o pasă decisivă.

Richard Odada (UTA Arad) – Intrat pentru ultima jumătate de oră, a făcut diferența pe tabelă cu un gol și o pasă decisivă.

Darius Olaru (FCSB) – O evoluție de-a dreptul încântătoare! A marcat, a pasat decisiv și a scos un penalty.

Atacanți

Jug Stanojev (Universitatea Cluj) – Un nou meci în care s-a evidențiat, de astă dată cu un gol și o pasă decisivă.

Jovo Lukić (Universitatea Cluj) – A marcat o dublă și s-a distanțat în clasamentul golgheterilor, ajungând la 18 goluri, toate din acțiune.

Rareș Pop (Petrolul Ploiești) – A marcat pentru a doua rundă la rând, tot printr-un șut din afara careului mare.

Antrenorul etapei

Cristiano Bergodi (Universitatea Cluj) – Continuă seria fantastică pe banca studenților ardeleni! Este pentru a patra oară antrenorul etapei.

Cufărul din lemn, păstrat timp de generații într-o familie din Pennsylvania, a fost deschis de Bill McFarland, un profesor pensionar. În interior se aflau zece role de film vechi, pe care acesta le-a considerat prea valoroase pentru a fi aruncate. Neștiind cum să le vizioneze, McFarland a apelat la specialiștii de la Biblioteca Congresului din SUA, scrie Euronews.

După restaurare și analiză, experții au confirmat că una dintre pelicule este filmul „Gugusse et l’automate”, realizat în 1897. Filmul, cu o durată de aproximativ 45 de secunde, datează din primii ani ai cinematografiei, la scurt timp după primele proiecții ale fraților Lumière.

Georges Méliès este considerat unul dintre pionierii cinematografiei moderne, cunoscut pentru introducerea primelor efecte speciale. A realizat peste 500 de filme, cel mai cunoscut fiind „Le Voyage dans la Lune” (1902), unul dintre primele filme science-fiction din istorie. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra începuturilor cinematografiei și asupra operei lui Méliès. Pelicula, chiar dacă scurtă și parțial deteriorată, este considerată o piesă valoroasă pentru patrimoniul cultural și pentru istoria filmului mondial. Procesul de restaurare continuă, iar experții speră că materialul va putea fi prezentat publicului în viitor.

The Emergency Ordinance amending and supplementing Government Emergency Ordinance No. 57/2007 on the regime of protected natural areas clarifies the status of geoparks, in accordance with the regulations and practices of the UNESCO Global Geoparks Program.

“We have eliminated a legislative confusion that has blocked valuable local initiatives for years. UNESCO Geoparks do not mean additional restrictions for communities, but real opportunities for development, education, and international visibility. Through this ordinance, we are effectively unblocking the designation process and sending a clear signal to local authorities: Romania actively supports these projects, which should not be held back by bureaucracy,” stated Diana Buzoianu, Minister of the Environment, Water, and Forests.

The legislative amendment follows proposals made by Romania’s National Commission for UNESCO and the National Forum of Geoparks in Romania and addresses a real issue identified on the ground: the inclusion of geoparks in the category of protected natural areas has led to misinterpretations regarding potential restrictions on land use. These perceptions have led, in some cases, to opposition from local public authorities and to the blocking of initiatives to designate geoparks at the international level.

Under the new regulation, geoparks are defined in accordance with UNESCO standards as areas where geological heritage is integrated with natural and cultural heritage to support the sustainable development of local communities. Therefore, these are not protected natural areas. UNESCO Geopark status is granted for a limited period of 4 years, with rigorous periodic evaluations, which ensures the maintenance of high standards of management and local involvement.

Through this legislative initiative, the Ministry of Environment and Water (MMAP) creates the necessary conditions to relaunch and accelerate efforts to designate new UNESCO geoparks in Romania, contributing to local economic development, increasing tourism appeal, and promoting natural and cultural heritage internationally.

