Substanțele perfluoroalchilice și polifluoroalchilice (PFAS) sunt substanțe chimice prezente în multe produse de uz casnic, inclusiv vase de gătit, cosmetice, ață dentară și îmbrăcăminte impermeabilă. Așa cum sugerează și numele lor, aceste substanțe chimice se descompun în mii de ani, ceea ce le permite să se acumuleze în mediu și în organismul nostru.
PFAS sunt utilizate încă din anii 1940. Inițial, erau apreciate pentru proprietățile lor antiaderente, dar acum sunt asociate cu o serie de efecte asupra sănătății, inclusiv riscuri crescute de boli autoimune, tulburări de dezvoltare, fertilitate redusă și cancer la om.
Acest lucru a dus la interzicerea unor PFAS. Dar, având în vedere că au fost produse aproape 15.000 de tipuri, aproximativ 98% din populația SUA are aceste substanțe chimice în sânge, potrivit LiveScience.
Descompunerea PFASAcum, o echipă de cercetători a găsit o modalitate de a descompune substanțele chimice, reducându-le la componente care includ fluor, care este inofensiv în doze mici. Ei au publicat descoperirile lor pe 25 iulie în revista Small.
„Contaminarea cu PFAS continuă să reprezinte un risc global pentru sănătate, iar această cercetare reprezintă un pas crucial către comunități mai sigure și ecosisteme mai curate”, a declarat într-un comunicat cercetătorul principal Cameron Shearer, specialist în știința materialelor la Universitatea din Adelaide, Australia.
PFAS își datorează persistența legăturilor chimice puternice; ele constau dintr-un cap (adesea molecule de oxigen încărcate) legat de o coadă de atomi de carbon și fluor. Pentru ca PFAS să se degradeze, această legătură trebuie ruptă, dar acest proces este foarte dificil de realizat folosind metodele tradiționale.
„Mulți contaminanți ai apei sunt degradați prin adăugarea unei substanțe chimice reactive care se leagă de carbon”, a spus Shearer. „Cu toate acestea, în moleculele PFAS, atomii de carbon sunt protejați într-un mod care face acest proces aproape imposibil”.
Efectele fotocatalizatorilorÎn ultimii ani, cercetătorii au dezvoltat metode de descompunere a PFAS folosind materiale numite fotocatalizatori, care absorb lumina incidentă pentru a accelera reacțiile chimice. Oamenii de știință din spatele noului studiu au apelat la un material fotocatalitic numit sulfură de cadmiu și indiu, cunoscut pentru capacitatea sa de a elibera specii reactive de oxigen, sau radicali liberi, după ce a fost expus la lumina vizibilă.
După amestecarea materialului cu un PFAS obișnuit numit perfluorooctan sulfonat (PFOS), cercetătorii au observat cum fotocatalizatorul absorbea lumina pentru a genera radicali liberi care atacau atomii de fluor din legătură.
În condiții optimizate, acest lucru a dus la „descompunerea completă” a aproximativ 99% din moleculele de PFOS. Produsele secundare erau componente care, potrivit oamenilor de știință, pot fi izolate și utilizate pentru a produce pastă de dinți și aditivi pentru îngrășăminte.
„Materialele pe care le-am dezvoltat prin cercetările noastre ar putea fi utilizate ca parte a lanțurilor de tratare a PFAS care mai întâi captează și concentrează PFAS în apă, care poate fi apoi degradată prin expunerea la materialele noastre activate de lumină”, a spus Shearer. „Intenționăm să dezvoltăm acest studiu prin munca noastră continuă de îmbunătățire a stabilității materialelor înainte ca acestea să poată fi aplicate la sisteme la scară largă”.
Articolul Fluorură obținută din „substanțe chimice permanente”. Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă de descompunere a PFAS apare prima dată în Mediafax.
Astfel, fostului președinte îi va fi alocată o casă de protocol, a cărei adresă a fost dezvăluită de GÂNDUL, și unde au locuit, vreme îndelungată, familiile unor înalți demnitari comuniști. Azi, MEDIAFAX vă prezintă în exclusivitate istoria acelui loc.
Traian Băsescu a rămas în 2022 fără privilegiile prezidențiale, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Petrov”.
În baza deciziei ÎCCJ, Administrația Prezidențială i-a retras atunci beneficiile acordate foștilor președinți, inclusiv locuința de protocol, paza SPP și indemnizația lunară.
Băsescu nu s-a împăcat însă cu această hotărâre și a deschis proces statului român, iar, la trei ani distanță de la retragerea beneficiilor, Curtea Constituțională i-a redat drepturile, printre care și casa de protocol. Astfel, el urmează să primească o altă locuință, printr-o hotărâre de Guvern, care a fost deja redactată, dar nu a fost încă aprobată.
GÂNDUL a scris că vila care va fi repartizată fostului președintele este situată în str. Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A, în centrul Capitalei, și că are 116, 71 mp. Parterul clădirii este unul extrem de generos la capitolul „camere” – living, garderobă, vestibul, oficiu, dar și o bucătărie, în timp ce, la etaj, se află 2 băi și un duș, 2 dormitoare, bucătărie și mai multe încăperi cu destinații diverse, printre care și boxă garderobă.
Traian Băsescu va reprimi privilegiile prezidențiale printr-o Hotărâre de Guvern adoptată săptămâna aceasta
MEDIAFAX a descoperit că vila respectivă este ”bântuită” de umbrele trecutului și că, acolo, au locuit câteva decenii familiile unora dintre cei mai importanți demnitari comuniști. Despre cine este vorba, vă vom dezvălui imediat!
Traian Băsescu, vecin cu Adrian Năstase și cu urmașii lui Sergiu NicolaescuPână atunci, merită menționat faptul că, după ce se va muta în vila din Dorobanți, Traian Băsescu va fi vecin cu văduva regretatului regizor și actor Sergiu Nicolaescu – care locuiește într-o casă aflată „peste drum” de locuința alocată fostului președinte –, dar se va învecina și cu vila lui Adrian Năstase, aflată pe str. Zambaccian. Nu departe de casa de pe strada Emile Zola de la numărul 2A.
Acolo unde, până în urmă cu aproape zece ani, a trăit vreme îndelungată familia lui Paul Niculescu-Mizil, un înalt demnitar comunist.
Acesta a murit în 5 decembrie 2008, la București și a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil, cu care a avut șase copii, din care trei adoptați. Copiii naturali sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil.
Nepoata lui Paul Niculescu-Mizil, Oana Niculescu-Mizil, a locuit și ea chiar în această vilă de protocol, împreună cu soțul ei – fostul primar Marian Vanghelie.
În anul 2011, mama Oanei – Lidia Niculescu-Mizil, fiica fostului mare demnitar comunist -, care locuia în vila de pe str. Emile Zola, avea restanțe la RA-APPS în valoare de aproximativ 22.000 euro – reprezentând chiria pe ultimul an și penalitățile aferente.
