Nicuşor Dan a atras atenţia asupra nemulţumirii crescânde a cetăţenilor faţă de direcţia în care a fost condusă România în ultimele decenii.
„Mulţi oameni din România sunt dezamăgiţi de politica din ultimii 35 de ani, sunt dezamăgiţi de relaţia statului cu cetăţenii şi de corupţie”, spune el.
Dan a atras atenţia că simpla retorică antisistem nu este suficientă: „Această situaţie există în trei partide care afirmă pe un ton mai important că există opoziţia la acest sistem”.
Pentru a schimba cu adevărat raportul dintre stat şi cetăţean, preşedintele ales consideră că e nevoie de mai mult decât promisiuni: „Trebuie să ajungem să câştigăm încrederea românilor ca să acţionăm în interesul cetăţenilor”.
Articolul Nicuşor Dan este de părere că încrederea românilor trebuie recâștigată apare prima dată în Mediafax.
Nicușor Dan a comentat, într-o intervenție live la CNN International, afirmațiile recente ale liderului AUR, George Simion, dar și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. „Nu a existat un sprijin al administrației Trump pentru dl Simion”, afirmă Dan.
Nicușor Dan, președintele ales al României, a răspuns observațiilor făcute de George Simion, liderul AUR.
Dan a declarat că „dl Simion a spus că este pro administrația Trump și pro MAGA, ceea ce nu este exact. Nu asta avem aici. Există o contradicție între progresiști și conservatori, dar nu este marcată ca în SUA.”.
În cadrul aceleiași emisiuni, Nicușor Dan a adus în discuție scrisoarea din partea celor 7 foști ambsadori americani, care subliniază nevoia ca România să își mențină angajamentul față de valorile euroatlantice: „Scrisoarea trimisă de cei 7 ambasadori a arătat că România trebuie să aleagă între Europa și Rusia.”
Totodată, președintele ales a menționat că a primit o scrisoare oficială de la Ambasada SUA: „Tocmai am primit o scrisoare de la Ambasada SUA. Am încredere că va fi începutul unei noi etape în parteneriatul nostru strategic”.
El a adăugat că „nu a existat un sprijin al administrației Trump pentru dl Simion”, infirmând astfel declarațiile liderului AUR cu privire la susținerea sa internațională.
Nicușor Dan: Trebuie să recâștigăm încrederea românilorNicușor Dan a atras atenția asupra nemulțumirii crescânde a cetățenilor față de direcția în care a fost condusă România în ultimele decenii.
„Mulți oameni din România sunt dezamăgiți de politica din ultimii 35 de ani, sunt dezamăgiți de relația statului cu cetățenii și de corupție”, spune el.
Pentru a schimba cu adevărat raportul dintre stat și cetățean, președintele ales consideră că e nevoie de mai mult decât promisiuni: „Trebuie să ajungem să câștigăm încrederea românilor ca să acționăm în interesul cetățenilor”.
Articolul Nicușor Dan, interviu la CNN: Nu a existat un sprijin al administrației Trump pentru George Simion apare prima dată în Mediafax.
CEO-ul Telegram, Pavel Durov, anunță că este dispus să depună mărturie la CCR pentru George Simion: „Sunt gata să vin dacă ajută democrația României”.
„Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească”, scrie pe platforma X Pavel Durov.
Fondatorul Telegram a repostat postarea lui George Simion în care anunța că socilită oficial Curții Constituționale anularea alegerilor prezidențiale din România din mai 2025.
„Din aceleași motive pentru care alegerile din decembrie au fost anulate: interferențe externe din partea actorilor statali și nestatali. De data aceasta dovedit! Nici Franșa, nici Republica Moldova, nici nimeni altcineva nu are dreptul să se amestece în alegerile altui stat”, scria Simion tot pe platforma X.
Simion a cerut, marți seară, ca alegerile să nu fie validate până când nu va fi audiat CEO-ul Telegram, Pavel Durov.
Articolul Pavel Durov, CEO-ul Telegram, dispus să fie audiat la CCR apare prima dată în Mediafax.