“Romania has achieved an important favorable outcome in an international arbitration held at the International Centre for Settlement of Investment Disputes in Washington, D.C., regarding the Casa Radio project in Bucharest,” reads the statement published Tuesday by Finance Minister Alexandru Nazare.

“Romania has won an international arbitration case with stakes exceeding 300 million euros. This is a significant correction of past errors, which puts the interests of the state and its citizens first,” Nazare added.

He specified that the amount at stake exceeded 300 million euros, with the possibility of damages exceeding 200 million euros, to which interest and arbitration costs would have been added.

Nazare also highlighted the role of the Ministry of Finance in this process, noting that the institution coordinated the financial aspects and supported the arguments regarding the impact on the state budget.

Furthermore, the minister pointed out that the same investor is involved in another international dispute, in which the Romanian state is seeking to recover damages amounting to hundreds of millions of euros.

“At a time when every leu counts, such outcomes represent critical resources for Romania. When we properly defend our position, we can effectively protect the state’s financial interests,” Nazare added.

The Washington arbitration tribunal ruled on Monday to dismiss the claims filed by the Israeli developer Plaza Centers N.V. against Romania in the dispute related to the “Casa Radio” real estate project in Bucharest.

According to ICSID documents reviewed by Mediafax, the ruling was issued three days after the arbitration proceedings were declared closed. In April 2024, the Israeli company updated the amount of damages sought to 425.5 million euros.

First place in Europe for Romania at the 2026 European Girls’ Mathematical Olympiad (EGMO) and second in the country rankings (behind China, which participated as a guest), in a competition that brought together 247 contestants from 66 countries!” according to a message posted on social media by the Ministry of Education.

The competition took place in Bordeaux from April 9–15. The Romanian team was led by Andrei Eckstein, a lecturer at the Polytechnic University of Timișoara, and Anca Băltărigă, a teacher at the International Computer Science High School in Bucharest.

Among the award-winning students is Mălina-Carla Pavel, a student at the “Alexandru Odobescu” National College in Pitești, who won a gold medal and achieved the highest score among participants from official member countries.

Two other gold medals were won by Aida Mitroi and Carina Maria Viespescu, both from the International Theoretical High School of Computer Science in Bucharest, while Ioana Stroe, also from the International Theoretical High School of Computer Science in Bucharest, won a bronze medal.

“This international mathematics Olympiad kicks off the series of four international mathematics Olympiads in which Romania will participate during the 2025–2026 school year. Scientific coordination of the team was provided by the leadership of the Romanian Mathematical Society (SSMR), through Mr. Mihai Bălună, while organizational coordination was handled by the Ministry of Education and Research through Elisabeta Ana Naghi, MEC inspector,” the message posted on Facebook by the Ministry of Education further states.

După ce senatorul USR a participat la alegerile parlamentare din Ungaria ca observator, acesta a subliniat că România poate să își îmbunătățească întregul proces electoral, exemplificând practicile electorale maghiare, subliniind: „Avem de învățat din procedura de organizare”. 

Prezența la vot și mobilizarea cetățenilor

„Când vezi aproape 80% prezență la vot într-un tur de scrutin și îl compari cu media de 50% din România, acest lucru te face să te întrebi dacă putem face și în România niște lucruri mai bine. Fie pe partea de organizare a campaniei electorale, fie pe partea de informare a cetățenilor și evident de a-i mobiliza, a-i face pe oameni să le pese de vot”, spune Pălărie, despre prezența ridicată la scrutin. 

Eficiența secțiilor de votare

Un alt aspect remarcat a fost programul mai scurt de votare din Ungaria, dar și numărul de votanți arondați la o secție de votare. 

„Spre surprinderea mea foarte mare, să nu uităm, programul de vot a fost unul mai scurt. Secțiile de votare din toată Ungaria s-au închis la ora 19, cu două ore mai devreme față de ora de închidere din România. În general, grosul secțiilor de votare din Budapesta sunt dimensionate la un registru electoral de 800-900 de votanți, nu 2000 de votanți ca în România. Asta înseamnă mai multe secții de votare dacă este necesar și uitați-vă, că în mai puține ore se poate organiza un proces în care votul să fie bine organizat”, declară Pălărie. 