Lidia Niculescu-Mizil s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să anuleze hotărârea prin care s-a majorat chiria şi să oblige statul român să prelungească pe o perioadă nedeterminată contractul de închiriere al locuinţei.
„Contractul încheiat cu Lidia Niculescu-Mizil nu este singurul care nu mai poate fi prelungit, motivul principal în luarea acestei măsuri fiind lipsa spaţiilor cu destinaţie de locuinţe de serviciu sau de protocol, cu care ne confruntăm”, spuneau reprezentanții RA-APPS.
Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Lidiei Niculescu-Mizil și procesul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti.
Contractul de închiriere al RA-APPS cu Lidia Niculescu-Mizil, au arătat magistrații, a fost prelungit în 2004, pe un termen de cinci ani, până la 8 aprilie 2009, astfel că au dat dreptate statului român în acest proces, pentru că RA-APPS a respectat dispoziţiile legale în momentul în care a notificat-o pe Lidia Niculescu-Mizil că trebuie să părăsească imobilul.
În anul 2008, din cauza actualizării preţului la rata inflaţiei, chiria pe care trebuia să o plătească Lidia Niculescu-Mizil pentru vila de protocol a RA-APPS s-a mărit la 1800 de euro pe lună. Până în 2008, timp de 24 de ani, fiica lui Paul Niculescu-Mizil plătise o chirie mai degrabă simbolică, de numai 450 de lei / lună.
Vila în care au locuit Marian Vanghelie și Oana Niculescu Mizil – cei doi au divorțat în luna noiembrie a anului 2022 – se află la mai puțin de 200 de metri de Piața Dorobanți.
Paul Niculescu-Mizil, în elita politică încă din 1955Membru al PCR din anul 1945, Paul Niculescu-Mizil a intrat în elita politică încă din anul 1955, când – se întâmpla pe vremea lui Gheorghiu-Dej – a fost ales membru în Comitelul Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR).
Ulterior, PMR s-a transformat în Partidul Comunist Român (PCR). Iar Paul Niculescu-Mizil a avut cele mai înalte poziții la nivel de nomenclatură comunistă în perioada lui Nicolae Ceauşescu.
Înainte ca vila repartizată acum lui Traian Băsescu să fie locuită de familia lui Paul Niculescu-Mizil, ea a fost ocupată de un alt înalt demnitar comunist. Imediat după ce comuniștii s-au instalat la putere în România, Grigore Preoteasa a primit casa de pe Emile Zola 2A ca locuință de serviciu.
În anii ’30, în decursul studiilor sale universitare, Preoteasa aderase inițial la Frontul Studențesc Democratic, a devenit membru al PCdR în anul 1933, cu ocazia grevelor ceferiștilor de la Grivița și a fost condamnat la închisoare în repetate rânduri.
Ulterior, el a fost arestat împreună cu alți oponenți ai regimului Antonescu și, în perioada frecventelor sale condamnări la Jilava, Doftana și Văcărești, a cunoscut membri ai PCR, integrându-se în conducerea partidului. Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a simpatizat pe Grigore Preoteasa, așa încât acesta din urmă a acces în funcțiile politice.
Fost redactor-șef al ziarului România Liberă (între 1944 și 1946) și director al Agerpres, Preoteasa a devenit în 1955 ministru de Externe și secretar al C.C. al PCdR cu propaganda.
Ascensiunea lui politică a fost însă curmată de moartea sa, într-un accident aviatic dramatic, care a avut loc la Moscova în 4 noiembrie 1957.
Cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la ”Revoluția din Octombrie”, o delegație română formată din Chivu Stoica (președintele Consiliului de Miniștri), Grigore Preoteasa, Nicolae Ceaușescu sau Ștefan Voitec a plecat către Moscova, dar, din cauza condițiilor meteorologice dificile, avionul în care se aflau liderii comuniști s-a prăbușit la aterizarea pe aeroportul Vnukov și a luat foc. Ceaușescu a scăpat ca printr-un miracol, dar în accident și-au pierdut viața Grigore Preoteasa și trei membri ai echipajului. Ministrului de Externe de la acea dată i-au fost organizate funeralii naționale.
Fiica lui Preoteasa, Ilinca, a fost prima soție a lui Adrian Năstase, iar cei doi au și locuit o perioadă în vila din Dorobanți, până când aceasta a fost preluată de familia lui Paul Niculescu-Mizil.
Articolul Povestea vilei care i-a fost repartizată lui Traian Băsescu. Casa este „bântuită” de umbrele trecutului: locuința a fost ocupată de familiile lui Grigore Preoteasa și Paul Niculescu-Mizil apare prima dată în Mediafax.
Noua conducere a PNL, instalată după alegerea lui Ilie Bolojan, a decis să conteste hotărârea pentru a câștiga timp, în condițiile în care PNL are datorii uriașe.
Potrivit unor surse din partid, citate de Hotnews, liberalii nu au resursele necesare pentru a achita suma cerută de AEP, scrie Gândul.
„PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei. PNL nu are bani, Bolojan și noua conducere au decis să tragă de timp prin acest proces”, au explicat membri ai PNL sub protecția anonimatului.
Liberalii invocă ordonanța trenuleț din decembrieOficial, liberalii invocă Ordonanța de Urgență emisă în decembrie 2024 de guvernul Ciolacu, care ar acoperi cheltuielile făcute din subvenție.
În campania prezidențială din noiembrie 2024, PNL a folosit peste 14 milioane de lei din fondurile primite de la bugetul de stat pentru a-l susține pe Nicolae Ciucă.
Diferențele față de PSD, USR și AURAutoritatea Electorală Permanentă a stabilit în luna mai, după un control de legalitate, că subvenția folosită în campanie a fost rambursată ilegal și trebuie restituită.
Spre deosebire de PNL, PSD nu a folosit bani publici la campania lui Marcel Ciolacu, bazându-se pe împrumuturi, astfel că întreaga sumă i-a fost returnată fără probleme.
USR a ales să restituie în luna mai suma de 5,1 milioane de lei, cheltuită în campania Elenei Lasconi, după ce banii rambursați de AEP fuseseră plasați într-un cont separat încă din decembrie 2024. În schimb, AUR a contestat în instanță decizia AEP pentru o sumă mai mică, de puțin peste un milion de lei.
„Suma rambursată de AEP în luna decembrie 2024, gândită ca un avans înainte să se finalizeze controlul a fost calculată fără să fie făcută diferența între sursele de finanțare din raportul de cheltuieli al USR, respectiv subvenție și veniturile proprii. Banii au fost mutați din primul moment într-un cont separat, în așteptarea verificărilor oficiale, pentru a fi returnați imediat ce AEP confirmă calculul final”, au precizat reprezentanții partidului.