Ultima convorbire telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată luni, a stârnit critici dure din partea Ucrainei și a aliaților europeni, după ce discuțiile nu au condus la niciun progres pentru un armistițiu, iar oficialii de la Kiev acuză lipsa de eficiență și naivitatea administrației americane: „Principala concluzie este că Trump nu știe cum să se descurce cu gangsterii adevărați”, a declarat marți deputatul Oleksandr Merejko, citat de The Kyiv Independent.
Ultima convorbire telefonică dintre președintele american Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc luni, a stârnit critici în Ucraina și în rândul liderilor europeni pentru că nu au fost înregistrate progrese reale în negocierea unui armistițiu. Deși Trump a susținut că discuția „a decurs foarte bine” și că „s-au făcut unele progrese”, oficialii ucraineni și europeni s-au declarat surprinși și dezamăgiți.
Președintele comisiei pentru afaceri externe din parlamentul ucrainean, Oleksandr Merejko, a precizat că „acea convorbire telefonică nu a schimbat nimic pentru că Putin insistă în continuare pe ultimatumuri și respinge propunerile de armistițiu.”
„Rusia nu vrea pace, vrea Ucraina”„Principala concluzie este că Trump nu știe cum să se descurce cu gangsterii adevărați. Putin l-a umilit în public de mai multe ori, iar președintele SUA nu vrea să recunoască asta și nu știe ce să facă”, a declarat deputatul ucrainean Andrii Osadciuk pentru sursa citată. Un alt deputat al partidului pro-european Holos, Inna Sovsun, a avertizat asupra naivității Statelor Unite în ceea ce-i privește pe ruși: „Faptul că americanii cred că pacea poate fi obținută prin discuții directe este un semnal periculos. Rușii negociază doar dacă simt presiune.”
Oficialii ucraineni denunță lipsa de acțiuni concrete ale administrației Trump, în ciuda poziției Uniunii Europene, care a continuat să impună sancțiuni dure Rusiei. Olena Halushka, de la Centrul Anti-Corupție, a atenționat că „Rusia nu vrea pace, vrea Ucraina”, spunând că este momentul să fie intensificate sancțiunile și ajutorul militar.
UE a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva RusieiÎn timp ce Trump a amenințat că se va retrage din negocieri dacă Ucraina și Rusia nu vor ajunge la un acord, lăsându-i lui Putin „mână liberă” să continue războiul, Rusia a refuzat din nou armistițiul, propunând negocieri pentru un „memorandum al unui viitor tratat de pace”, fără să avanseze un termen-limită.
Pe fondul acestor tensiuni, Zelenski a amintit că negocierile sunt deja în desfășurare, iar Moscova tergiversează, încercând să câștige timp pentru a-și consolida pozițiile teritoriale: „Este evident că Rusia încearcă să câștige timp pentru a continua războiul și ocupația”, a scris șeful Ucrainei pe X.
Uniunea Europeană a aprobat, marți, cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv măsuri împotriva a aproape 200 de nave rusești din flota sa umbrelă. Până în prezent, Trump nu a luat nicio măsură concretă pentru a exercita presiune asupra Kremlinului, potrivit Kyiv Independent.
Articolul The Kyiv Independent: Trump nu știe cum să se descurce cu gangsterii. Rusia nu vrea pace, vrea Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Kelemen Hunor a atras atenția că aceste conținuturi false au ca scop înșelăciunea financiară, furtul de date personale și discreditarea publică.
Liderul UDMR a îndemnat cetățenii să nu acceseze linkurile distribuite alături de aceste știri false și să le raporteze imediat platformelor online.
„Vă rog să fiți deosebit de vigilenți cu privire la conținutul online și să vă avertizați și cunoscuții!”, a scris Kelemen Hunor, subliniind importanța reacției rapide a utilizatorilor pentru a opri răspândirea dezinformării.
Articolul Kelemen Hunor, ținta unei tentative de fraudă online apare prima dată în Mediafax.
