MediaFax.ro

Potrivit declarației oficialului israelian, citate de BBC, scopul ocupării ar fi „prevenirea atacurilor asupra comunității israeliene de la graniță”. Declarația a fost tradusă din ebraică.

Israel Katz a precizat: „IDF continuă să să acționeze cu forță împotriva țintelor Hezbollah din Liban. Organizația teroristă plătește – și va continua să plătească – un preț greu pentru atacurile sale asupra Israelului”.

Ministrul Apărării a mai adăugat că Israelul este hotărât să „apere comunitățile de frontieră”, declarând: „Am promis securitate comunităților din Galileea și asta vom face”.

Anterior, IDF a anunțat că demersul de poziționare a trupelor este „parte a unei poziții defensive avansate și îmbunătățite”, afirmând că Hezollah „a ales să atace Israelul în numele regimului iranian și va suporta consecințele acțiunilor sale”.

 

⭕️IDF soldiers are operating in southern Lebanon and are positioned at several points near the border area as part of an enhanced forward defense posture.

We are conducting targeted strikes against Hezbollah terrorist infrastructure.

Hezbollah chose to attack Israel on behalf…

— Israel Defense Forces (@IDF) March 3, 2026

La popul opus, gruparea militară iraniană Hezbollah afirmă că a atacat trei baze militare israeliene, „ca răspuns la agresiunea criminală a Israelului care a vizat zeci de orașe și localități libaneze”, notează BBC. 

În trei postări separate pe Telegram, Hezbollah afirmă că a lovit baza Nafah din Înălțimile Golan cu o „salve de rachete de mare calibru”, precum și bazele aeriene Meron și Ramat David, din nordul Israelului, cu drone.

Armata israeliană nu a comentat încă presupusele atacuri. Reamintim că războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de-a patra zi.

România a înregistrat „una dintre cele mai impresionante povești de convergență din Europa”, însă se află acum într-un moment decisiv, în care vechiul model de creștere începe să își arate limitele, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale, în alocuțiunea susținută la Guvernul României, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.

„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puține țări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european”, a afirmat Bassani.

Bassani a subliniat însă că țara noastră se află într-un „punct de cotitură”, pe fondul unui context internațional fragmentat, al încetinirii economiilor europene și al presiunilor demografice.

„Modelul de creștere din România, care a deservit atât de bine țara, resimte acum provocări. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate”, a spus ea.

Tehnologia și AI-ul schimbă regulile  

Bassani a arătat că transformările tehnologice rapide – digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială – redesenează economia globală.

„Instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează și modul în care funcționarii lucrează. Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar în același timp generează și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru guvern.”

În opinia sa, România trebuie să intre într-un „nou ciclu de creștere”, bazat pe inovație, cercetare și produse cu valoare adăugată ridicată.

„Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare. Reformarea instituțiilor din sectorul public este esențială pentru această tranziție”, a subliniat oficialul.

Productivitatea, principala „constrângere”

Potrivit Băncii Mondiale, principala constrângere a României nu mai este accesul la capital sau educație, ci productivitatea.

„România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității.”

Investițiile în educație, formare, competențe digitale și management sunt „esențiale”, a avertizat Bassani: „Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată.”

Deficitul, redus de la 9,3% la aproape 6% 

Vicepreședinta Băncii Mondiale a salutat măsurile de consolidare fiscală adoptate de România, pe care le-a descris drept „decizii dure, dar necesare”.

„Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta agreată cu Uniunea Europeană.”

Ea a insistat că „calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora”, subliniind că cheltuielile au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive, în paralel cu reforme structurale.

„Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă. Consolidarea fiscală din România este o fundație solidă pe baza căreia țara își poate construi propriul zgârie-nori.”

Capitalul privat și fondurile europene, cheia următoarei etape 

În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui mediu extern volatil, Bassani a indicat două surse principale pentru finanțarea creșterii:

„O mobilizare puternică a capitalului privat, național și internațional, și o mobilizare complet eficientă a fondurilor europene.”

Banca Mondială este pregătită să sprijine acest proces prin reforme menite să crească productivitatea, prin utilizarea strategică a resurselor publice și prin proiecte de infrastructură care să atragă investiții private.

„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a spus oficialul, adăugând că instrumentele de împărțire a riscurilor pot juca un rol important în atragerea investitorilor, inclusiv pentru IMM-uri.

În final, Bassani a transmis un mesaj de susținere pentru următoarea etapă de dezvoltare a României:

„Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume.”

Daron Russell a fost cel mai bun marcator al României din meciul cu Portugalia disputat luni în Pitești Arena, în care tricolorii s-au impus cu 101-96. Russell a terminat partida cu 29 de puncte, la care a adăugat 6 pase decisive și 1 recuperare, pentru 28 la indicele eficienței.

Victoria României vine la trei zile după ce tricolorii au cedat la Coimbra, scor 99-82. În meciul de pe 27 februarie, Russell a adunat 9 puncte, 4 pase decisive și 7 recuperări.