Simplitatea buletinelor de vot

În plus, senatorul a mai criticat și formatul buletinelor de vot din România, în comparație cu cel al statului vecin. 

„Buletinul de vot este unul cât se poate de simplu, știți ca un proces electoral cu o listă națională și cu o listă pe circumscripție, dar chiar și în aceste condiții, deși au fost două buletine de vot de bază și pentru minorități un al treilea buletin de vot, buletine de vot erau extrem de simple, puse pe o singură pagină. Eu cred că România a rămas ultimul dinozaur în viață, cu un cearșaf sau cu un ziar ca buletin de vot, unde este atât de simplu să greșești când vezi tuș, care se transmite ca ștampila de pe o pagină pe alta, ducând la contestații și uneori chiar la controverse majore”, afirmă Pălărie. 

„Încetarea focului trebuie să includă neapărat Libanul, care sub nicio formă nu poate fi țapul ispășitor al guvernului israelian”, a declarat Barrot la postul de radio francez RFI.

Atacurile Israelului asupra Libanului sunt „intolerabile”, a spus el, deoarece subminează armistițiul încheiat între Statele Unite și Iran și deoarece întăresc gruparea militantă Hezbollah.

„Distrugerea Libanului, atacarea statului libanez, nu slăbește Hezbollah — dimpotrivă, îl întărește”, a spus Barrot.

Reamintim că, deși în majoritatea orientului Mijlociu, atacurile au încetat, tensiunile continuă, însă, în Liban, pentru această țară, nu este inclusă în armistițiu, fiind considerată „leagănul grupării Hezbollah”.

Cu toate acestea, Naim Qassem, liderul grupării Hezbollah a declarat că nu-și dorește armistițiu cu Israel și a cerut autorităților de la Beirut să anuleze întâlnirea programată în SUA, cu privire la negocieri. El a precizat că negocierile sunt „inutile”.

Potrivit Al Jazeera, armata israeliană a lovit localitățile Aytit și Qalaouiyeh, precum și zona din jurul localității Kfar Tebnit, situate în sudul Libanului, au informat jurnaliștii de la fața locului.

Două atacuri au avut loc și în orașul Nabatieh, unul asupra unei case din Salim, iar un al doilea, asupra unei mașini. În cele două atacuri au murit patru persoane, potrivit agenției oficiale NNA, citată de Al Jazeera. 

Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate clarifică statutul geoparcurilor, în acord cu reglementările și practica Programului UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale.

„Am eliminat o confuzie legislativă care a blocat ani la rând inițiative locale valoroase. Geoparcurile UNESCO nu înseamnă restricții suplimentare pentru comunități, ci oportunități reale de dezvoltare, educație și vizibilitate internațională. Prin această ordonanță, deblocăm concret procesul de desemnare și transmitem un semnal clar către autoritățile locale: România susține activ aceste proiecte care nu trebuie ținute în loc de birocrație”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.

Modificarea legislativă intervine în urma propunerilor formulate de Comisia Națională a României pentru UNESCO și de Forumul Național al Geoparcurilor din România și răspunde unei probleme reale identificate în teritoriu: includerea geoparcurilor în categoria ariilor naturale protejate a generat interpretări eronate privind posibile restricții de utilizare a terenurilor. Aceste percepții au condus, în unele cazuri, la opoziția autorităților publice locale și la blocarea unor inițiative de desemnare a geoparcurilor la nivel internațional.

Prin noua reglementare, geoparcurile sunt definite în concordanță cu standardele UNESCO, ca teritorii în care patrimoniul geologic este valorificat integrat, împreună cu patrimoniul natural și cultural, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Așadar, nu este vorba de arii naturale protejate. Statutul de geoparc UNESCO se acordă pentru o perioadă limitată, de 4 ani, cu evaluări periodice riguroase, ceea ce asigură menținerea unor standarde înalte de management și implicare locală.