„Nicuşor Dan, fost doctorand al universităţii, ales preşedinte al României. Universitatea Sorbona Paris Nord îi transmite felicitări lui Nicuşor Dan, ales Preşedinte al României la 18 mai 2025. Născut în 1969, Nicuşor Dan s-a ilustrat foarte devreme ca un minune matematic, câştigând medalia de aur de două ori la Olimpiada Internaţională”, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a Universităţii Sorbona.
Potrivit sursei citate, după ce a studiat la École Normal Superior, se alătură Universităţii Sorbona Paris Nord, unde în 1998 susţine o teză de doctorat în matematică fundamentală intitulată „Curenţi verzi şi extensii meromorfice”, sub conducerea lui Christophe Soulé şi Daniel Barsky.
„Nicuşor Dan întruchipează succesul unui parcurs universitar franco-român. Universitatea este bucuroasă să includă noul preşedinte al României printre foştii doctoranzi”, se arată în finalul postării.
Articolul Universitatea Sorbona Paris Nord, universitatea unde a studiat Nicușor Dan, i-a transmis felicitări pentru câștigarea alegerilor apare prima dată în Mediafax.
„La data de 20 mai a.c., polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că atât un minor, în vârstă de aproximativ 7 ani, cât și mama sa, ar fi căzut de la un etaj superior al blocului în care locuiau, din Sectorul 2”, anunță Poliția Capitalei.
La fața locului s-au deplasat atât polițiști din cadrul subunității menționate, cât și echipaje medicale, care, la acest moment, acordă primul ajutor celor două persoane.
„Precizăm că intervenția este în desfășurare, iar în acest moment se efectuează verificări pentru stabilirea identității persoanelor implicate și a circumstanțelor exacte în care s-a produs incidentul”, se arată în finalul comunicatului.
Articolul Un copil de 7 ani și mama sa au căzut de la etajul superior al unui bloc din Capitală apare prima dată în Mediafax.
Al Dali a fost ucis în urma unui atac aerian israelian asupra oraşului Khan Younis, într-o zi în care presa palestiniană a raportat aproximativ 30 de raiduri aeriene în zonă. Acest atac s-a înscris în ofensiva israeliană în desfăşurare, în urma căreia, potrivit surselor locale, 85 de palestinieni au fost ucişi într-o singură zi.
Potrivit co-fondatorului Gaza Sunbirds, Karim Ali, Al Dali se confrunta cu dificultăţi economice şi nu beneficia de sprijin guvernamental. În timpul conflictului declanşat în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, el a fost strămutat din locuinţă şi a depins de ajutorul altor persoane.
Organizaţia Gaza Sunbirds, din care făcea parte Ahmed al-Dali, a distribuit în ultimele 16 luni ajutoare umanitare în valoare de 450.000 de dolari în Fâşia Gaza, sprijinind în special persoane cu dizabilităţi afectate de conflict.
Articolul Paraciclist palestinian ucis într-un atac aerian israelian în oraşul Khan Younis apare prima dată în Mediafax.
Microsoft a anunțat că va integra în platforma sa GitHub un agent de programare bazat pe inteligență artificială, dezvoltat de Anthropic, un start-up susținut de Google, scrie Reuters.
GitHub, platforma deținută de Microsoft, este folosită de multe companii software pentru a-și gestiona bazele de cod. Microsoft a introdus deja propriul său agent AI pentru GitHub, însă marți, la conferința anuală a dezvoltatorilor software din Seattle, vicepreședintele executiv Jay Parikh a confirmat că va oferi și agentul de la Anthropic în cadrul platformei.
Agenții de programare AI sunt asistenți inteligenți care ajută programatorii să scrie coduri mai rapid și mai corect, oferind sugestii, completând automat bucăți de cod sau detectând erori. Aceștia funcționează ca un „coechipier” virtual, care preia unele sarcini repetitive sau dificile, făcând munca dezvoltatorilor mai ușoară și mai eficientă.