România mai păstrează șanse matematice de calificare în faza următoare. Grecia e liderul grupei, cu trei victorii după primele patru meciuri, în timp ce Portugalia și Muntenegru sunt la egalitate, fiecare cu câte două succese. Primele trei locuri avansează în faza următoare.

Ultimele meciuri ale României în această fază a calificărilor vor avea loc pe 2 iulie, pe teren propriu, împotriva Greciei, și pe 5 iulie, în deplasare, contra Muntenegrului.

Alți trei jucători de la U-BT Cluj-Napoca au fost implicați în această fază a calificărilor pentru Mondialul din Qatar.

Astfel, Iverson Molinar a fost cel mai bun marcator al Panamei atât în victoria împotriva Cubei, scor 84-81, cât și în înfrângerea de la Buenos Aires, împotriva Argentinei, scor 101-75. În succesul în fața Cubei, Molinar a adunat 26 de puncte, 5 pase decisive și 4 recuperări.

Mitch Creek a ajutat-o pe Australia să se impună în deplasarea de la Manila, contra Filipinelor, scor 66-93. Australianul din lotul clujenilor a adunat 13 puncte, 5 pase decisive și 8 recuperări.

De asemenea, Dušan Miletić a fost convocat de Dušan Alimpijević în lotul de 24 de jucători al Serbiei pentru meciurile de foc împotriva Turciei, însă nu a evoluat în niciuna dintre cele două partide pe care Serbia le-a pierdut, 78-82 la Belgrad, respectiv 94-86, la Istanbul.

Specialiștii anticipează că lunile februarie-aprilie vor conferi sistemului climatic o configurație ENSO neutră, cu o probabilitate de circa 60%. Cu toate acestea, experții NOAA subliniază persistența unor „incertitudini semnificative” în cadrul modelelor predictive, menționând că prognozele elaborate în această perioadă a anului prezintă o fiabilitate relativ redusă, scrie Euronews.

El Niño–Southern Oscillation (ENSO) constituie un ciclu climatic caracterizat prin alternanța a două faze opuse – El Niño și La Niña – care modifică circulația atmosferică și oceanică la scară planetară.

Mecanismele celor două faze: El Niño și La Niña

În condiții standard, alizeele din Pacificul ecuatorial transportă masele de apă caldă de la marginile estice către cele vestice ale bazinului. Când se declanșează El Niño, acești curenți aerieni își pierdin intensitatea sau își inversează direcția, determinând încălzirea anomală a apelor din estul Pacificului.

La polul opus, La Niña amplifică forța alizeelor, stimulând ascensiunea apelor reci din straturile adânci ale oceanului și răcind suprafața apei, cu precădere în zona coastelor americane.

Episoadele El Niño se manifestă la intervale neregulate, de obicei o dată la 2-7 ani, persistând aproximativ 12 luni, deși uneori perioada se poate prelungi.

El Niño și repercusiuni asupra climei mondiale

Prezența El Niño se corelează cu diminuarea precipitațiilor în zonele tropicale ale Asiei, Africii și Americii de Sud, perturbând sistemele musonice. Simultan, fenomenul favorizează precipitații abundente și inundații în sudul Statelor Unite, Peru sau regiuni din Europa Mediteraneană.

De asemenea, El Niño potențează manifestarea valurilor de căldură, explicând de ce anii în care domnește acest fenomen tind să figureze printre cei mai fierbinți din istoria măsurătorilor meteorologice. Estimările specialiștilor indică o contribuție temporară de 0,1-0,2°C la temperatura medie globală.

Această creștere suplimentară se adaugă trendului de încălzire determinat de activitatea antropică, care a majorat deja temperatura planetară cu 1,3-1,5°C comparativ cu era preindustrială.

Reconfigurarea reperelor climatice

Administrația Națională pentru Ocean și Atmosferă (NOAA) a introdus recent un nou indice de evaluare a fenomenelor El Niño și La Niña, comparând temperaturile din Pacific nu doar cu media istorică, ci cu restul zonelor tropicale ale globului.

Pe măsură ce gazele cu efect de seră încălzesc planeta, conceptul de „normal” se schimbă constant, iar diferențele dintre metodele vechi și cele noi de calcul pot ajunge la 0,5°C – suficient pentru a influența clasificarea unui episod climatic.

Un an sub semnul instabilității

Oamenii de știință avertizează că instaurarea El Niño în ultimele luni ale lui 2026 ar putea propulsa acest an în topul celor mai calde înregistrate vreodată.

„Parametrii tradiționali ai normalității au fost depășiți de mult”, susțin cercetătorii, evidențiind acumularea progresivă de energie termică în sistemul climatic. În aceste condiții, reactivarea El Niño riscă să declanșeze o succesiune de evenimente extreme – secete prelungite, ploi diluviene și Canicule istorice – cu impact major asupra ecosistemelor și populațiilor.