Subvențiile partidelor în august 2025
Deși s-a discutat despre reducerea subvenției pentru partide, acestea au încasat și în luna august 2025 peste 19 milioane de lei. Repartizarea sumelor a fost următoarea:
Articolul Liberalii lui Bolojan, sufocați în datorii. Partidul a dat în judecată AEP după ce Autoritatea le-a cerut să returneze 14 milioane de lei apare prima dată în Mediafax.
Diplomații europeni au fost avertizați să se pregătească pentru o întâlnire istorică între fostul președinte american Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin, potrivit unor surse citate de Sky News.
Întâlnirea ar putea avea loc în Europa la sfârșitul acestei săptămâni, în funcție de rezultatul discuțiilor de astăzi.
În cadrul unei videoconferințe a „coaliției celor dispuși” din weekend, premierul italian Giorgia Meloni a propus Roma drept gazdă, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a avansat Geneva.
Zelenski și Trump ar fi favorabili Romei, în special Vaticanului, însă Putin ar prefera Geneva.
Ministerele de externe din Italia și Elveția au anunțat că sunt pregătite să organizeze întâlnirea, în timp ce diplomații europeni analizează și alte variante, inclusiv Budapesta și Helsinki.
Articolul Diplomații europeni, pregătiți pentru o posibilă întâlnire între Trump, Zelenski și Putin apare prima dată în Mediafax.
Acesta este un proiect ambițios ce își propune să formeze școli împuternicite și autonome, capabile să își gestioneze propriul proces de îmbunătățire continuă. PENNY România sprijină Programul cu 30.000 euro anual și, împreună cu AVE, lucrează la construirea unui viitor mai bun pentru educație, prin sprijinirea directorilor, cadrelor didactice și a școlilor.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21184
Articolul PENNY România continuă să susțină educația pentru toți copiii din România apare prima dată în Mediafax.
Tom Barrack, după o întâlnire cu președintele libanez Joseph Aoun, a mai spus că Washingtonul va căuta o propunere economică pentru reconstrucția postbelică a țării, după luni de diplomație prin corespondență între SUA și Liban.
Barrack urmează, de asemenea, să se întâlnească cu prim-ministrul Nawaf Salam și cu președintele parlamentului Nabih Berri, care negociază frecvent în numele Hezbollah cu Washingtonul.
„Cred că guvernul libanez și-a făcut partea. Au făcut primul pas”, a spus Barrack, care este și ambasadorul SUA în Turcia. „Acum avem nevoie ca Israelul să respecte acest schimb de angajamente echitabil.”
Decizia Libanului de săptămâna trecută de a sprijini planul de dezarmare a Hezbollah a stârnit furia grupului susținut de Iran și a aliaților săi, care consideră că armata israeliană ar trebui mai întâi să se retragă de pe cele cinci regiuni ocupate în sudul Libanului de la sfârșitul războiului de 14 luni cu Hezbollah din noiembrie trecut și să înceteze să lanseze aproape zilnic atacuri aeriene în țară.
Naim Kassem, secretarul general al Hezbollah, a jurat că va lupta împotriva eforturilor de dezarmare a grupului, ceea ce a stârnit temeri privind tulburări civile în țară.
Barrack a avertizat Hezbollah că va „pierde o oportunitate” dacă nu va susține apelurile pentru dezarmarea sa.
Banca Mondială estimează că războiul dintre Hezbollah și Israel, la sfârșitul anului 2024, a cauzat daune și pierderi economice de 11,1 miliarde de dolari, în timp ce vaste zone din sudul și estul Libanului au fost devastate. Țara se confruntă, de asemenea, cu o criză economică paralizantă din 2019.
Articolul SUA discută armistițiu cu Israel după angajamentul Libanului de a dezarma Hezbollah apare prima dată în Mediafax.
În campania pentru alegerile locale din vara lui 2024, primarul Emil Boc a prezentat metroul din Cluj-Napoca drept unul dintre cele mai mari proiecte ale orașului, promițând finanțare europeană prin PNRR. Evenimentul a fost intens mediatizat: Boc a participat cu lopata în mână la momentul festiv de început al lucrărilor, în prezența unor figuri politice precum Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, scrie Gândul.
Optimismul s-a risipit rapid. La câteva luni după alegeri, premierul Marcel Ciolacu a exprimat primele îngrijorări oficiale privind finanțarea, iar în august 2024 Gândul a anunțat că cele 300 de milioane de euro alocate prin PNRR au fost pierdute, iar proiectul scos de pe lista de finanțare. Ministrul Adrian Câciu a confirmat ulterior că metroul va fi finanțat prin Programul Transport și obligațiuni verzi emise de stat.
Problema a fost una birocratică: patru erate publicate în Jurnalul Oficial al UE nu au fost acceptate, ceea ce a blocat accesul la fonduri. Ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut oficial în iulie 2025 că lipsa publicării corecte a eratelor a fost motivul pierderii finanțării.
Totodată, primarul Emil Boc a respins acuzațiile, calificându-le drept false și alarmiste, și a invocat existența unui contract de finanțare semnat încă din 2022. De partea sa, autoritățile au oferit explicații diferite: Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, a precizat că componenta PNRR reprezenta doar 300 milioane euro dintr-un total estimat la 2 miliarde euro, iar restul investiției va fi acoperit prin euroobligațiuni verzi și fonduri viitoare din Programul Transport 2021–2027.
Alexandru Nazare și „nenorocirea fără precedent”În plus, Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a calificat pierderea celor 7 miliarde euro din PNRR drept „nenorocire fără precedent” și a cerut formarea unui grup de lucru pentru a identifica surse alternative de finanțare.
„Cred că toate proiectele care sunt în situația… în primul rând, aș spune că e o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată, în relația cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanțare, să pierdem atât de mulți bani care erau disponibili la dobânzi foarte bune în comparație cu dobânzile pe care le plătim din piață și toate aceste proiecte începute, care nu mai sunt prinse, din diverse motive, în PNRR”, a declarat Nazare pentru Gândul.
Într-o poziție critică, Asociația Pro Infrastructura a acuzat că Primăria Cluj nu a pregătit documentația necesară pentru menținerea finanțării prin PNRR și că speranțele clujenilor au fost „vândute” prematur.
„Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la Guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. (…) Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal, fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă”, transmitea Pro Infrastructura.
În ciuda obstacolelor, Emil Boc și-a reafirmat în august 2025 încrederea că proiectul va continua, susținând că sursele de finanțare se pot „readapta” și că există un contract valabil până în 2031. Rămâne de văzut însă cum va fi gestionată diferența de peste 1,7 miliarde euro pierdută prin PNRR și cum vor fi mobilizate fondurile alternative pentru realizarea metroului clujean.
Articolul Farsa electorală cu metroul de la Cluj: cum s-au pierdut 2 miliarde de euro din PNRR apare prima dată în Mediafax.