Mai mult, Microsoft a anunțat recent că va integra și un agent de programare dezvoltat de OpenAI, ceea ce reflectă o schimbare importantă în strategia companiei. În loc să favorizeze o singură tehnologie, Microsoft adoptă o poziție mai deschisă în cursa inteligenței artificiale, oferind dezvoltatorilor acces la mai multe soluții AI.
Articolul Microsoft le aduce un nou coechipier AI programatorilor care lucrează în GitHub apare prima dată în Mediafax.
Începând de marți, utilizatorii de Android și iOS primesc acces la funcțiile Gemini Live, care permit conversații verbale aproape în timp real cu AI-ul, prin intermediul camerei telefonului sau al partajării ecranului. Această funcționalitate, alimentată de Project Astra, oferă utilizatorilor posibilitatea de a interacționa cu Gemini în timp ce filmează obiecte sau locuri. De exemplu, în timp ce explorează un oraș nou, un utilizator poate îndrepta telefonul spre o clădire și întreba despre arhitectura sau istoria acesteia.
În următoarele săptămâni, Gemini Live se va integra și mai profund cu alte aplicații Google: va putea oferi indicații din Google Maps, crea evenimente în Calendar sau liste de sarcini în Tasks, scrie TechCrunch.
Pentru a răspunde concurenței tot mai acerbe din partea ChatGPT, Siri sau Alexa, Google a introdus și două noi abonamente: Google AI Pro, un rebranding al planului de 20 USD/lună „Gemini Advanced”, și Google AI Ultra, un plan premium de 250 USD/lună, ce oferă acces anticipat la modele AI avansate și funcții exclusive.
Totodată, utilizatorii din SUA care au limba engleză setată în Chrome vor putea accesa Gemini direct din browser pentru a rezuma conținutul paginilor sau pentru a primi răspunsuri la întrebări despre ceea ce apare pe ecran.
Funcția Deep Research a Gemini permite acum încărcarea de fișiere PDF și imagini private, pe care AI-ul le va corela cu informații publice pentru a genera rapoarte personalizate. În curând, va exista integrare și cu Google Drive și Gmail.
Utilizatorii versiunii gratuite beneficiază de Imagen 4, noul model AI pentru generarea de imagini, în timp ce abonații AI Ultra primesc acces la Veo 3, cel mai recent model AI video, capabil să genereze și sunet nativ sincronizat cu scenele.
Pentru studenți, Gemini adaugă quizuri personalizate, adaptate în funcție de greșelile făcute, pentru a ajuta la consolidarea învățării.
Articolul Google actualizează Gemini AI cu funcții live și integrare în aplicații apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Republicii Moldova a respins declarațiile făcute de George Simion, liderul AUR, privind presupusa influență a autorităților moldovene în alegerile prezidențiale din România.
Marți seară, George Simion a anunțat că va depune o solicitare la Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor, care au condus la victoria lui Nicușor Dan. El a declarat că mai multe instanțe externe au complotat pentru a influența cetățenii înspre votul pentru contracandidatul său.
Acesta a susținut că scrutinul a fost viciat prin acțiuni coordonate de guvernele din Republica Moldova și Franța. Citește mai multe AICI.
„100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în R. Moldova, numai, pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni care au fost diabolizați pe nedrept în ultima săptămână. Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat, ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai și niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot”, a spus Simion.
În replică, oficialii de la Chișinău au negat orice implicare și au îndemnat la decență în discursul politic.
„Românii din R. Moldova au votat liber. Numărul mare de oameni care au ieșit la vot în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România arată cât de mult le pasă de viitorul României. Campaniile electorale pot fi însoțite de tensiuni și emoții, însă, din respect pentru toți cetățenii români, facem un apel către actorii politici să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din R. Moldova”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, scrie zdg.mg.
Autoritățile moldovene au transmis că românii din Republica Moldova au ales în mod liber, fără influențe din partea statului sau a altor actori.
Articolul Chișinăul neagă implicarea în alegerile prezidențiale și respinge acuzațiile lui George Simion apare prima dată în Mediafax.