Într-o postare pe Truth Social, Trump a a comentat cu privire la stocurile de muniții ale SUA, despre care afirmă că sunt de „calitate medie și medie superioară”, precizând că „războaiele pot fi purtate la nesfârșit (…) folosind doar aceste provizii”, a scris Trump, citat de BBC. 

„Avem o rezervă practic nelimitată de astfel de arme. Statele Unite sunt aprovizionate și gata să câștige în stil mare”, scrie președintele SUA, Donald Trump.

Reamintim că războiul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a patra zi de conflict, început de SUA și Israel. Marți, Israelul a lansat atacuri asupra Teheranului și Beirutului, în timp ce Iranul continuă să atace aliați ai SUA.

Separat față de contextul războiului din Orientul Mijlociu, Trump l-a acuzat pe fostul președinte SUA, Joe Biden că a furnizat Ucrainei „o cantitate foarte mare” de arme americane de ultimă generație.

La sfârșitul mandatului său de patru ani, Biden a permis Ucrainei să utilizeze rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească până la 300 km.

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, se află marți, 3 martie 2026, în vizită oficială la Varșovia, la invitația viceprim-ministrului și ministru al afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, cu prilejul Zilei Solidarității româno-polone (instituită în România prin Legea nr. 85 din 11 aprilie 2023). Vizita include o agendă de lucru axată pe securitate și negocierile fondurilor europene”, se arată în comunicatul de presă emis marți de MAE. 

Ministerul a mai anunțat că vizita a fost restrânsă la ziua de marți, deși aceasta era planificată să se desfășoare până joi. Deciza de scurtare a vizitei a venit ca urmare a războiului început în Orientul Mijlociu după ce SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului. 

Pe agenda întâlnirii se află consultări politice bilaterale cu omologul polonez. Cei doi oficiali vor discuta teme precum cooperarea bilaterală, provocările internaționale, evoluțiile de securitate și negocierile privind fondurile europene alocate României și Poloniei în următorul buget multianual al Uniunii Europene.

Șefa diplomației de la București a transmis: „Prieteniile se întăresc în momente dificile. Avem, România și Polonia, primul parteneriat strategic de securitate din Europa, semnat în 1921 și astăzi colaborarea noastră este esențială pentru ca prioritățile regiunii noastre să fie în centrul politicilor europene, pentru colaborarea transatlantică și securitatea pe flancul estic. Astăzi marcăm prietenia și reziliența extraordinară a popoarelor noastre în tranziția de trei decenii”. 

PEN (Poets, Essayists, Novelists) International, una dintre cele mai vechi organizații care apără libertatea de exprimare în toată lumea, a instituit ca ziua de 3 martie să fie Ziua Mondială a Scriitorului.

Organizația fusese fondată la Londra în 1921 și avea ca scop să apere libertatea de exprimare, drepturile scriitorilor persecutați, drepturile scriitorilor închiși pentru opiniile lor, jurnalismul independent.

„Infractorul” Orhan Pamuk

PEN International are astăzi centre deschise în peste 100 de țări și intervine public atunci când autorii sunt arestați, amenințați, persecutați, cenzurați pentru opiniile lor.

PEN International a intervenit, de pildă, în cazul Orhan Pamuk, care fusese pus sub acuzare în Turcia în 2005 pentru declarații publice despre masacrele armenilor și despre kurzi.

Orhan Pamuk fusese acuzat de „insultarea identității turce”, o infracțiune prevăzută în Articolul 301 din Codul Penal turc.

Nobel pentru Literatură

PEN International a condamnat procesul lui Pamuk și l-a catalogat drept o încălcare a libertății de exprimare, a mobilizat centre PEN din mai multe țări și a cerut autorităților turce retragerea acuzațiilor.

Cazul Orhan Pamuk a devenit peste noapte un caz internațional care a generat presiune diplomatică puternică.

În 2006, acuzațiile au fost retrase, iar în același an, Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Salman Rushdie sau când te pui cu Profetul

Un alt caz celebru este al lui Salman Rushdie, pentru care PEN a fost una dintre cele mai vocale instituții care i-au luat apărarea pentru romanul său, „Versetele satanice”.

Romanul a fost considerat o blasfemie la adresa Islamului, a Profetului Mahomed și a Coranului, astfel că, la 14 februarie 1989, liderul suprem al Iranului, Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa (un decret cu valoare de lege) prin care Salman Rushdie era condamnat la moarte, împreună cu oricine a fost implicat, în mod conștient, la publicarea cărții. Musulmanii d eîntreaga lume erau îndemnați să execute această sentință, sub promisiunea unei recompense.

Ca urmare, Salman Rushdie a trebuit să trăiască sub protecție britanică. Traducători și editori ai cărții au fost fie grav răniți, fie uciși. Chiar relațiile diplomatice dintre mai multe state occidentale și Iran s-au deteriorat atunci. Cu toate astea, în 1998, guvernul iranian a declarat că nu mai susține activ aplicarea fatwei, dar nici nu a revocat-o oficial.

Precedentul Salman Rushdie

În 2022, Salman Rushdie a fost atacat pe o scenă în SUA și a fost grav rănit, incident care a reactivat discuțiile pe tema impactului acelei fatwa.