„Trăim într-o democrație și nu ai de ales, decât să explici publicului ce vrei să faci, pentru că ai nevoie ca publicul fie să fie de partea ta, fie măcar să înțeleagă în ce direcție vrei să duci lucrurile și probabil unde mă duceți e că statul român în ultima perioadă nu a avut cea mai bună comunicare cu cetățenii”, spune Radu Burnete.
Consilierul prezidențial vorbește și despre lipsa de răbdare din societate: „Simt și că există o oarecare lipsă de răbdare în societate, o simt inclusiv în mediile mele. Lumea pe de o parte nu are răbdare cu nimic, orice propunere cu care vii, în secunda doi cineva vine să-ți arate că ești prost, ți-o desființează. Există prea puțină disponibilitate la dialog, adică băi, Burnete, înainte să-ți spun că ești un tâmpit, mai explică-mi o dată ce ai vrut tu de fapt cu ideea asta. Și probabil că rețelele sociale au contribuit la tipul ăsta de reacție”.
„Simt o lipsă de răbdare. Uneori, ne apucăm să ne renovăm un apartament de două camere și poate dura câteva luni de zile. Așteptarea ca un Guvern, oricare ar fi el, să poată renova, între ghilimele, o țară în două luni de zile e un pic nerealistă. Asta nu înseamnă că nu înțeleg frustrarea oamenilor, o înțeleg, pentru că sunt atât de multe lucruri pe care cetățenii le cer de foarte multă vreme, nu mai risipiți bani, opriți corupția, nu mai vrem privilegii în zona publică, nu mai vrem pensii speciale”, încheie consilierul prezidențial.
Articolul Societatea are prea puțină răbdare, orice propunere e criticată instant, spune Radu Burnete apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, Swatch Group a anunțat, sâmbătă, că a eliminat din toate canalele o reclamă care a stârnit un val de critici în China.
În materialul promoțional, un model asiatic apărea trăgându-și cu degetele colțurile ochilor, gest considerat de mulți utilizatori ai rețelelor sociale drept ofensator și rasist.
„Ne cerem scuze sincer pentru orice neplăcere sau neînțelegere pe care aceasta le-ar fi putut provoca”, a transmis compania într-un mesaj publicat pe Instagram și Weibo.
Reacțiile nu s-au oprit însă la scuze.
Numeroși utilizatori au cerut sancționarea companiei și boicotarea mărcilor deținute de Swatch, printre care Blancpain, Longines și Tissot.
„Imaginea brandului s-a prăbușit. Cred că pot să-și ceară scuze și să repare totul? Nu e atât de simplu”, a scris un utilizator de Weibo cu peste un milion de urmăritori.
China reprezintă una dintre cele mai importante piețe pentru Swatch Group, dar compania se confruntă cu dificultăți pe fondul încetinirii economiei și al orientării consumatorilor către branduri mai accesibile.
În iulie, grupul a raportat o scădere de 11,2% a vânzărilor nete în prima jumătate a anului, punând declinul exclusiv pe seama cererii slabe din China.
Articolul Swatch retrage o reclamă acuzată de rasism în China după apeluri la boicot apare prima dată în Mediafax.
La întâlnirea de luni, de la Washington, liderii și experții europeni transmit un mesaj clar: „Ucraina are nevoie de garanții reale de securitate, iar singura formă credibilă rămâne aderarea la NATO”. În lipsa acesteia, a explicat Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, „orice altă formulă ar fi doar un compromis fragil, vulnerabil la presiunile Kremlinului”.
Diplomatul, citat de Radiodifuziunea publică estoniană, a arătat că experiența trecutului, inclusiv Memorandumul de la Budapesta din 1994, demonstrează cât de slabe pot fi promisiunile internaționale atunci când nu sunt sprijinite de mecanisme ferme de apărare colectivă: „Dacă apartenența la NATO nu poate fi acordată imediat după încetarea focului, atunci trebuie create soluții intermediare cât mai apropiate de această realitate. În lipsa lor, termenul de «garanție de securitate» rămâne gol de conținut”.
Europa trebuie să ridice costurile agresiunii ruseMemorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la URSS în schimbul garanțiilor de securitate oferite de SUA, Marea Britanie și Rusia, a fost încălcat flagrant de Moscova odată cu anexarea Crimeei în 2014 și invazia declanșată în 2022.
Oficialul estonian a subliniat că statele europene nu trebuie să se limiteze la menținerea situației actuale, ci să acționeze mai hotărât pentru a ridica permanent costurile agresiunii ruse. „Ucraina are nevoie de ajutor militar constant și de certitudinea că avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană. Capitalul politic european trebuie folosit pentru a acționa concret, nu doar pentru a convinge America”.
Rusia vrea să schimbe regulile de securitate în EuropaReferindu-se la întâlnirile recente ale liderilor internaționali, Vseviov a avertizat împotriva interpretărilor optimiste: „Ar fi o greșeală să credem că Putin și-a schimbat pozițiile după câteva ore de discuții. Dacă o va face vreodată, primul semn va fi că va înceta să lanseze rachete asupra copiilor ucraineni”.
Experții europeni atrag atenția că obiectivul Kremlinului rămâne neschimbat: rescrierea arhitecturii de securitate a Europei și slăbirea NATO. Iar, în acest context, unitatea transatlantică și solidaritatea cu Ucraina sunt considerate vitale: „Presiunea trebuie aplicată asupra agresorului, nu asupra victimei. Doar astfel se poate ajunge la o pace justă și durabilă”.
Duminică seara, Donald Trump și-a prezentat viziunea pe rețelele sociale, scriind că Ucraina nu va recăpăta Crimeea și nici nu va adera la NATO.
Articolul Experții europeni subliniază că aderarea la NATO este singura garanție credibilă de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Portugalia se pregătește pentru vreme mai răcoroasă în zilele următoare, după mai multe incendii forestiere severe. Starea de alertă națională din cauza incendiilor forestiere a fost declarată pe 2 august și urma să se încheie duminică, cu o zi înainte de sosirea a două avioane suedeze de stingere a incendiilor, scrie AP.
La fel ca în Spania, resursele Portugaliei au fost epuizate. Duminică, au fost mobilizați peste 4.000 de pompieri și peste 1.300 de vehicule, precum și 17 aeronave, a declarat Agenția de Protecție Civilă a țării.
Suprafața de pădure arsă în Portugalia în acest an este de 17 ori mai mare decât în 2024, ajungând la aproximativ 139.000 de hectare, potrivit calculelor preliminare ale Institutului pentru Conservarea Naturii și Pădurilor, un organism guvernamental.
Lupta contra incendiilor forestiereGrecia, Bulgaria, Muntenegru și Albania au solicitat, de asemenea, ajutorul forței de pompieri a UE în ultimele zile pentru a face față incendiilor forestiere. Forța a fost deja activată de atâtea ori în acest an cât în tot sezonul de incendii din vara anului trecut.