„România va continua să urmeze politica anti-rusească, după victoria primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, în alegerile prezidențiale”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, la postul de televiziune Rossia 24.
„Este foarte probabil că totul va rămâne la fel, pentru că nu a existat nicio schimbare a elitelor politice. Același grup conducător a rămas la putere, doar actorii s-au schimbat. România își va continua, cel mai probabil, politica anti-rusească, va continua să sprijine Ucraina, va urma linia directivelor de politică externă care vor fi elaborate la Washington sau la Bruxelles”, a spus Vladimir Lipaev, răspunzând la o întrebare pe această temă, notează gandul.ro.
Ambasadorul Rusiei în România a menționat că noile autorități române nu au nici interesul de a schimba cursul politicii externe, dar nici posibilitatea de a face acest lucru, deoarece țara este legată de angajamentele sale în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Articolul Ambasadorul Rusiei la București susține că România va continua politica anti-rusească apare prima dată în Mediafax.
Această inițiativă vine în contextul în care Ucraina avertizează constant că actualele sale capacități de apărare aeriană sunt insuficiente pentru a face față atacurilor tot mai intense cu rachete și drone lansate de Rusia. Marco Rubio a precizat: „Statele Unite caută sisteme Patriot care să poată fi transferate din alte state NATO în mâinile ucrainenilor”, subliniind că, deși sunt necesare urgent, „niciun stat nu este dispus să renunțe la aceste sisteme, iar SUA nu le poate produce suficient de rapid”, scrie The Kyiv Independent.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior, într-un interviu acordat CBS News pe 13 aprilie, că țara sa este pregătită să cumpere 10 sisteme Patriot fabricate în SUA, în valoare de 15 miliarde de dolari: „Vom găsi banii și vom plăti totul”, a afirmat el.
Deși Ucraina insistă asupra necesității urgentării acestor achiziții, președintele american Donald Trump a respins solicitarea, acuzând în mod fals Ucraina că a provocat conflictul și criticând cererile constante de armament.
În prezent, Ucraina operează opt sisteme Patriot, însă doar șase sunt funcționale, celelalte două fiind în reparații, potrivit The New York Times. Publicația a relatat, pe 4 mai, că un sistem Patriot aflat în Israel va fi transferat Ucrainei, după recondiționare. În același timp, aliații occidentali evaluează posibilitatea redistribuirii unor sisteme din Germania sau Grecia.
Pe fondul acestor discuții, Rusia a continuat atacurile, inclusiv pe 18 mai, când a lansat cel mai mare atac cu drone de până acum: 273 de drone au intrat în spațiul aerian ucrainean.
Articolul Rubio: SUA caută sisteme Patriot pentru Ucraina alături de NATO apare prima dată în Mediafax.
„Este timpul de asemenea să ne creăm propriul ecosistem”, a transmis George Simion într-un mesaj video pe pagina sa de Facebook, adăugând că „nimeni dintre cei care l-au susținut pe Nicușor Dan în această campanie nu mai este o sursă credibilă de informații”.
„Trebuie să avem televiziunile, site-urile, canalele noastre de informații și canalele noastre de mesagerie”, a declarat liderul AUR.
Simion susține că unele rețele de cablu ar fi blocat semnalul Realitatea TV, iar platforme de socializare ar fi cenzurat numărul de telefon folosit pentru „ a depista persoanele decedate”.
El propune Telegram ca alternativă, acuzând statul francez de presiuni asupra rețelelor de socializare.
„Ca soluție trebuie să folosim Telegramul care a știut să rămână drept și să nu cedeze la presiunile statului francez, să conlucrăm cu organizațiile de apărare a drepturilor omului, cu instituțiile internaționale care rămân fidele principiilor democrației și libertăților fundamentale”, a spus Simion.
De asemenea, Simion îndeamnă la colaborare doar între cei „care nu au participat la lovitura de stat”: „așa că noi toți această mișcare trebuie să conlucrăm unii cu alții și cu nimeni dintre cei care au participat la lovitura de stat sau s-au dovedit a fi trădători”.