Salman Rushdie a fost un exemplu de condamnare la moarte transnațională, exemplul viu a a ceea ce înseamnă libertatea de exprimare la nivel global, dar a creat și un precedent periculos: un autor era condamnat la maorte doar pentru că a scris o operă de ficțiune.

Cazul Politkovskaia sau când Putin își face cadou viața altuia

Un alt caz celebru a fost al Annei Politkovskaia, o jurnalistă rusă critică la adresa Kremlinului, asasinată în 2006. O crimă pe care PEN International a condamnat-o ferm și pentru care a cerut investigații independente.

Anna Politkovskaia a fost, de asemenea, o figură importantă a scrisului, de data aceasta în domeniul jurnalismului. Relatările sale din războiul din Cecenia și publicate în Novaya Gazeta, unul dintre puținele ziare care îndrăzneau să publice anhete incomode despre corupția și abuzurile armatei ruse asupra oamenilor – crime și dispariții forțate, tortură, execuții fără dreptul la judecată, corupția la nivel înalt și cum și-a consolidat Putin puterea, evident, teme extrem de incomode pentru un Kremlin lipsit de orice fel de scrupul.

Politkovskaia a avut îndrăzneala să publice o carte, „Rusia lui Putin”, în care a descris degradarea instituțiilor democratice și climatul de frică și teroare al Rusiei anilor 2000, devenind, prin asta, una dintre cele mai critice voci din interiorul Rusiei.

Ea a fost intimidată, reținută, amenințată în repetate rânduri. În 2004 a fost otrăvită în timp ce zbura la Beslan pentru a media în criza ostaticilor. În ciuda tuturor amenințărilor, a continuat să scrie.

La 7 octombrie 2006, Politkovskaia a fost asasinată în liftul blocului în care locuia, la Moscova. Era ziua de naștere a lui Putin, un detaliu care a atras atenția comunității internaționale, deși autoritățile au negat orice legătură politică.

Comanditarul crimei nu a fost niciodată identificat oficial.

3 martie rămâne, prin urmare, o dată-simbol pentru ceea ce înseamnă curajul de a spune adevărul într-o lume prea obișnuită cu minciuna.

„La data de 3 martie a.c., ora 07.45, pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, pe sensul de mers către Republica Bulgaria, un autocamion a luat foc”, informează IPJ Giurgiu.

Momentan, se circulă alternativ pe o singură bandă, până la eliberarea drumului.

Accidentul s-a petrecut de dimineață, la ora 07:45.

La fața locului, numărul de polițiști rutieri și polițiști de frontieră, în vederea prevenirii blocajelor și asigurării unei fluențe a circulației.

Potrivit centrului Infotrafic, pe DN 5, Podul Giurgiu-Ruse, județul Giurgiu, a izbucnit un incendiu la nivelul unui autocamion aflat în deplasare, care nu avea încărcătură periculoasă. Șoferul a ieșit singur din camion. Acesta nu era rănit. Incendiul a fost stins, însă camionul a rămas pe drum, pe sensul de mers înspre Ruse.

ISU Giurgiu anunță că șoferul autotrenului și alți conducători auto aflați în zonă au intervenit cu stingătoare, reușind să localizeze incendiul.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că focul s-a manifestat între cabină și remorcă, la cutia de control a sistemului de încălzire. Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Se estimează reluarea circulației după ora 9:00.

Potrivit listei publicate de CNAB, au fost anulate curse către și dinspre Tel Aviv, Dubai, Doha, Abu Dhabi, Amman și Manama.

Decizia a fost luată ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu.

Sunt afectate curse ale companiilor Tarom, El Al Israel Airlines, Flydubai, Wizz Air Malta, Ryanair, Qatar Airways, HiSky Europe, Fly One România și Anima Wings Aviation.

În total, 28 de curse, 15 plecări și 13 sosiri, au fost anulate.

Lista zborurilor anulate:

Comisia Europeană a aprobat luni deblocarea primelor de carieră didactică pentru profesorii din România, a anunțat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.

Condițiile de utilizare a voucherelor sunt mai stricte decât în forma adoptată de Guvernul României în 2023, după greva generală a profesorilor. Conform noilor reguli, minimum 65% din sumă trebuie alocat participării la cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.

Restul banilor poate fi folosit pentru cărți, materiale de specialitate sau alte cheltuieli necesare activităților educaționale, dar care și au legătură cu procesul de predare.

„Uniunea Europeană investește în calitatea educației. Pentru a face față transformărilor rapide din societate, este esențial să ne asigurăm că profesorii care formează generațiile viitoare au acces la resurse moderne și competențe actualizate”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.

Noua formulă ridică pragul de cheltuieli pentru cursuri la minimum 65%, o creștere față de primele propuneri ale autorităților române.

Calculat pentru cei 1.500 de lei ai primei, cel puțin 975 de lei trebuie folosiți pentru cursuri, iar restul de 525 de lei poate fi alocat cărților, materialelor de specialitate sau altor cheltuieli eligibile.