În Turcia, unde recentele incendii au ucis 19 persoane, părți ale regiunii istorice care include memorialele campaniei din Gallipoli din Primul Război Mondial au fost evacuate duminică, deoarece flăcările amenințau casele din nord-vestul țării.
Șase sate au fost evacuate ca măsură de precauție, a declarat guvernatorul provinciei Canakkale, Omer Toraman.
Aproximativ 1.300 de pompieri, susținuți de 30 de aeronave, au luptat împotriva incendiului, potrivit Direcției Generale pentru Silvicultură.
Un incendiu pe peninsula din nordul strâmtorii Dardanele a dus la închiderea facilităților pentru vizitatori din Gallipoli, a declarat conducerea sitului. Zona este presărată cu cimitire, monumente comemorative și alte vestigii ale bătăliilor purtate între trupele otomane și cele aliate în 1915.
Turcia a fost lovită de sute de incendii de la sfârșitul lunii iunie, alimentate de temperaturi record, condiții de secetă și vânturi puternice.
Articolul Lupta cu incendiile. Grecia, Bulgaria, Muntenegru și Albania cer ajutor UE din cauza incendiilor cauzate de caniculă apare prima dată în Mediafax.
Într-o postare pe canalul său de Telegram, Ulyanov a criticat faptul că Occidentul comite o greșeală prin faptul că nu începe să discute o astfel de măsură în ceea ce privește Rusia, scrie agenția de presă rusă TASS.
„Mulți lideri ai UE subliniază că viitorul acord de pace ar trebui să ofere garanții de securitate fiabile pentru Ucraina. Rusia este de acord cu acest lucru. Dar are tot dreptul să se aștepte ca Moscova să primească, de asemenea, garanții de securitate eficiente”, a spus acesta, potrivit sursei citate.
Ulyanov a subliniat că aceste garanții ar trebui să fie „mult mai fiabile decât promisiunile notorii” privind neextinderea NATO spre est.
Putin ar fi fost de acord cu garanțiile de securitateDeclarațiile lui Ulyanov vin în contextul în care trimisul special al SUA privind Ucraina, Steve Witkoff, a declarat într-un interviu pentru CNN că Putin ar fi fost de acord să permită „garanții de securitate robuste” pentru Ucraina din partea Statelor Unite, ca parte a unui potențial acord de pace. Oficialul american a comparat aceste garanții cu un mecanism de tip „Articolul 5” al NATO, care ar presupune protecția Ucrainei împotriva unei noi invazii ruse.
Pe lângă garanțiile de securitate pentru Ucraina, Putin a insistat asupra eliminării „cauzelor războiului”, termen prin care Moscova cere neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Aceste cerințe rămân puncte majore de blocaj în negocierile privind un posibil acord de pace.
Articolul Oficial rus: Rusia are dreptul la garanții de securitate din partea Occidentului, așa cum are și Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Atacurile au loc în contextul în care Moscova continuă să respingă apelurile la un armistițiu necondiționat, intensificând în schimb utilizarea dronelor și rachetelor împotriva Ucrainei, notează Kiyv Independent.
Macron, înaintea discuțiilor cu Trump : Rusia vrea capitularea Ucrainei, nu paceaEmmanuel Macron a declarat, duminică, după o reuniune a Coaliției de Voință, că Rusia propune, prin planurile sale de pace, capitularea Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.
„Nu cred că Putin vrea pace”, a spus Macron jurnaliștilor după ce a co-prezidat întâlnirea alături de premierul britanic Keir Starmer. „Cred că el vrea capitularea Ucrainei.”
Întâlnire cu mize mari: Zelenski a ajuns la Washington pentru discuții cu Trump. La ce oră se vor întâlni cei doi lideriPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns luni în Washington DC, acolo unde se va întâlni cu omologul său american, Donald Trump, pentru negocieri privind încheierea războiului. Zelenski va fi însoțit de câțiva lideri europeni, printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aderarea la NATO și returnarea Crimeei, variante excluse de Trump. Urmează întâlnirea cu Zelenski la WashingtonÎntr-un context diplomatic de maximă tensiune, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat luni la Casa Albă pentru o întâlnire crucială cu Donald Trump, scrie The Guardian. Miza discuțiilor este identificarea unei soluții pentru încetarea războiului, însă viziunile celor două părți par fundamental opuse, creând o divergență majoră între Statele Unite și aliații săi europeni.
În timp ce Zelenski călătorește la Washington pentru negocieri de pace, Rusia atacă Ucraina cu rachete balisticeRusia a lansat un val de atacuri cu rachete asupra orașelor ucrainene în seara zilei de 17 august, cu doar câteva ore înainte de întâlnirea programată a președintelui Volodimir Zelenski cu președintele american Donald Trump pentru discuții de pace.
Rubio neagă că liderii europeni vin la Casa Albă pentru a „împiedica ca Zelenski să fie intimidat”„Oh, aceasta este o narațiune mediatică atât de stupidă, că vin aici mâine pentru că Trump îl va intimida pe Zelenski să încheie o înțelegere proastă”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio pentru CBS, notează Kiyv Independent.
Melania Trump i-a scris o scrisoare lui Putin despre protejarea copiilorTrump a publicat textul integral al scrisorii pe contul său Truth Social pe 17 august, ca răspuns la criticile aduse primirii călduroase a președintelui rus.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.272. Zelenski se întâlnește la Casa Albă cu Donald Trump și liderii europeni / Melania Trump i-a scris o scrisoare lui Putin despre protejarea copiilor apare prima dată în Mediafax.
Biletele, care acoperă diverse faze ale grupei și optimi de finală, au prețuri cuprinse între 34.700 pesos (circa 1.900 USD / 8.900 lei) și 78.500 pesos (circa 4.350 USD / 18.600 lei) per persoană, în funcție de stadion și facilitățile incluse, scrie El Economista.
Prețuri pe fiecare stadion din MexicConform portalului oficial de ospitalitate FIFA, biletele individuale pentru Mexic au următoarele intervale:
Partidele din Mexic vor include mai multe etape ale fazei grupelor și un meci din optimile de finală.
Bilete individuale, nu pacheteSpre deosebire de pachetele de ospitalitate, care includ experiențe suplimentare, biletele puse în vânzare săptămâna aceasta asigură accesul doar la un singur meci. Totuși, costurile sunt ridicate comparativ cu nivelul veniturilor din Mexic.
Cel mai ieftin bilet, de 34.700 pesos (circa 8.900 lei), echivalează cu peste 111 zile de muncă la salariul minim general, iar cel mai scump, de 78.500 pesos (circa 22.000 lei), cu circa 251 zile de salariu minim. Raportat la salariul mediu național, aceste bilete ar însemna între 3,5 și 8 luni de venituri.