Articolul George Simion vrea un „ecosistem propriu” de comunicare: „Trebuie să avem televiziunile, site-urile, canalele noastre de mesagerie” apare prima dată în Mediafax.
După ce candidatul AUR, George Simion, a pierdut alegerile prezidențiale, mai mulți susținători și-au filmat reacțiile extreme, tăind sau arzând pașapoarte și acte de identitate, exprimându-și dezamăgirea față de rezultat. Aceste imagini au fost imediat preluate și promovate de Russia Today, postul rus de televiziune interzis în UE, și redistribuite de site-ul Lenta.ru.
Potrivit jurnaliștilor ruși, românii nemulțumiți „și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul statului” și „s-au plâns că nu-și mai pot salva țara”. Totodată, unii dintre ei au cerut azil politic în Rusia și alte țări, scrie Agora.md.
Presa Kremlinului folosește reacțiile românilor pentru a contesta legitimitatea alegerilor din RomâniaArticolul din Lenta îl citează pe Pavel Durov, fondatorul Telegram, care acuză implicarea serviciilor franceze în procesul electoral din România. Durov susține că i s-a cerut blocarea canalelor conservatorilor români în timpul votului, cerere pe care a refuzat-o.
În același registru, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat alegerile ca fiind „cel puțin ciudate”, susținând că fostul candidat Călin Georgescu ar fi fost „scos forțat din cursă”.
Maria Zaharova: „Alegerile din România nu pot fi numite alegeri”Într-o declarație dură, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat că procesul electoral din România a fost lipsit de legitimitate și că „este imposibil să te amesteci într-un asemenea proces, nu poți decât să te alegi cu probleme”.
Russia Today, instrument de propagandă interzis în UE, promovează haosul post-electoral din RomâniaDeși Russia Today este blocat oficial în România și în întreaga Uniune Europeană, presa rusă continuă să distribuie materiale online prin platforme alternative și rețele sociale. România a interzis accesul la RT și Sputnik în februarie 2022, considerându-le instrumente de dezinformare și propagandă ale Kremlinului, după invazia rusă în Ucraina.
În prezent, accesarea canalului de Telegram al Russia Today este imposibilă în România, utilizatorii fiind întâmpinați cu mesajul: „Acest canal nu poate fi afișat deoarece a încălcat legi locale (România)”.
Articolul Românii care și-au distrus actele după alegeri sunt promovați intens de presa Kremlinului apare prima dată în Mediafax.
„Nu sunt 500 000 de bugetari intrați pe pile, ci maxim 100 000”. Este afirmația făcută de liderul sindicaliștilor BNS, Dumitru Costin, în cadrul unei conferințe de presă, în care a comentat mai multe declarații făcute în campania electorală de George Simion.
„Eu am făcut o afirmaţie săptămâna trecută legată de cifra aia de 500.000. Am spus că este o cifră absolut hazardată, că, din ce cunosc eu, cred că la nivelul întregului sector public din România, te opreşti undeva în maxim 100.000 de pile venite pe criterii de partid, indiferent de culoarea acestora, cam 100.000 din total”, a spus liderul sindical în cadrul unei conferinţe de presă.
Dumitru Costin spune că, pentru o reducere a personalului în administrația de stat este nevoie ca pe fiecare ordonator să fie făcute analize-diagnostic.
„Sectorul public este în deficit cronic”El a reamintit, însă, că sectorul bugetar se confruntă, în domenii-cheie ale sale, cu lipsă acută de personal:
„Dacă se doreşte acest lucru (reducerea angajaţilor din sectorul public – n.r.), atunci pe fiecare ordonator de credite din ţara asta trebuie făcute analize diagnostic. Pentru că sectorul public în România suferă de nişte dezechilibre majore. Avem componente în sectorul public în care avem deficite cronice şi am explicat asta pe acea declaraţie halucinantă a domnului Simion cu jumătatea din milion de bugetari care să zboare. Sunt componente ale sectorului public care sunt în deficit cronic. Educaţia este o componentă. O a doua componentă în deficit cronic este cea a sănătăţii publice din România. (…) A treia componentă care se află în deficit cronic este cea de apărare – ordine publică. Pe fiecare din cele trei componente la fel ca şi pe celelalte trebuie să se făcute analize de diagnostic”, a afirmat preşedintele BNS.