Numărul profesorilor care vor primi primele este estimat la 220.000, față de aproximativ 267.000 cât estima înainte Ministerul Educației. Numărul beneficiarilor va scădea, așadar, cu aproape 18%, adică cu circa 47.000 de persoane, comparativ cu estimarea inițială.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), fără modificările legislative, mecanismul de decontare din fonduri europene nu poate fi pus în aplicare.

Ministerul a precizat că, în primul trimestru al anului 2026, va fi elaborat un proiect de modificare a OUG 58/2023, care să includă noile reguli privind eligibilitatea cheltuielilor și utilizarea voucherelor. În prezent, proiectul nu se află în transparență decizională la MIPE.

Inițial, conform OUG 58/2023, suma de 1.500 de lei trebuia acordată anual cadrelor didactice și didactice auxiliare, începând cu luna octombrie, și putea fi folosită pentru cursuri de formare, echipamente IT, cărți, aplicații educaționale și alte nevoi didactice, cu o flexibilitate mai mare a cheltuielilor.

MIPE a explicat ulterior că forma inițială a măsurii nu a fost acceptată de Comisia Europeană, care a cerut condiționarea cheltuielilor și orientarea predominantă către formare profesională.

În acel moment, Comisia Europeană impunea ca minimum 50% din sumă să fie utilizată pentru cursuri.

Australia declară că dronele iraniene au lovit o bază aeriană din Emiratele Arabe Unite

Dronele iraniene au lovit o instalație militară australiană din Emiratele Arabe Unite, dar nu au existat răniți, a declarat ministrul australian al apărării, conform The Guardian.

Richard Marles a declarat că dronele au lovit baza aeriană Al Minhad, un centru logistic pentru operațiunile Australiei în Orientul Mijlociu, lângă Dubai, în prima noapte a războiului din Iran.

„Avem un număr de australieni care operează de la un sediu pe care îl avem la Al Minhad de mulți, mulți ani”, a declarat Richard Marles, marți, pentru televiziunea australiană Seven Network, citat de AP

„Toți sunt identificați, toți sunt în siguranță. Avem peste 100 de militari în serviciu, de fapt, în tot Orientul Mijlociu, într-o serie de țări, dar majoritatea se află în Emiratele Arabe Unite, iar baza respectivă este foarte importantă pentru noi.”, a declarat el.

Noi alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în Golan. Hezbollah a confirmat trimiterea anterioară a unor drone

Alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în mai multe comunități din Golan.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat anterior că au doborât două drone lansate din Liban. Hezbollah a confirmat că a lansat două drone.

Câte rachete şi drone au interceptat până acum ţările din Golf

Emiratele Arabe Unite au interceptat 169 dintre cele 182 de rachete detectate, restul aterizând în mare, conform CNN. Totodată, au doborât 645 de drone, în timp ce alte 44 au atins teritoriul țării, potrivit Ministerului Apărării.

Bahrain a raportat interceptarea a 70 de rachete și 76 de drone, conform presei de stat, citând Comandamentul General al Forțelor de Apărare.

Qatar a neutralizat 101 rachete dintr-un total de 104 detectate, precum și 24 din 39 de drone, și a doborât două bombardiere iraniene SU-24, potrivit agenției de știri de stat Qatar News Agency.

Arabia Saudită nu a dezvăluit cifra exactă a rachetelor sau dronelor interceptate.

Totuși, Ambasada SUA din Riad a fost lovită de drone suspectate a fi iraniene, conform a două surse apropiate situației. Ministerul Apărării a precizat ulterior că opt drone au fost interceptate în apropierea orașelor Riad și Al-Kharj.

Israelul ordonă noi evacuări în Liban

Armata israeliană a emis marți noi ordine de evacuare pentru zeci de locații din Liban, scrie The Guardian.

Avertismentul a fost făcut inclusiv pentru locuitorii din două cartiere din sudul Beirutului, pentru a sta departe de mai multe clădiri înainte de o acțiune militară, relatează AFP.

„Avertisment urgent pentru locuitorii din Liban, în special din satele ale căror nume sunt afișate. Pentru siguranța dumneavoastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al armatei în limba arabă, Avichay Adraee, pe Telegram, care enumeră 50 de locații.

„Sunteți situat în apropierea instalațiilor și intereselor Hezbollah, împotriva cărora IDF va opera în viitorul apropiat”, le-a spus el locuitorilor din cartierele Ghobeiry și Haret Hreik din sudul Beirutului.

Centrele de date Amazon avariate de atacurile cu drone

Amazon Web Service (AWS) declară că se confruntă cu „întreruperi continue ale serviciilor” în Orientul Mijlociu, după ce compania a susținut că trei dintre centrele sale de date au fost afectate de atacurile cu drone, scrie Sky News.

Într-o actualizare de pe site-ul său web, AWS a declarat că două facilități din Emiratele Arabe Unite au fost „lovite direct”, în timp ce „o dronă lovită în imediata apropiere” a unui amplasament din Bahrain a provocat pagube.