Meci amical Mexic – EcuadorNaționala Mexicului va disputa un meci de pregătire împotriva Ecuadorului pe marți, 14 octombrie, pe stadionul Chivas din Guadalajara, una dintre arenele care vor găzdui Cupa Mondială.
„Pentru Club Chivas și stadionul nostru este o mare onoare să găzduim din nou echipa națională”, a declarat Amaury Vergara, președintele clubului.
Stadionul Chivas, inaugurat în 2010, va găzdui patru meciuri din faza grupelor la Mondialul din 2026. Arena are o capacitate de peste 45.000 de locuri și a finalizat recent montarea gazonului omologat FIFA.
„Suntem pregătiți pentru acest meci și pentru celelalte patru partide din Cupă”, a adăugat Vergara.
Conform Federației Mexicane de Fotbal, Mexic și Ecuador s-au întâlnit de 25 de ori: 14 victorii pentru Mexic, 7 egaluri și 4 înfrângeri, cu un bilanț de 37 de goluri marcate și 24 primite.
Atât Mexicul (gazdă), cât și Ecuadorul sunt deja calificate la turneu. În preliminariile sud-americane, Ecuador ocupă locul doi, cu 25 de puncte în 16 meciuri, la 10 puncte în spatele Argentinei.
Articolul Cât costa biletele la Cupa Mondială de Fotbal 2026 din Mexic apare prima dată în Mediafax.
Israel desfășoară în Gaza o „campanie deliberată de înfometare”, spune Amnesty International, în timp ce ONU și numeroase ONG-uri nu încetează să avertizeze asupra unei foamete iminente în teritoriul palestinian aflat în război.
„Combinația mortală dintre foame și boală nu este o consecință nefericită a operațiunilor militare israeliene” din Gaza, „ci rezultatul intenționat al unor planuri și politici pe care Israelul le-a conceput și implementat, în ultimele 22 de luni, pentru a impune în mod deliberat palestinienilor din Gaza condiții de viață calculate să ducă la distrugerea lor fizică”, scrie organizația pentru apărarea drepturilor omului.
Solicitate de AFP pentru o reacție, Ministerul israelian de Externe și armata israeliană nu au reacționat încă.
Articolul Un ONG internațional consideră că Israelul face o „campanie deliberată de înfometare” apare prima dată în Mediafax.
Proiectul este sprijinit de TikTok și implică dezvoltarea a 20 de videoclipuri educaționale până la finalul anului 2025, care vor fi publicate pe cele mai utilizate platforme de social media din România: TikTok, Instagram, YouTube și Facebook.
Pornind de la concluziile și perspectivele descoperite în cadrul propriului serviciu de informare și sprijin care a deservit peste 6.300 de tineri în ultimii 6 ani, Asociația Sexul vs Bara dezvoltă 10 videoclipuri educaționale care acoperă cele mai frecvente probleme și nelămuriri ale adolescenților în ceea ce privește sănătatea sexuală.
Ce subiecte vor fi abordateMaterialele vor aborda teme precum: cum poți gestiona anxietatea din jurul debutul vieții sexuale, cum poți reflecta la orientarea ta sexuală și posibilitatea unui coming out, ce se ascunde în spatele unei temeri obsesive de a rămâne însărcinată, ce poți face în situația în care un partener te amenință cu publicarea de fotografii intime, cum gestionezi relația cu un partener cu adicții, cum arată prima vizită la ginecolog.
Videoclipurile vor veni în ajutorul tinerilor care nu au acces la aceste informații esențiale, în contextul în care mai puțin de 5% dintre elevi au beneficiat de opționalul Educație pentru Sănătate, singura materie școlară care include și câteva noțiuni despre infecții cu transmitere sexuală și contracepție, potrivit Ministerului Educației (2021).
„De-a lungul timpului, adolescenții ne-au tot scris cu probleme și întrebări similare, pentru că, din păcate, situația accesului la educație sexuală nu se îmbunătățește, ba chiar se deteriorează treptat. Ne-am dat seamă că, abordând aceste subiecte într-o serie de materiale video educaționale, la îndemâna tuturor, vom putea ajuta un număr și mai mare de tineri să se informeze și, totodată, îi vom putea încuraja să ceară ajutor, să vorbească despre probleme de sănătate considerate tabu și să apeleze la serviciul nostru de informare și sprijin de oricâte ori au nevoie”, spune Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza.
Informare și sprijin gratuit, timp de două ore, de luni până vineriServiciul de informare și sprijin în probleme de sănătate sexuală sau emoțională este disponibil oricui, gratuit și confidențial. Psihologul asociației răspunde tuturor mesajelor, de luni până vineri, între orele 12:00 și 14:00, pe Instagram, TikTok și Facebook.
În același timp, celelalte 10 videoclipuri educaționale dezvoltate de Asociație vor prezenta felurile în care diferite inițiative legislative influențează viețile fetelor și tinerelor femei. Materialele vor acoperi subiecte precum: prețul mărit al produselor menstruale, angajarea victimelor violenței sau traficului de persoane, încadrarea violenței psihologice ca infracțiune, legea femicidului sau propunerile pentru protecția online a minorilor. Toate acestea fac obiectul unor modificări legislative din anul curent, așa cum Asociația SEXUL vs BARZA, prin prisma prezenței în plenul Consiliul Economic și Social al României, le monitorizează.
Videoclipurile educaționale vor îmbunătăți nivelul de informare despre drepturile fetelor și femeilor, într-un context în care, în ultimii 5 ani, opiniile privind drepturile femeilor au devenit mai polarizate, iar majoritatea tinerilor nu cred că interesele le sunt bine reprezentate în politică, potrivit „Studiul asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale”, al fundației Friedrich Ebert România.
Articolul Acces mai ușor la informații despre sănătatea sexuală: Un nou proiect educațional vine în sprijinul adolescenților apare prima dată în Mediafax.
„Recesiune, incapacitate de plată, junk… cu câtă ușurință folosește aceste cuvinte premierul Bolojan, tocmai cel care ar trebui să transmită românilor și investitorilor încredere, siguranță, calm. Nu panică. Nu presiune. Nu stres zilnic. Nu coșmarul disponibilizărilor, al pierderii locurilor de muncă, al blocării investițiilor și al sufocării mediului de afaceri. Reforma nu înseamnă distrugere. Reforma nu înseamnă să te joci cu viețile și destinele românilor. Reforma nu înseamnă să tai de la cei săraci pentru a da la cei privilegiați. Ca un fel de Robin Hood original, neaoș românesc”, spune deputatul PSD Mihai Fifor.
Fifor a mai spus că românii sunt speriați, mediul de afaceri e panicat, economia se blochează.