Costin a amintit și situația angajaților din sistemul penitenciar, spunând că aceștia au un volum de 1,3 milioane de ore suplimentare.
Conferința de presă a fost prilejuită de recunoașterea reprezentativității Federației Publisind în cadrul grupului de unități din Primăria Ploiești și a instituțiilor publice subordinate Consiliului Local al Municipiului Ploiești.
Articolul Dumitru Costin: „Nu sunt 500 000 de bugetari veniți pe pile, ci 100 000” apare prima dată în Mediafax.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a cerut să fie pusă presiune pe Putin pentru a renunța la ambițiile sale imperialiste: „Să-l împingem pe Vladimir Putin să pună capăt fanteziei sale imperialiste”, iar omologul său britanic, David Lammy, a insistat că „întârzierea eforturilor de pace nu va face decât să ne întărească hotărârea de a ajuta Ucraina să se apere și să folosim sancțiunile noastre pentru a restricționa mașinăria de război a lui Putin.”
Ultimele sancțiuni vizează în principal desființarea unei flote de transport maritim pe care Rusia o folosește pentru a exporta petrol, ocolind plafonul de 60 de dolari pe baril impus de grupul G7 al țărilor industrializate pentru a limita veniturile Rusiei, scrie Reuters.
Marea Britanie și liderii Uniunii Europene au declarat că intenționează să înăsprească sancțiunea, scăzând plafonul de preț, pentru ca Rusia să câștige și mai puțin din vânzarea petrolului. Anunțul noilor sancțiuni nu a avut un răspuns imediat din partea Washingtonului, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a reafirmat că așteaptă un armistițiu imediat și necondiționat din partea Rusiei: „Am subliniat de multe ori că așteptăm un singur lucru de la Rusia – un armistițiu imediat, fără condiții prealabile.”
Presiunea asupra Rusiei pentru a obține armistițiulTrump a declarat luni că Rusia și Ucraina sunt pregătite pentru negocieri. Pe de altă parte, Putin a susține procesul va fi de durată. La rândul său, Ucraina a anunțat că este pregătită să accepte armistițiul imediat propus de președintele Trump, în timp ce Rusia a cerut mai întâi inițierea unor negocieri.
Liderii europeni au considerat că această situație arată că Putin, care a început războiul prin invadarea Ucrainei în 2022, nu este dispus să încheie conflictul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a discutat cu Volodimir Zelenski și că pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. „Este timpul să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a obține armistițiul,” a scris ea pe platforma X.
Rusia spune că nu acceptă ultimatumuriPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat importanța sancțiunilor, într-o postare pe Telegram: „Sancțiunile contează și le sunt recunoscător tuturor celor care le fac mai concrete pentru făptașii războiului.”
Prin purtătorul de cuvânt al Ministerului său de Externe, Rusia a declarat că nu va accepta ultimatumuri.
Articolul UE și Marea Britanie au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei fără să aștepte decizia lui Trump apare prima dată în Mediafax.
Numărul infracțiunilor motivate politic a atins un nivel record în Germania, cu 84.172 de cazuri raportate în 2024 – o creștere de peste 40% față de anul anterior. Cele mai multe dintre aceste fapte sunt atribuite actorilor cu ideologie de extremă dreapta, potrivit raportului prezentat marți de ministrul de Interne, Alexander Dobrindt.
„Vom continua lupta împotriva extremismului de dreapta”, a declarat Dobrindt, subliniind amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă această formă de radicalizare, scrie POLITICO.
Extremismul de dreapta, principala sursă de infracțiuni politice în GermaniaInfracțiunile de extremă dreapta în Germania au crescut cu aproape 50%, iar numărul faptelor violente motivate politic a ajuns la cel mai înalt nivel din 2016 încoace — 4.107 cazuri. Mai mult de un sfert dintre aceste acte de violență au fost comise de persoane cu ideologie de dreapta radicală.
Holger Münch, șeful Oficiului Federal al Poliției Criminale (BKA), a avertizat că aceste date nu sunt doar cifre seci, ci reflectă o polarizare socială profundă și o radicalizare tot mai accentuată.
„Vedem o deplasare a societății spre dreapta, mai ales în rândul tinerilor, și o creștere a acceptării violenței”, a spus Münch.
Politicieni, activiști și comunitatea evreiască – ținte tot mai frecventeUn alt fenomen îngrijorător este creșterea atacurilor împotriva politicienilor și a celor implicați în campanii electorale: 8.034 de infracțiuni de acest tip au fost înregistrate în 2024.
În plus, infracțiunile antisemite au crescut cu aproape 21%, ajungând la 6.236 de cazuri. Aproximativ jumătate dintre aceste fapte sunt atribuite tot extremei drepte, dar raportul menționează și o formă de „antisemitism importat”, legat de actori cu origini străine, adesea în contextul protestelor împotriva războiului din Gaza.
„Trebuie să ne așteptăm ca instituțiile evreiești și cetățenii evrei să rămână ținte și în viitor”, a avertizat Münch.
Articolul Creștere alarmantă a criminalității de extremă dreapta în Germania: Cu 50% mai mult în doar un an apare prima dată în Mediafax.
Persoana în cauză, identificată ca Paweł K., a fost arestată în luna aprilie 2024, în urma unei colaborări între procuratura poloneză și cea ucraineană, și riscă o pedeapsă de până la opt ani de închisoare, potrivit Reuters.
Potrivit anchetatorilor, Paweł K. și-ar fi exprimat disponibilitatea de a colabora cu serviciile de informații militare ale Federației Ruse și ar fi stabilit legături cu cetățeni ruși implicați direct în conflictul din Ucraina.
„Activitățile urmăreau, printre altele, sprijinirea planificării, de către serviciile speciale ruse, a unei posibile tentative de asasinat asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski”, se arată într-un comunicat al parchetului.
Conform aceleiași surse, atribuțiile inculpatului includeau culegerea și transmiterea de informații referitoare la măsurile de securitate de la Aeroportul Rzeszów-Jasionka, situat în sud-estul Poloniei.
Polonia, considerată un nod logistic esențial pentru sprijinul militar occidental acordat Ucrainei, afirmă că a devenit o țintă prioritară pentru serviciile de spionaj rusești, acuzând Federația Rusă și Belarusul de acțiuni menite să destabilizeze țara – acuzații respinse în mod repetat de Kremlin.
Articolul Un cetățean polonez, acuzat că ar fi ajutat serviciile secrete ruse într-un complot de asasinare a lui Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Consilierii municipali i-au ales la începutul anului pe Stelian Bujduveanu (PNL) și Adrian Vigheciu (PSD) în funcțiile de viceprimari ai Capitalei.
La acel moment, Vigheciu a fost numit în poziția de înlocuitor al primarului general în eventualitatea vacantării funcției.
După victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, rolul de primar interimar ar putea reveni liberalului Stelian Bujduveanu.
Un proiect de hotărâre în acest sens urmează să fie discutat în ședința Consiliului General programată pentru vineri.
Inițiativa, inclusă pe ordinea de zi a reuniunii convocate de actualul edil general, propune ca Bujduveanu să preia atribuțiile de conducere ale Primăriei Capitalei.
Deși anterior Adrian Vigheciu fusese desemnat să-l suplinească pe Nicușor Dan în caz de vacantare a postului, adoptarea acestui proiect ar putea modifica configurația conducerii interimare a municipalității.
Articolul Se caută primar! Bujduveanu (PNL), favorit pentru a asigura interimatul la Primăria Capitalei, după vacantarea postului apare prima dată în Mediafax.