„Aceste atacuri au provocat daune structurale, au perturbat furnizarea de energie electrică infrastructurii noastre și, în unele cazuri, au necesitat activități de stingere a incendiilor care au dus la daune suplimentare provocate de apă.”, se arată.

AWS a declarat că lucrează pentru a restabili serviciul, dar a recunoscut că a avut loc o recuperare.

Știrea inițială

La începutul celei de-a patra zile a conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, Israelul a anunțat marți că a atacat sediul radioteleviziunii publice din Teheran. Capitala iraniană a fost zguduită de mai multe explozii, potrivit AFP.

Teheranul, care a continuat să țintească statele din Golf unde sunt amplasate baze americane, a declarat că este pregătit pentru un „război de durată”. La rândul lor, Statele Unite au transmis că sunt dispuse să acționeze „până la capăt”, fără a exclude posibilitatea unei intervenții militare terestre.

Cu toate acestea, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

De asemenea, Israelul a anunțat că a interceptat două drone care au traversat teritoriul țării din direcția Libanului, au declarat Forțele de Apărare Israeliene marți dimineață devreme.

Iată declarația completă: „În urma sirenelor care au declanșat identificarea unei aeronave ostile la ora 04:43 în zona Galileii de Vest, Forțele Aeriene Israeliene au interceptat două drone care au traversat teritoriul israelian din direcția Libanului. În plus, în urma sirenelor care au declanșat în HaGoshrim la ora 04:37, s-a stabilit că este vorba de o identificare falsă.”

Mai mult, Armata Arabiei Saudite anunțat că a interceptat și distrus opt drone în apropierea capitalei Riad și a orașului central Al Kharj, a anunțat Ministerul Apărării din regat marți dimineață, ora locală, relatează CNN.

Declarația, atribuită purtătorului de cuvânt al ministerului, general-maiorul Turki Al-Maliki, nu a precizat dacă au rezultat pagube sau victime.

Al Kharj se află la aproximativ 85 de kilometri sud-est de Riad. Baza Aeriană Prince Sultan este situată în apropiere. Este o bază aeriană saudită, dar se știe anterior că a găzduit aeronave militare americane.

O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters.

Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă.

El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%.

„Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore.

Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările.

Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată.

Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia.

Rezolvarea scenariilor de risc

Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor.

„Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs.

În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran.

Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului.

Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%.

De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Acesta a susținut că intervenția militară a celor două state în regiune va fi scurtă și decisivă.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

„Aceasta va fi o acțiune rapidă și decisivă”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu.

Liderul israelian consideră că loviturile lansate de SUA și Israel pot crea premisele pentru schimbarea regimului de la Teheran. Cu toate acestea, în prezent, în Statele Unite, există poziții diferite cu privire la acest demers.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior că schimbarea regimului nu reprezintă scopul principal al intervenției, acesta fiind, în schimb, eliminarea amenințărilor iraniene legate de rachete, forțe navale, programul nuclear.

Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul este vinovat pentru majoritatea problemelor din Orientul Mijlociu și susține că o eventuală prăbușire a regimului ar deschide calea unor noi acorduri de pace între Israel și statele arabe și musulmane din regiune.

El crede că acțiunile comune americano-israeliene vor „inaugura o eră de pace la care nici măcar nu am visat”.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a explicat că SUA au declanșat Operațiunea Epic Fury după ce Israelul se pregătea pentru un atac preventiv asupra Iranului.

Potrivit acestuia, informațiile serviciilor americane indicau că Teheranul ar fi răspuns prin atacuri asupra intereselor americane din regiune.

După această declarație au urmat criticile la adresa administrației americane, unii acuzând că Israelul ar fi atras SUA într-un conflict cu Iranul. Întrebat despre această acuzație, Netanyahu a respins ideea și a ironizat-o.

„Este ridicol. Donald Trump este cel mai puternic lider din lume. Face ceea ce consideră că este corect pentru America. De asemenea, face ceea ce consideră că este corect pentru generațiile viitoare”, spune Netanyahu.

Cotațiile petrolului au continuat să crească marți, pentru a treia zi consecutiv, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor legate de transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Investitorii se tem în continuare de posibile probleme legate de livrările din una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol din lume.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, cu 1,10 dolari mai mult, adică un avans de 1,4%, la ora 01:07 GMT.

În ședința de luni, prețul a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Ulterior, cotația a scăzut, însă s-a închis cu un câștig de 6,7%, potrivit Reuters.

Și petrolul american West Texas Intermediate a înregistrat o creștere de 74 de cenți, adică 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, prețul a urcat inițial la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un plus de 6,3%.

Analiștii avertizează că situația rămâne încă instabilă.

„Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune, riscurile de creștere rămân și acestea cresc cu cât conflictul se prelungește”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață, într-o postare pe rețelele de socializare.

The Guardian relatează că temerile privind blocarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz și posibile atacuri asupra infrastructurii energetice vor menține, pentru o perioadă, presiunea asupra pieței.