Prin această intervenție legislativă, MMAP creează condițiile necesare relansării și accelerării demersurilor de desemnare a unor noi geoparcuri UNESCO în România, contribuind la dezvoltarea economică locală, la creșterea atractivității turistice și la promovarea patrimoniului natural și cultural la nivel internațional.

Iranul a solicitat despăgubiri din partea a cinci țări arabe, acuzându-le că au facilitat „agresiunea americano-israeliană” prin faptul că au permis utilizarea teritoriilor lor pentru atacuri împotriva țării, a relatat presa de stat iraniană, Press TV.

Într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și președintelui Consiliului de Securitate, Jamal Fares Alrowaiei, ambasadorul și reprezentantul permanent al Iranului, Amir-Saeid Iravani, a respins cererile de despăgubire formulate de Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Iordania, potrivit Gulf News.

Într-o declarație adresată ONU, reprezentantul Iranului a respins cererile similare de despăgubire formulate de cele cinci state arabe și a susținut că acestea nu pot invoca articolul 51 din Carta ONU privind autoapărarea, insistând că Teheranul este victima unei agresiuni.

Iranul a mai afirmat că unele „atacuri ilegale” asupra țintelor civile de pe teritoriul său au fost efectuate direct de către aceste state și le-a cerut să înceteze orice acțiuni pe care le consideră ilicite din punct de vedere internațional.

Separat, Teheranul a condamnat cu fermitate ceea ce a descris ca fiind un blocaj naval „ilegal” al SUA, calificându-l drept o încălcare a suveranității și a dreptului internațional, și a avertizat că își rezervă dreptul de a răspunde pentru a-și proteja interesele naționale.

Iranul a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să intervină, să condamne blocajul și să prevină o escaladare suplimentară, avertizând că aceasta ar putea destabiliza o regiune deja tensionată.

Reamintim că, oficialii iranieni au afirmat că războiul ar fi creat pagube de 270 de miliarde de dolari, potrivit purtătoarei de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani. Oficiala a precizat că cifra este una preliminară.

Patru vase au traversat Strâmtoarea Ormuz

Cu toate că, încă de luni, blocada SUA a fost aplicată, patru vase au traversat strâmtoarea, potrivit BBC. Printre aceste nave se numără atât petroliere, cât și nave de marfă supuse sancțiunilor, unele dintre ele făcând anterior escală în porturi iraniene sau plecând din China pe rute cu destinația Iran.

O navă, Christianna, a traversat strâmtoarea după ce a vizitat un port iranian, în timp ce petrolierele Rich Starry și Murlikishan, sancționate de SUA, au tranzitat și ele strâmtoarea, alături de Elpis, care a plecat din portul Bushehr din Iran. Analiștii spun că unele nave ar putea folosi tehnici de falsificare a semnalului GPS pentru a-și ascunde poziția.

Armata SUA a declarat că blochează tot traficul maritim legat de porturile iraniene, dar menține libertatea de navigație pentru rutele non-iraniene prin această cale navigabilă strategică.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a început luni o vizită de trei zile în China, cu scopul de a consolida legăturile comerciale cu a doua cea mai mare economie a lumii, într-o perioadă de relații tensionate dintre Madrid și Washington, notează Reuters. 

În cadrul întâlnirii desfășurate marți la Beijing, Xi Jinping a subliniat că „în lumea de astăzi, haosul domnește, iar ordinea internațională este în declin” și a pledat pentru intensificarea comunicării și a încrederii reciproce pentru apărarea „statului de drept, apărarea comună a multilateralismului și protejarea păcii și dezvoltării globale”. 

La rândul său, Pedro Sanchez a atras atenția asupra faptului că normele internaționale sunt tot mai des încălcate și a subliniat necesitatea unor relații mai strânse între China și UE. „Sunt mai necesare astăzi ca niciodată și, împreună, putem stabili o legătură și mai puternică între China și Uniunea Europeană”, spune șeful guvernului de la Madrid. 