„Și, în tot acest timp, nimic despre cea mai grea bătălie pe care premierul ar trebui să o ducă: cea cu evazionistii din această țară. Cu hoții și ticăloșii conectați politic la buget. Cu cei care fac averi pe spinarea investițiilor în educație sau sănătate. Chiar nimeni nu ne spune nimic despre tunul microbuzelor școlare, de pildă?”, mai spune Fifor.
Deputatul PSD spune că îl vrea premier pe Bolojan „în linia întâi a luptei cu evaziunea, cu cei care nu își achită obligațiile la stat, cu cei cu beneficii nesimțite, mufati politic de ani de zile”: „Îi știți și îi știm. Mergeți peste ei. Arătați-i oamenilor. Redați-le încrederea că guvernul poate duce lupta cea mare. Pentru români. Nu cu românii corecți și cinstiți. Redați speranța dascălilor, angajaților din administrație, mediului de afaceri, pensionarilor. Arătați că ați înțeles că barda e pentru ticăloși, nu pentru cei corecți, care sunt cei mai loviți de cruciada dvs. cu deficitul”.
Ce sfat îi dă premierului BolojanFifor îi dă și un sfat premierului Ilie Bolojan: „Încercați să nu mai folosiți atât de lejer termeni care induc haos și panică. Sunteți un vector pentru tot ce mișcă în țara asta. Nu supralicitati. Nu așa se fac lucrurile: cu panică și amenințare continuă. Oamenii sunt deja destul de obosiți și dezbinați după anul care a trecut. Încruntați sprânceana acolo unde trebuie. Sau, dacă lucrurile sunt chiar atât de grave, veniți în fața Parlamentului și explicați de ce, cu un buget votat pe 2025 și îmbrățișat de toate forțele politice, suntem azi aici. Pentru că a spune, în luna august, că putem intra în incapacitate de plată e grav. Foarte grav. Ce s-a schimbat în bugetul aprobat pe 2025 în opt luni? Buget construit de oameni care azi sunt tot acolo, lângă dumneavoastră. Cine și când a mințit? Este esențial pentru credibilitatea și sustenabilitatea cruciadei reducerii deficitului să lămuriți aceste lucruri. Sau să nu mai folosiți atât de lejer termeni care, deocamdată, fac un singur lucru: PANICHEAZĂ”.
Articolul Fifor, despre Bolojan „Robin Hood neaoș”: Reforma nu înseamnă să tai de la cei săraci pentru bogați apare prima dată în Mediafax.
Funcția de președinte al Statelor Unite presupune să fii comandantul suprem (Commander-in-Chief) al forțelor armate, printre multe alte atribuții. Pentru Donald Trump, care a fost toată viața un om de afaceri agresiv și ambițios înainte să fie politician, asta nu este suficient și începe să adopte manierele și responsabilitățile pe care, în lumea corporativă, le are un CEO (Chief Executive Officer), scrie El Pais.
Ceea ce contează este cine ia deciziile, indiferent de titulatură. Donald Trump, fără să fi încheiat încă războiul comercial cu diverse țări și blocuri economice, deschide de câteva săptămâni un nou front cu marile corporații. A intervenit în decizii istorice, precum schimbarea rețetei secrete Coca-Cola pentru a fi produsă cu zahăr de trestie, și a amenințat că va crea un fond suveran prin care Statele Unite să decidă direct în ce să investească la nivel global. Tot joi au circulat zvonuri despre posibila intrare a statului în compania Intel.
Mai presus de toate, Trump se laudă că a atras aproape 4.000 de miliarde de dolari în bani privați, plus alte angajamente generale din partea unor țări precum Japonia sau Arabia Saudită. Toate acestea, în puțin peste jumătate de an. De regulă, metoda Trump cu companiile este aceeași ca în relația cu statele: semnalează o industrie anume și, câteva zile mai târziu, marile firme reacționează cu o investiție nouă în Kentucky sau Carolina de Sud. Ca și în cazul promisiunilor electorale, doar timpul va arăta dacă fiecare își respectă anunțul.
Ultima mare mișcare de inspirație corporatistă a lui Trump a fost să ocolească acordurile generale cu țările și să negocieze direct cu companiile plata unui procent din vânzările lor pe acele piețe. Concret, giganții Nvidia și ADM ar urma să plătească 15% din vânzările în China ale cipului lor vedetă de inteligență artificială. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a considerat că ideea ar putea fi extinsă și în alte sectoare.
Atracția investițiilorOrice CEO este evaluat după mai mulți factori. Piețele analizează cu atenție plata către acționari, fie sub formă de dividende (retribuții suplimentare pentru fiecare acțiune, care provin de obicei din profituri), fie prin acel concept vag de „creare de valoare”. Pe scurt, asta înseamnă ca firma să continue să crească. Pentru Trump, Statele Unite nu pot crește decât prin investiții masive pe propriul teritoriu. Așa se creează sau se mențin locurile de muncă și cresc veniturile, care la rândul lor alimentează consumul. Capitalism pur și dur.
Conform datelor publicate de Casa Albă, într-un registru aproape exhaustiv și cu linkuri către comunicatele oficiale, de la începutul anului au fost angajate investiții pe teritoriul american în valoare de 8.000 de miliarde de dolari (trilioane americane). Peste jumătate din sumă vine din acorduri directe cu națiuni: 1,4 mii de miliarde de la Emiratele Arabe Unite, 1,2 de la Qatar, 1 de la Japonia, 600 de miliarde din Arabia Saudită, 500 de miliarde din India și 450 de miliarde din Coreea de Sud. Aici nu sunt incluse încă cele 600 de miliarde pe care ar trebui să le aloce Uniunea Europeană dacă vrea să fixeze taxa vamală de 15% convenită cu Washingtonul.
Restul, până la aproximativ o sută de anunțuri, vine direct din consiliile de administrație ale giganților corporativi. Apple este cel mai mare contributor până acum. Tim Cook însuși a fost la Casa Albă la începutul lui august pentru a da mâna cu Trump și a anunțat că firma va investi 600 de miliarde de dolari în patru ani pentru a-și consolida infrastructura de producție în SUA și pentru a crea 20.000 de noi locuri de muncă.
Până atunci, Nvidia fusese cea mai generoasă, cu mult înainte de predispoziția sa de a negocia vânzările din China. Prima companie din istorie care a depășit o capitalizare bursieră de 4.000 de miliarde de dolari a anunțat, la mijlocul lui aprilie, că va cheltui 500 de miliarde în patru ani pentru a dezvolta cipuri și tehnologii de IA în SUA.
Tot în domeniul IA se înscrie a treia mare investiție a celui de-al doilea mandat Trump: proiectul Stargate, o operațiune de 500 de miliarde anunțată în ianuarie, cu OpenAI, Softbank și Oracle ca investitori, pentru construirea unei noi infrastructuri de IA destinată chiar OpenAI.
De la IA la cipuri. Peste pragul de 100 de miliarde în investiții se află alte trei promisiuni similare: Micron Technology va construi o fabrică nouă în Idaho și va moderniza unitatea din Virginia pentru 200 de miliarde; IBM va aloca 150 de miliarde în cinci ani pentru a-și moderniza facilitățile din SUA; iar taiwaneza TSMC va investi 100 de miliarde într-o fabrică din Phoenix, Arizona.
Următorul nivel vizează o altă industrie deseori țintită de Trump: cea farmaceutică. Johnson & Johnson își majorează investițiile cu 25% față de precedentul mandat și va ajunge la 50 de miliarde până în 2029; Roche va cheltui 50 de miliarde pentru modernizarea unităților din Indiana, Pennsylvania, Massachusetts și California și pentru construirea unei a cincea fabrici; AstraZeneca va investi încă 50 de miliarde până în 2030; compania elvețiană Novartis va aloca 23 de miliarde pentru modernizarea celor zece facilități din SUA și pentru deschiderea a șapte noi; iar Sanofi (Franța) promite 20 de miliarde pentru cercetare și producție locală.
În acest context al investițiilor intră și gigantul comerțului mondial. Amazon intenționează să aloce 20 de miliarde pentru a-și extinde capacitatea de depozitare în Pennsylvania, alți 10 miliarde pentru construirea de centre de date în Carolina de Nord și încă 4 miliarde pentru consolidarea infrastructurii în orașe mici, creând până la 100.000 de locuri de muncă.
Dacă tehnologia, IA și laboratoarele farmaceutice sunt sectoare de productivitate indiscutabilă și cu perspectivă, preferatul alegătorului republican (și, probabil, al lui Trump) se află mai degrabă în trecut. Lista investițiilor din industria auto include atât companii locale, cât și străine – un sector grav afectat de războiul tarifar: Hyundai, cu 21 de miliarde, dintre care aproape 6 miliarde pentru o nouă fabrică în Louisiana; John Deere, cu 20 de miliarde; Stellantis, cu 5 miliarde, care includ redeschiderea unei fabrici în Illinois și un nou megahub în Detroit; General Motors, cu 4 miliarde pentru relocarea producției din Mexic în Michigan, Kansas și Tennessee; sau Ford, care va investi 5 miliarde pentru a-și adapta fabricile din Kentucky și Michigan pentru noile modele și bateriile destinate mașinilor electrice.
Exemplele continuă să se adune până la peste o sută, iar Casa Albă adaugă săptămânal noi repere, aproape în același ritm în care Trump introduce elemente intervenționiste în marile afaceri globale.
„Aceasta este într-adevăr o situație ciudată și neobișnuită, iar ceea ce îngrijorează, dincolo de cazurile individuale AMD și Nvidia, este posibilitatea de extindere”, afirmă Gary Hufbauer, cercetător principal la Institutul Peterson de Economie Internațională, într-o declarație pentru Bloomberg. „Acum totul este considerat securitate națională, potrivit noii definiții, ceea ce înseamnă că totul este supus licențelor de export, iar licența o primești în funcție de contribuția ta”, adaugă el.
Să plătești mai mult pentru a continua să faci afaceri. Prin ordinul noului chief executive officer.
Articolul Trump se autoproclamează CEO al Statelor Unite: investițiile atrase se ridică la circa patru mii de miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
„Nu cred că Putin vrea pace”, a spus Macron jurnaliștilor după ce a co-prezidat întâlnirea alături de premierul britanic Keir Starmer. „Cred că el vrea capitularea Ucrainei.”
Macron urmează să se întâlnească, luni, cu președintele american Donald Trump, împreună cu președintele Volodimir Zelenski și alți lideri europeni, după ce discuțiile dintre Trump și Putin din Alaska nu au dus la niciun progres.
New York Times, citând oficiali europeni, a relatat că Putin i-a prezentat lui Trump pe 16 august un plan de pace care ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii neocupate în schimbul unei promisiuni scrise din partea Moscovei că nu va mai invada. Potrivit acelorași surse, Trump părea să sprijine acest plan ca fiind cea mai rapidă cale spre un acord de pace.
La fel ca Ucraina, și Europa a fost exclusă de la Summitul din Alaska, ceea ce a generat frustrare față de lipsa de consultare, dar și temeri că Washington și Moscova vor încerca să încheie un acord de pace fără implicarea Kievului.
Pe fondul criticilor tot mai numeroase din partea aliaților europeni, inclusiv printr-o declarație comună a celor opt state nordice și baltice, potrivit căreia „experiența a arătat că Putin nu poate fi de încredere”, Macron a spus că el crede că Trump „vrea pace”, dar a subliniat că aliații europeni trebuie să participe la viitoarele negocieri privind Ucraina.
„Noi vrem pace. O pace solidă, durabilă, precedată de eliberarea prizonierilor, a oamenilor nevinovați, și o pace care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor”, a adăugat Macron.
Acordurile dintre Trump și Putin referitoare la posibile cedări de teritorii, respinse ferm de ZelenskiDuminică, Zelenski a declarat că negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina ar trebui să înceapă de pe actuala linie a frontului, în contextul discuțiilor privind posibile schimburi de teritorii pentru a pune capăt conflictului.
„Avem nevoie de negocieri reale, și asta înseamnă că ele pot începe de pe linia unde se află în prezent frontul. Linia de contact este cea mai potrivită linie pentru negocieri”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare, după o întâlnire cu membrii așa-numitei Coaliții a celor Dispuși.
Zelenski a spus că liderii europeni sunt de acord cu evaluarea Kievului privind baza negocierilor, adăugând că „Constituția Ucrainei face imposibilă cedarea sau schimbul de teritorii”.
După summitul său cu Putin, Trump a declarat că cei doi lideri au „căzut în mare parte de acord” asupra unor schimburi teritoriale și a unor garanții de securitate pentru Ucraina.
Zelenski a respins ferm posibilitatea de a ceda teritorii suplimentare ca parte a unui acord de pace, insistând că prima etapă a oricăror negocieri trebuie să fie instituirea unei încetări a focului
Articolul Rusia vrea capitularea Ucrainei, nu pacea, spune Macron, înaintea discuțiilor cu Trump apare prima dată în Mediafax.
Un cutremur cu magnitudinea 3 s-a produs în noaptea de duminică spre luni în județul Vrancea.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului anunță că seismul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la ora 3.15, în județul Vrancea.
Acesta a avut magnitudinea 3și s-a produs la adâncimea de 126,6 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (32 km), Buzău (55 km), Sfântu-Gheorghe (81 km), Brașov (91 km), Bârlad (94 km), Ploiești (98 km).
Articolul Cutremur în Vrancea, în noaptea de duminică spre luni. Ce magnitudine a avut seismul apare prima dată în Mediafax.