Comitetul Paralimpic Internațional a decis marți să interzică echipei Ucrainei folosirea unor uniforme care includ harta țării, motivul fiind că designul are caracter politic, scrie Kyiv Post.

Valeriy Sushkevych, președintele Comitetului Național Paralimpic al Ucrainei, a explicat că ținuta vizată nu era destinată probelor sportive, ci momentelor oficiale și ceremoniilor.

„Ne-am pregătit uniforma sportivă, nu – nici măcar uniforma sportivă, ci uniforma ceremonială pentru echipa noastră. Comitetul Paralimpic Internațional a spus: «Nu, nu, nu – nu va funcționa așa!»”, a declarat Valeriy Sushkevych pentru Ukrinform.

Acesta a precizat că reprezentanții internaționali au considerat că simbolul este nepotrivit din punct de vedere politic: „Au spus că această uniformă era politică.”

Ulterior, Valeriy Sushkevych a confirmat că ținuta includea harta Ucrainei și că proiectul aparține designerului Viktor Anisimov.

Tensiunile dintre partea ucraineană și Comitetul Paralimpic Internațional nu s-au oprit, însă, aici.

Sushkevych a criticat și hotărârea de a permite sportivilor proveniți din Rusia și Belarus să participe sub propriile drapele, pentru prima dată din 2022.

„IPC, prin ultima sa decizie concretă, a oferit posibilitatea de a ridica același steag, îmbibat cu sânge ucrainean, pe teritoriul celei de-a 14-a ediții a Jocurilor Paralimpice de Iarnă”, a declarat Sushkevych pentru AFP.

Și ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidni, a condamnat această decizie a Comitetului.

„Decizia organizatorilor Jocurilor Paralimpice de a permite ucigașilor și realizărilor lor să concureze la Jocurile Paralimpice sub steaguri naționale este atât dezamăgitoare, cât și scandaloasă”, a scris Matvii Bidni.

„Sportul paralimpic a devenit un pilon pentru cei pe care [președintele rus Vladimir] Putin i-a trimis în Ucraina să-i ucidă – și care s-au întors din Ucraina cu răni și dizabilități”, a adăugat el.

Guvernul libanez a anunțat marți că a luat o măsură fără precedent, interzicând orice activitate militară sau de securitate a grupării Hezbollah, susținută de Iran. Decizia a stârnit critici imediate din partea organizației, scrie The Guardian.

„Statul libanez își declară respingerea absolută și neechivocă a oricăror acțiuni militare sau de securitate lansate de pe teritoriul libanez în afara cadrului instituțiilor sale legitime.”, a declarat prim-ministrul libanez, Nawaf Salam, pentru AFP, după o ședință de urgență a cabinetului.

„Acest lucru necesită interzicerea imediată a tuturor activităților de securitate și militare ale Hezbollah, considerându-le în afara legii și obligându-l să predea armele.”, a mai declarat acesta.

Mișcarea pro-iraniană, Hezbollah, prezentă atât în guvern, cât și în Parlament, a reacționat puternic după acest anunț. Măsura guvernului a venit la câteva ore după ce gruparea militantă susținută de Iran a atacat Israelul, luni dimineață, ca răzbunare pentru uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei.

În replică, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului și sudul Libanului, provocând moartea a cel puțin 52 de persoane și rănirea a 154, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.

Liderul blocului parlamentar al Hezbollah, Mohammed Raad, a criticat decizia, spunând că „deciziile pripite ale Beirutului nu reflectă așteptările libanezilor. Ei se așteptau la o decizie de respingere a agresiunii [israeliene].”

Israelul, care susține că a atacat lideri ai grupării, a declarat că a lovit peste 70 de obiective ale Hezbollah într-o ofensivă declanșată după ce mișcarea pro-iraniană a lansat rachete și drone spre teritoriul său.

Acțiunea a determinat locuitorii din zonele vizate, încă afectați de războiul anterior dintre Israel și Hezbollah, încheiat în noiembrie 2024, să se refugieze.

În iunie anul trecut, Hezbollah nu a luat parte la războiul de 12 zile dintre Israel și Iran.

Un incendiu a izbucnit la ambasada Statelor Unite din Riad, după ce mai multe explozii au fost auzite în cartierul diplomatic al capitalei saudite, au declarat două surse pentru Reuters.

AFP relatează, citând patru martori, că marţi dimineaţă s-au produs două explozii puternice în zona care găzduieşte mai multe ambasade, iar unul dintre martori a observat un nor de fum.

Subject: Security Alert – Shelter in Place – U.S. Mission to the Kingdom of Saudi Arabia, (Mar. 3, 2026)

Location: Saudi Arabia

Event: Security Alert
The U.S. Mission to Saudi Arabia has issued a shelter in place notification for Jeddah, Riyadh and Dhahran and are limiting…

— U.S. Embassy Riyadh (@USAinKSA) March 3, 2026

Martorii au confirmat pentru agenţia franceză că exploziile ar fi fost destul de intense și ar fi afectat cartierul diplomatic din vestul oraşului, relatează The Guardian.