Vizita premierului spaniol are loc în contextul în care mai multe state occidentale, printre care Regatul Unit, Canada și Finlanda, încearcă să consolideze relațiile cu Beijingul, ca urmare a perturbării relațiilor diplomatice cu Statele Unite cauzate de deciziile administrației Trump. 

Spania se numără printre statele europene care susțin extinderea relațiilor comerciale cu China și o abordare mai cooperantă, diferită de perspectiva Washingtonului, care consideră Beijingul un rival economic. 

Echipa națională de fotbal a României va juca pe 2 iunie, în deplasare, contra formației similare din Georgia. Partida este programată la Tbilisi, pe stadionul Mikheil Meskhi.

Meciul cu Georgia a fost oficializat luna trecută.

Ulterior, pe 6 iunie, Echipa națională de fotbal a României va evolua la București, pe Stadionul Steaua, în compania Țării Galilor.

Partida cu Țara Galilor va fi a șasea confruntare directă dintre cele două reprezentative. România are un bilanț favorabil, cu trei victorii, un rezultat de egalitate și o singură înfrângere.

Ultimul meci dintre cele două echipe a avut loc în noiembrie 1993, la Cardiff. Atunci România a obținut calificarea la Campionatul Mondial din 1994.

Potrivit Federația Română de Fotbal, programul meciurilor amicale din luna iunie a fost stabilit încă de la începutul anului, în contextul unui calendar internațional aglomerat.

Decizia a fost propusă de Comitetul de Competiții al Confederației și vizează creșterea numărului de participante în faza principală în Liga Campionilor Asiei de la 24 la 32 de cluburi, potrivit unui comunicat remis marți. Formatul va rămâne împărțit în două regiuni – Est și Vest – fiecare cu câte 16 echipe.

Potrivit forului asiatic, extinderea are ca obiectiv oferirea mai multor oportunități cluburilor de top din regiune, dar și stimularea performanței și profesionalizării în campionatele interne.

Totodată, Confederația Asiatică de Fotbal intenționează să modifice sistemul de calificare în fazele eliminatorii, însă aceste schimbări vor intra în vigoare după sezonul 2026/2027.

Astfel, primele șase clasate din fiecare regiune se vor califica direct în optimile de finală, în timp ce echipele de pe locurile 7-10 vor disputa un nou baraj („Knockout Stage Playoff”).

În acest nou sistem, formațiile mai bine clasate vor beneficia de avantajul terenului propriu, iar câștigătoarele duelurilor vor completa tabloul optimilor. Totuși, din cauza calendarului competițional aglomerat la nivel global, acest baraj nu va fi introdus imediat, fiind planificat pentru sezoanele următoare.

Reprezentanții forului asiatic susțin că reforma va contribui la creșterea competitivității și la extinderea reprezentării geografice, consolidând poziția competiției în peisajul fotbalului mondial.

Noile modificări urmează să fie aprobate oficial de Comitetul Executiv înainte de a intra în vigoare.

Potrivit acestuia, imobilul revine în patrimoniul orașului, după un proces îndelungat care a inclus litigii și blocaje în instanță, în ciuda faptului că Primăria ar fi redobândit clădirea în acte în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate.

„Vila de pe Loga 52 e una dintre casele cu poveste încâlcită și dubioasă din centru Timișoarei ajunsă după anii 90 în mâinile celor care au luat ilegal multe din imobilele istorice și le-au mutilat. Noi vom face aici grădiniță”, a declarat Fritz.

Edilul a mai precizat că decizia evacuării vine în urma refuzului persoanelor care ocupau imobilul de a părăsi clădirea, în pofida demersurilor legale.

„E un act de dreptate și de însănătoșire a noastră, ca o comunitate care vede că legea e lege pentru toți. Vă promit că indiferent de cât de lung e drumul pentru dreptate nu o să mă dau bătut niciodată atunci când e vorba de Timișoara”, a mai spus primarul.

Conform acestuia, clădirea urmează să fie transformată în grădiniță.

Potrivit Poliției Vrancea, scandalul a fost sesizat autorităților luni după-amiaza, în jurul orei 16:00, prin apel la112. Era vorba de un conflict spontan între mai multe persoane, în comuna Vizantea-Livezi, județul Vrancea.

Polițiștii care au mers la fața locului au sesizat că la conflict participă peste 10 persoane și acesta a izbucnit pe fondul consumului de băuturi alcoolice.

În timpul intervenției, un polițist a fost lovit în zona capului cu o piatră, aruncată spre grup de către unul dintre participanți.

Ulterior, polițistul s-a prezentat la Serviciul de Medicină Legală, unde s-a stabilit că necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale, fiind în afara oricărui pericol.

Persoanele implicate au fost conduse la sediul poliției pentru audieri.

În urma verificărilor efectuate, persoana bănuită de comiterea faptei de ultraj a fost identificată ca fiind o femeie de 34 de ani, din comuna Răcoasa.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovirea sau alte violențe. De asemenea, în cauză a fost întocmit dosar penal pentru ultraj, cercetările fiind continuate de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Panciu. În baza probatoriului administrat, marți, Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu a dispus față de femeie măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

Privită sentimental, Transilvania e a noastră, privită istoric, e o succesiune de stăpâniri, analizată din perspectiva dreptului internațional, e un dosar voluminos, complicat pentru unii, clar pentru alții, rescris de imperii, consfințit prin tratate, contestat prin arbitraje și închis juridic abia după al Doilea Război Mondial, dar Transilvania e tot a noastră.

Înainte de epoca tratatelor moderne, Transilvania a fost un teritoriu aflat mereu între centre de putere, un spațiu inter-imperial de frontieră și de tranziție.

În Antichitate, acest spațiu era locuit de daci, organizați în structuri proprii, iar după cucerirea romană din anul 106 a fost integrat în Imperiul Roman. Această etapă a lăsat o amprentă esențială, romanizarea, care va sta la baza formării populației românești.

În secolele care au urmat, Transilvania a fost un spațiu de trecere și de așezare, peste care au trecut diferite populații migratoare, însă populația locală nu a dispărut, ci s-a adaptat, păstrându-și organizarea și continuându-și existența.

Maghiarii au ajuns în această parte a Europei la sfârșitul secolului al IX-lea, dar Transilvania nu i-a așteptat ca un teritoriu fără trecut, ci i-a întâmpinat ca un spațiu deja locuit de oameni care își aveau rădăcinile acolo.

În Evul Mediu, Transilvania a făcut parte din Regatul Maghiar, având statut de voievodat, ceea ce însemna că se afla în sfera politică a coroanei ungare, chiar dacă își păstra o organizare distinctă.

După înfrângerea de la Mohács, din 1526, vechea ordine a regatului ungar a început să se destrame, iar soarta Transilvaniei a intrat într-o nouă logică de putere.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi întotdeauna România

Din perspectiva dreptului internațional al vremii, momentul decisiv vine după 1541, când Transilvania nu mai apare ca o bucățică a vechiului regat, ci ca Principat aflat sub suzeranitatea Înaltei Porți.

Cu alte cuvinte, statutul ei juridico-politic se schimbă: Transilvania își păstrează instituții proprii și o anumită autonomie, dar intră în sfera de autoritate a Imperiului Otoman, însă, locul ei în Europa nu mai este acela al unui voievodat legat de Ungaria medievală, ci al unui principat prins între puteri, obligat să supraviețuiască  sub puterea  unei suveranități limitate.

După ce puterea otomană a început să slăbească, iar austriecii au ocupat Transilvania începând din 1685, statutul politic al Transilvaniei s-a schimbat din nou. Diploma Leopoldină din 1691 a pus Transilvania sub autoritatea habsburgică, iar Tratatul de la Karlowitz din 1699 a confirmat-o în planul raporturilor internaționale ale epocii.

În 1848, în toiul revoluției maghiare, s-a încercat alipirea Transilvaniei la Ungaria, iar hotărârea Dietei de la Cluj din mai acel an a dat expresie acelei voințe politice.

Numai că înfrângerea revoluției maghiare  din 1848-1849 a împiedicat consolidarea dorinței maghiare, iar Transilvania a rămas, pentru încă două decenii, în interiorul Imperiului Habsburgic.

În 1867, prin reorganizarea dualistă a Imperiului, s-a creat noul cadru statal al Austro-Ungariei, iar Transilvania a fost încorporată în Ungaria, statut menținut până în anul 1918, însă această apartenență nu a șters adevărul istoric- populația majoritară românească a continuat lupta pentru recâștigarea apartenenței la națiunea română.

De aceea, pentru România, chestiunea Transilvaniei reprezenta o problemă de recunoaștere internațională a unei provincii românești ținută captivă într-un cadru politic care nu îi exprima adevărata identitate.

Aici intră în scenă tratatele secrete și, odată cu ele, povestea Transilvaniei capătă aerul unui dosar ascuns și misterios, pentru că, în culisele diplomației internaționale, se creau alianțe și se făceau promisiuni care aveau să decidă soarta acelei bucăți de Românie.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi întotdeauna România

Tratatul secret din iulie 1892 dintre România și Austro-Ungaria, urmat de prelungirile succesive până în februarie 1913, arată cât de strâns era prinsă România de Austro-Ungaria, printr-o rețea diplomatică discretă, dar apăsătoare.

Dar în vara anului 1916, dosarul Transilvaniei iese din umbră. Cunoscând intenția guvernului român de a intra în război de partea Antantei, în iulie 1916, la Pless-Silezia, se încheie o convenție militară secretă austro-germano-bulgară, care conținea un plan de atac împotriva României.

Câteva săptămâni mai târziu, în august 1916, la București, România semnează Tratatul de alianță cu Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, intrând într-un alt cadru internațional, care prevedea  că, la sfârșitul războiului, ne vom primi Transilvania înapoi, cu condiția ca România să nu încheie pace separată.

Numai că aliații nu au ajutat România așa cum promiseseră și am rămas aproape singuri în fața atacului Puterilor Centrale; armata română a rezistat la Mărășești, Mărăști și Oituz, dar situația devenea foarte grea.

În aceste condiții, România a fost silită să semneze armistițiul de la Focșani în noiembrie- decembrie 1917. Pierdeam…

La 7 mai 1918 s-a semnat Tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale și, tot ceea ce sperasem să obținem prin intrarea în război, inclusiv Transilvania, se năruia.

Din perspectiva dreptului internațional, acesta este un punct foarte important pentru că România intrase în război bazându-se pe un tratat care îi promitea Transilvania, dar evoluția militară a împins-o spre armistițiu și o pace separată.

Pentru o vreme, dosarul Transilvaniei părea pierdut, însă, în toamna lui 1918, istoria a întors brusc foaia și, imperiile care păruseră de neclintit,  au început să se prăbușească.

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia declară unirea Transilvaniei cu România, moment decisiv din punct de vedere juridic, dar nu suficient în plan internațional.

Alba Iulia a contat enorm, pentru că oferea României ceea ce niciun tratat secret nu-i putea oferi- baza politică și națională a revendicării.

Au urmat tratatele de pace, de la Saint-Germain, Neuilly, Trianon și Sévres, unele dintre ele limitând, însă,  „dreptul popoarelor de a dispune de ele însele”, pentru că pacea de după Primul Război Mondial a fost construită pe logica învingătorilor și pe reașezarea strategică a Europei.

În cazul Transilvaniei, documentul cel mai important rămâne Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, prin care Ungaria recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu Vechiul Regat, articolul  27 descriind fără echivoc frontiera româno-ungară.

Așadar, punctul forte al României nu este numai apartenența istorică a Transilvaniei, ci și triplul lanț juridic format din promisiunea de alianță din 1916, voința politică exprimată la Alba Iulia în 1918 și consacrarea internațională de la Trianon în 1920.

Pentru România, Trianonul a însemnat reparația unei nedreptăți și legalizarea internațională a unirii, însă, pentru maghiari, a fost considerat o amputare, un tratat impus, un verdict al învingătorilor, iar ideea revizuirii granițelor a rămas prezentă în viața politică interbelică.

Pe acest fond tensionat ne aflăm în anul 1940, când  Europa era deja în plin război, iar echilibrul de putere se schimbase radical în favoarea Germaniei și Italiei.

Profitând de acest context, Ungaria a reluat problema Transilvaniei, iar la 30 august 1940, Germania și Italia au intervenit și au impus ceea ce a fost numit Arbitrajul de la Viena, o decizie prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei.

Din perspectivă juridică, actul a fost prezentat ca un arbitraj, dar contextul politic în care a fost luat, ne arată că România nu a negociat de pe poziții egale și nu a avut libertatea reală de a refuza.

Practic, ceea ce fusese stabilit și recunoscut internațional la Trianon a fost modificat temporar sub presiunea unei noi ordini de putere, create de statele Axei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Raportat la  dreptul internațional, Viena 1940 nu poate fi redusă nici la formula românească a unei simple constrângeri fără relevanță juridică, nici la formula maghiară a unui arbitraj definitiv și legitim.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi întotdeauna România

În realitate, a fost o decizie politică lipsită de durabilitate, fiind dependentă de ordinea de război creată de Germania nazistă și Italia fascistă, fapt care și explică de ce a produs efecte imediate, dar n-a putut deveni fundament stabil al noii frontiere.

În cuvinte mai simple – Arbitrajul de la Viena, prin care ciuntiseră un pământ românesc, a funcționat cât au funcționat și cei care l-au impus, iar când forța Axei a dispărut, pretenția Ungariei de paternitate asupra nordului Transilvaniei s-a risipit.

Și am ajuns la ultima mare piesă a dosarului: Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, prin care decizia de la Trianon a fost reconfirmată pe plan internațional de acest tratat, negociat în cadrul Conferinței de Pace din 1946-1947.

După intermezzo-ul din 1940, ordinea juridică europeană postbelică a revenit la soluția din 1920, iar din acel moment, pentru dreptul internațional, dosarul este închis în favoarea României.

Uniunea Europeană a decis să majoreze semnificativ tarifele pentru oțelul importat din afara blocului comunitar și să reducă volumul importurilor fără taxe, într-o mișcare menită să protejeze producătorii europeni de presiunea pieței externe, relatează RTL.

Decizia a fost convenită luni seară de Parlamentul European și Consiliul UE, în urma unei propuneri formulate de Comisia Europeană încă din toamna anului trecut.

Tarife duble și importuri limitate

Noile măsuri prevăd o reducere drastică a cotelor de oțel care pot intra în Uniune fără taxe vamale. Astfel, volumul anual va fi limitat la 18,3 milioane de tone, cu 47% mai puțin comparativ cu nivelul din 2024.

Pentru cantitățile care depășesc această limită, tariful de import va crește la 50%, dublu față de nivelul actual de 25%.

Protejarea producătorilor europeni

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a justificat măsurile prin nevoia de stabilitate în sector.

„Aceste măsuri contribuie la stabilitatea atât de necesară de care producătorii noștri au nevoie pentru a prospera în Europa”, a declarat oficialul european.

Decizia vine pe fondul temerilor că piața europeană ar putea fi „inundată” de oțel mai ieftin din afara Uniunii, ceea ce ar afecta competitivitatea industriei locale.

Importuri masive din afara UE

În 2024, Uniunea Europeană a importat cantități semnificative de oțel din țări precum Turcia, Coreea de Sud, Indonezia, India, China, Ucraina și Taiwan.

Noile reguli vizează tocmai limitarea acestui flux și prevenirea unor dezechilibre majore pe piața internă.

O schimbare de strategie comercială

Prin această decizie, UE transmite un semnal clar privind întărirea politicilor comerciale defensive, într-un context global marcat de competiție acerbă și supraproducție în sectorul siderurgic.

Rămâne de văzut cum vor reacționa partenerii comerciali afectați și ce impact vor avea noile măsuri asupra prețurilor și lanțurilor de aprovizionare din Europa.