Presa locală menţionează că incidentul ar fi fost provocat de atacuri cu drone. Surse citate de CNN au precizat că ambasada SUA din Arabia Saudită a fost lovită de două drone suspectate a fi iraniene, fără rapoarte iniţiale privind victime.

Ambasada SUA din Riad a emis marți dimineață o alertă de securitate prin care recomandă cetățenilor americani din Arabia Saudită să se adăpostească imediat.

US Embassy in Riyadh.. pic.twitter.com/mOuS5YO9K8

— Iran Military Daily (@Iranmilitary24) March 2, 2026

De asemenea, aceasta a menționat că limitează călătoriile neesențiale către orice instalații militare din regiune, se precizează într-o postare făcută pe X.

Această ambasadă se află printre mai multe ţinte diplomatice şi militare americane vizate de Iran în Golf. Tot CNN a mai relatat că ambasada SUA din Kuweit a fost lovită la rândul său în zilele de duminică şi luni.

Iranul continuă în aceste zile acţiunile ca represalii la atacurile americane şi israeliene din regiune.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat luni că armata rusească nu a și-a atins obiectivele stabilite anul trecut și va întâmpina dificultăți în realizarea planurilor anunțate, relatează Reuters.

Volodimir Zelenski a precizat că intențiile Rusiei de a ocupa estul Ucrainei și zonele sudice rămân aceleași: „Înțelegem ce vor. Înțelegem că direcțiile lor rămân actuale – ocuparea estului țării noastre, în special a regiunilor Donețk și Luhansk”.

Președintele ucrainean a adăugat că Rusia vizează, de asemenea, orașul Dnipro și analizează și alte posibilități de avans în regiunea Odesa.

„Cu siguranță vor să continue în direcția regiunii Zaporijia și spre orașul Dnipro. Și, deși le este dificil, ei privesc spre regiunea Odesa.”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a mai explicat că Ucraina a obținut hărți cu planurile militare ale Rusiei pentru 2026-2027, dar acestea „nu au nimic în comun cu realitatea”, fiindcă Moscova nu a reușit să ducă la bun sfârșit sarcinile. În același timp, el a spus că progresul forțelor rusești ar depinde de livrările de arme către Ucraina și de producția internă a țării.

Rusia continuă să avanseze în regiunea Donbasului, iar Ministerul Apărării de la Moscova a raportat capturarea a trei sate noi. În paralel, Statul Major General al Ucrainei a confirmat recucerirea a nouă așezări în sudul regiunii Zaporijia de la sfârșitul lunii ianuarie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referitor la atacul cu dronă asupra unei baze aeriene britanice din țară.

Informația a fost transmisă de Ursula von der Leyen pe pagina sa de X, conform Ukrinform.

În cadrul discuției, președintele Ciprului a informat Comisia Europeană despre incident.

„Christodoulides m-a informat despre singurul incident care a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri”, a scris Ursula în postare.

„Deși Republica Cipru nu a fost ținta, permiteți-mi să fiu clar: suntem colectiv, ferm și neechivoc alături de statele noastre membre în fața oricărei amenințări”, a mai declarat Ursula.

Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor regionale. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au efectuat atacuri comune asupra instalațiilor regimului din Iran.

Ca reacție, Iranul a vizat baze americane în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Iordania, precum și două rachete îndreptate spre Cipru, unde Regatul Unit menține baze militare.

Drona neidentificată care a lovit baza aeriană britanică din Cipru a provocat „daune minore” infrastructurii, conform autorităților locale, fără a înregistra victime.

Armata israeliană a declarat, în noaptea de luni spre marți, că a „lovit și distrus” sediul postului public de radio și televiziune din Iran (IRIB), continuând seria de atacuri aeriene asupra republicii islamice, conform The Times of Israel.

„Cu puțin timp în urmă, forțele aeriene israeliene au lovit și distrus centrul de comunicații al regimului terorist iranian” din Teheran, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat de presă, însoțit de o imagine infografică a clădirii, referindu-se la IRIB.

„Activitățile care se desfășurau în complex erau conduse și coordonate de Garda Revoluționară Iraniană. De-a lungul anilor, Autoritatea Iraniană de Radiodifuziune a cerut distrugerea statului Israel și utilizarea armelor nucleare”, a adăugat IDF.

Bombardamentul a fost precedat de un avertisment pentru evacuarea civililor din zona respectivă, situată în nordul Teheranului, unde se află sediul IRIB. Clădirea fusese deja vizată de Israel în timpul conflictului din iunie 2025.

Avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au aruncat „zeci de bombe” asupra complexului, „distrugându-l”, potrivit IDF.

Armata israeliană a anunțat că „centrul de comunicații al regimului terorist iranian” era folosit pentru „a promova activități militare sub pretextul activităților și bunurilor civile, pe lângă activitățile de propagandă care emanau din centrul de comunicații”.

IDF a mai precizat că toate activitățile desfășurate în cadrul complexului erau coordonate de Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC).