MediaFax.ro

Claudiu Manda, secretarul general al PSD, spune pentru Evenimentul Zilei că PSD va face pe 20 aprilie și o evaluare internă/autoevaluare a guvernării dar și a premierului Ilie Bolojan.

„Ne întreabă lumea de ce nu scăpăm de Bolojan. (…) Indicatorii economici arată că oamenii au sărăcit. (…) Noi am intrat la guvernare cu două linii roșii – să nu scadă puterea de cumpărare, să nu scadă investițiile. Ceea ce s-a întâmplat”.

„Îi păstrăm sau îi retragem sprijinul politic premierului Bolojan. Rămâne să vedem cum va fi formulată această întrebare. (…) Primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la domnul Bolojan. Dacă 45% din cei care te-au susținut să fii prim ministru nu te mai susțin, corect, logic, ca să nu duci țara în criză, corect ar fi mulțumesc de colaborare, asta este, vedem ce facem de aici încolo. Dacă domnia sa nu dorește, va fi un termen de 48 de ore, 72 de ore (….) PSD nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan. Nu vrem să ne retragem din această coaliție pro europeană, dar dacă se pune problema continuării, ar trebui să se regăsească mai mult propunerile făcute. (…) Omul nu este de dialog (…) Putem reevalua mecanismul de decizie în cadrul coaliției”, spune Manda.

Claudiu Manda spune că jumătate din publicul PSD este nemulțumit de guvernare.

„Dacă domnul Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din Guvern. Nu suntem decidenți pentru ce trebuie sa facă PNL ul. Nu suntem decidenți pentru toata clasa politica. Noi suntem decidenți, cei 5000 de oameni pentru noi.

În momentul in care domnul Bolojan dorește să rămână în continuare la guvernare, foarte bine, nu cu noi. Că vrea să ramana 45 de zile, că vrea să rămână printr un vot pe care să-l obtina de la AUR, ca vrea sa rămână printr-o manevră din asta, combinatii cu AUR, gen nu bagă AUR motiune, nu voteaza AUR o motiune, rămâne asa.

Provizoriul este treaba domniei sale si atunci vorbim de cine tine si intretine, cine întretine și provoacă criza si poate ca exista o astfel de constructive, de aia tot vedem declaratii din acestea belicoase ca va rămâne, că nu si da demisia.

Probabil ca este asigurat din zona respectivă. Poate de aia are si, ca sa zic asa, rigiditatea în dialog cu noi, avand tot timpul construit, poate din spate un backup de genul asta. Sigur, va spun ca mi-e greu să cred că ar ramane USR si UDMR într -un guvern minoritar”.

Secretarul general al PSD spune că dacă Ilie Bolojan va rămâne șeful unul Guvern minoritar, votul tot din Parlament trebuie să-l obțină:

„USR daca dorește să rămână într-un Guvern minoritar provizoriu, pentru ca si provizoratul ăsta de 45 de zile la un moment dat va trebui să se încheie printr-un vot pe care trebuie să și-i ia în Parlament.

Nu mai vrem să mai stăm în acest șpagat, de fiecare dată să amenințam: daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Asta cu Petrică și lupul nu ne mai crede nici Petrică, nici lupul. Au ajuns glume din astea pe internet. Dacă nu se califică Romania, PSD ul se retrage de la guvernare. Dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz, PSD se retrage de la guvernare.

Adică e clar ca nu mai putem să stăm in acest șpagat, dar din păcate aceasta a fost cumva singurul instrument pe care l- am avut să putem să stopam din ambițiile domnului Bolojan sau din măsurile care sunt unele dintre ele exagerate”.

Secretarul general al PSD a explicat și ce se întâmplă după 45 de zile de eventual provizorat al Guvernului Bolojan fără social democrați:

„Dacă Ilie Bolojan vrea să rămână acolo, PSD se retrage de la guvernare. (…) Domnia sa are 45 de zile, va trebui să treacă prin Parlament un alt guvern, și de aici să vedem ce facem. Dacă așteptăm 45 de zile, dacă va exista o moțiune de cenzură inițiată de AUR, de noi

Dorește domnul Bolojan să rămână și are majoritate? Foarte bine pentru PSD. Dorește să rămână cu un guvern minoritar 45 de zile și de aici să prelungească criza? Foarte bine. Dorește să rezolve cât mai rapid situația – PNL și domnul Bolojan? Este foarte simplu”, a declarat Manda.

Secretarul general al PSD susține că, la un moment dat, președintele Nicușor Dan va trebui să medieze între „puterile pro-europene”.

Dintre aproximativ 1.700 de producători chestionați, 44% au spus că intenționează să investească în SUA, cu patru puncte procentuale mai puțin decât în sondajul din 2025 și prima scădere semnificativă de la pandemia de Covid-19 încoace, a anunțat DIHK joi, potrivit Bloomberg.

China a fost indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți, în creștere de la 31%, în timp ce ponderea pentru întreaga regiune Asia-Pacific a urcat cu cinci puncte procentuale, la 26%.

„Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile”, a declarat Volker Treier, directorul pentru comerț exterior al DIHK. În Asia, firmele se orientează tot mai mult spre producția și vânzarea produselor direct pe piețele locale, în special în China și India, a spus el.

Zona euro a rămas de departe cea mai importantă regiune pentru investițiile externe ale companiilor germane.

„Stabilitatea sa, piața internă comună și moneda comună oferă condiții-cadru fiabile”, se arată în raportul DIHK. „Mai ales în perioade marcate de incertitudine geopolitică, acesta este un factor care nu trebuie subestimat atunci când se iau decizii de investiții”.

Publicația oferă o analiză detaliată a eforturilor diplomatice depuse de Pakistan, alături de o radiografie a situației din Orient.

Al Jazeera apreciază că există așteptări privind posibilitatea unei a doua runde de discuții. Totul depinde de șeful armatei pakistaneze, care se află la Teheran încercând să convingă toate părțile.

Sursa citată precizează că au existat mesaje contradictorii in toate părțile, iar pakistanezii spun că vor să păstreze secretul diplomatic.

Informațiile de la Teheran indică faptul că deficitul de încredere față de SUA nu a fost depășit și că va fi nevoie de eforturi considerabile pentru a-i readuce la masa negocierilor.

Pakistanezii speră că vor putea reduce unele dintre aceste decalaje, deoarece s-au înregistrat deja progrese la Geneva, afirmă sursa citată.

Joi, premierul Pakistanului a ajuns la Doha, în Quatar, pentru o întâlnire bilaterală cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani.

Shehbaz Sharif a declarat că a discutat cu emirul Qatarului și cu liderii acestei țări despre „situația regională, în special în regiunea Golfului, și a subliniat importanța dezamorsării conflictului, a dialogului și a unei coordonări internaționale strânse pentru a asigura pacea și stabilitatea”.

Întâlnirea a avut loc pe fondul eforturilor Pakistanului de a promova o a doua rundă de negocieri între SUA și Iran.

După cum știm, Pakistanul a prezentat o serie de propuneri ambelor părți, iar acestea poartă negocieri, în timp ce șeful armatei este pe cale să aplaneze diferențele, însă există și părți rău-voitoare din Iran și SUA și, în deosebi din Israel, despre care oficialii pakistanezi precizează că nu dorește pacea în regiune.

Cu toate acestea, Al Jazeera precizează că pakistanezii sunt destul de încrezători că, datorită acestei „diplomații de navetă”, fie vor obține o a doua rundă de negocieri, fie vor reuși să convingă părțile să accepte o prelungire a armistițiului.

Ar putea fi vorba de până la cinci săptămâni sau 45 de zile, existând diverse cifre, potrivit analizei oferită de sursa citată.

Totuși, oficialii pakistanezii afirmă că diplomația se desfășoară cel mai bine în spatele ușilor închise, în condiții de încredere.

Potrivit analizei Al Jazeera, încredea este ceea ce Pakistanul încearcă să clădească pentru că iranienii și americanii au declarat public faptul că nu au încredere unii în ceilalți.

Jaful de la Muzeul Drents de anul trecut ar fi putut să aibă consecințe și mai grave, pentru că hoții au încercat să mai fure încă un obiect: un coif aparținând Tezaurului Princiar Getic de la Cucuteni-Băiceni, evaluat la 3,2 milioane de euro.

Din fericire, vitrina în care era expus era securizată și cele 7 lovituri de baros aplicate de hoți nu au reușit s-o spargă, în ciuda pagubelor considerabile aduse.

În documentele depuse în dosar, se vede că vitrina a fost lovită de șapte ori cu un baros, dar a rezistat atacului, arată rtvdrenthe.nl.

În cele din urmă, atacatorii au reușit să sustragă alte piese extrem de valoroase: coiful de aur de la Coțofenești, prin excelență, piesa de rezistență a expoziției, și trei brățări din aur.

Întreaga operațiune a durat sub un minut, după care autorii au părăsit rapid muzeul.

Ulterior, coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate, în urma unei înțelegeri încheiate între Parchet și doi dintre suspecți.

Pentru cei doi inculpați care au acceptat acordul cu procurorii a fost cerută o pedeapsă de trei ani și opt luni de închisoare. În schimb, pentru al treilea suspect, care nu a ajuns la o înțelegere și își susține nevinovăția, procurorii solicită o pedeapsă mai severă, de 5,5 ani de detenție.

Coiful de la Cucuteni-Băiceni, vizat în tentativa eșuată de furt, este unul dintre cele mai rare artefacte descoperite în România. Alături de coiful de la Coțofenești, este singurul realizat integral din aur.

Descoperit în 1959 și datând din secolul al V-lea î.Hr., acesta este mai vechi decât coiful de la Coțofenești, realizat în secolul următor. De asemenea, este și mai mare, având 34,5 centimetri înălțime și aproximativ 500 de grame, comparativ cu dimensiunile mai reduse ale piesei deja furate.

Deși mai puțin cunoscut publicului larg, coiful de la Cucuteni-Băiceni este considerat o piesă de valoare excepțională, în timp ce coiful de la Coțofenești este adesea comparat cu „Rondul de noapte” a României, fiind una dintre cele mai reprezentative opere ale patrimoniului național.

Procesul împotriva celor trei suspecți continuă, instanța urmând să audieze pledoariile apărării. Avocații celor doi inculpați care au încheiat acorduri cu Parchetul au anunțat intervenții scurte, în timp ce apărarea celui de-al treilea suspect ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a-și susține poziția.

Audierea este programată și pentru ziua de vineri, însă există posibilitatea ca dezbaterile să se încheie mai devreme.

“Good governance and results for Romanians. This must be everyone’s priority. The discussion is not about individuals, but about economic and social performance and the commitments made to Romanians. I am acting in good faith and firmly believe that this pro-European coalition must deliver, but this has not happened, and the data is concerning,” Victor Negrescu wrote on Facebook on Thursday.

He gave ten reasons why the pro-European coalition needs a realistic assessment of the situation as well as a change:

1. Eighty percent of Romanians believe the country is heading in the wrong direction. Eight out of ten Romanians are dissatisfied with the government led by Prime Minister Ilie Bolojan. This poses a risk to the future of Romania and the pro-European parties.
2. Over the past ten months, public debt has grown exponentially. According to analysts, the current government is the administration with the fastest rate of debt accumulation in the last 18 years, since the last crisis.
3. Over the past 10 months, taxes have risen exponentially, but tax revenue has remained nearly the same as in 2025. Most taxes have directly burdened citizens.
4. Consumption has fallen by nearly 25% due to misguided economic decisions. Mistrust and declining purchasing power are affecting Romanians. Vulnerable groups have been the hardest hit.
5. Inflation has risen compared to the previous period. Inflation has been around 10% in recent months, with Romania ranking among the highest in the EU.
6. The national minimum wage did not increase on January 1 as planned to keep pace with the decline in purchasing power. After tough negotiations, the increase is scheduled for July 1. The PSD supports maintaining fiscal support measures for employers.
7. The national budget for 2026 was proposed with a significant delay, causing disruptions in the implementation of investments.
8. Government management has been lacking in terms of transparency and dialogue with the press (examples: the SAFE case, the Mercosur case, and the way journalists were treated)
9. Incomplete information released that demonstrates bad faith both publicly and within the coalition (example: the protocol villa case)
10. Scandals (examples: the corruption case at PNL Vaslui, the Moșteanu case, the case of the evacuation of Romanians from the Middle East).

The Social Democrat points out that the list of problems is even longer and more complex.

“The reality is that there has never been a politician or government with such poor economic and social results that has been granted 10 months of leniency. I know that for right-wing activists, the easiest answer is that the PSD is to blame for everything. In a way, all political parties share some responsibility, but this is no excuse to perpetuate, purely out of political partisanship, a style of government that is leading Romania, according to actual economic and social indicators, in the wrong direction,” adds Negrescu.

He says that on April 20, over 5,000 colleagues from the Social Democratic Party are invited to express their opinion through a transparent and democratic consultation: “This referendum involves nationally and locally elected officials, professionals in various fields, people of all ages and diverse backgrounds, whom citizens know and support in their communities. These same colleagues voted a year ago for the pro-European coalition and rejected any government collaboration with extremists.”

The Social Democrat adds that the priority, however, must be “what we do after Monday”: “The Social Democratic Party has proposed a series of viable economic and social measures and is willing to sit at the negotiating table, together with President Nicușor Dan and the coalition parties, to find a formula, in good faith, through which we can structure the government in a way that allows it to perform effectively. The work of the entire government must be analyzed. Perhaps we can take the example of the European Parliament, where cooperation among pro-European parties has never depended on a single individual.”

Trupa Geese, considerată una dintre revelațiile recente ale rockului, a ajuns în centrul unei polemici după ce un articol viral a sugerat că succesul său ar fi fost amplificat artificial prin campanii online, arată Il Post. Discuția a pornit de la descrierea unor metode de promovare folosite de agenții specializate în domeniu. Acestea creează ceea ce numesc „narațiuni virale”. Ele presupun distribuirea masivă de conținut pe rețele sociale, asocierea pieselor cu trenduri populare și, uneori, crearea unor pagini care par gestionate de fani. Scopul nu este neapărat manipularea directă, ci influențarea algoritmilor platformelor, în special TikTok, pentru a crește expunerea artiștilor.

Una dintre cele mai controversate practici este crearea de conturi care simulează entuziasmul fanilor. Aceste pagini distribuie conținut despre artiști, contribuind la impresia unui interes organic. În paralel, sunt folosite campanii de tip „user-generated content” (UGC), unde creatori cu audiențe mici produc clipuri aparent spontane, promovând muzica fără a părea reclame. Aceste tehnici sunt gândite pentru a evita reacțiile negative la publicitate. Totodată sunt folosite pentru a integra muzica în fluxul natural de conținut consumat zilnic.

Pentru mulți din industrie, aceste metode nu reprezintă o noutate, ci o adaptare la regulile impuse de platformele digitale. Algoritmii favorizează conținutul viral, simplu și ușor de distribuit, ceea ce face dificilă promovarea muzicii fără o strategie adaptată. În acest context, astfel de campanii devin aproape obligatorii pentru artiștii emergenți. Criticii spun însă că aceste tactici pot distorsiona percepția publicului și pot crea succes artificial. Susținătorii argumentează că diferența dintre marketing și manipulare este adesea exagerată.

THE LORD HAS A LOT OF FRIENDS. pic.twitter.com/mLnMu88t2C

— Geese (@geese_band) March 20, 2026

În cazul Geese, mai mulți observatori subliniază că trupa avea deja o bază solidă înainte de succesul viral. Cu mai multe albume lansate și sute de concerte susținute, grupul era cunoscut în scena alternativă. Succesul recent pare să fie rezultatul unei combinații între talent, prezență scenică și utilizarea eficientă a noilor instrumente de promovare. Chiar și autorii criticilor inițiale au admis că aceste metode nu sunt fundamental diferite de alte strategii de marketing folosite de decenii în industria muzicală.

Dezbaterea scoate în evidență o schimbare mai profundă: în era TikTok, vizibilitatea nu mai depinde doar de muzică, ci și de capacitatea de a naviga algoritmii. Pentru artiști, alegerea nu mai este între „autentic” și „comercial”, ci între a exista sau a rămâne invizibili într-un ecosistem dominat de platforme digitale. În acest mod, granița dintre succes organic și succes construit devine tot mai dificil de trasat, iar regulile jocului continuă să se rescrie.

Schimbările din peisajul geopolitic internațional, inclusiv conflictul din Iran și incertitudinile din Orientul Mijlociu, influențează deja planurile de călătorie ale turiștilor europeni și internaționali. Analizele Global Research Group indică faptul că peste 2 milioane de persoane ar putea alege în acest an destinații din Europa Centrală, în locul celor din Asia sau Orientul Mijlociu.

În acest context, România este inclusă printre țările care ar putea beneficia de un flux suplimentar de turiști. Estimările arată un potențial de aproximativ 150.000 de vizitatori în plus, ceea ce ar genera cheltuieli de ordinul a 40 de milioane de euro în sectoare precum hoteluri și restaurante.

„Observăm o orientare clară către destinații europene considerate mai sigure, iar România are oportunitatea de a atrage o parte importantă din acest val suplimentar de turiști. Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru Europa Centrală”, arată reprezentanți ai Global Payments România, citați în analiză.

La nivel regional, cele șase state analizate – Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, România și Croația – ar putea primi între 1,1 și 2,5 milioane de turiști suplimentari în 2026, în funcție de evoluția contextului internațional. Împreună, aceste țări au atras anul trecut aproximativ 125 de milioane de turiști.

Datele indică și o posibilă redistribuire a fluxurilor turistice dinspre destinații mai îndepărtate sau considerate instabile către Europa, în special din piețe precum Germania, Austria, Franța, Belgia și statele nordice. În medie, turiștii care ajung în România ar avea șederi de 3–4 zile, similare cu cele din regiune.

Croația rămâne însă țara cu cel mai mare potențial de câștig din acest val turistic, urmată de Austria, Cehia și Ungaria, unde cheltuielile estimate sunt semnificativ mai mari în termeni absoluți.

Pentru România, estimările plasează veniturile suplimentare la aproximativ 38-40 de milioane de euro, în condițiile unui consum mediu mai redus față de alte piețe din regiune, dar cu potențial de creștere în marile orașe și în zonele turistice consacrate precum litoralul Mării Negre, Brașov, Sibiu sau Cluj.

În paralel, creșterea numărului de turiști este corelată cu o extindere a plăților digitale în sectorul ospitalității. Potrivit acelorași date, piața POS din Europa Centrală ar putea crește cu 6-8%, pe fondul cererii tot mai mari pentru plăți contactless și soluții integrate în hoteluri și restaurante.

În România, tranzacțiile electronice din turism au depășit 260 de milioane de lei în sezonul de iarnă 2025–2026, în creștere față de anii anteriori, ceea ce confirmă o schimbare treptată în comportamentul de consum al turiștilor.

Datele BNR arată, de asemenea, o creștere generală a plăților cu cardul la nivel național, atât ca valoare, cât și ca volum, ceea ce susține tendința de digitalizare a serviciilor din turism și ospitalitate.

Pe acest fond, România intră în competiția regională pentru atragerea unui segment de turiști redirecționați din afara Europei, însă impactul final va depinde de stabilitatea geopolitică și de capacitatea industriei locale de a absorbi acest flux suplimentar.

Oamenii care devin mai fericiți pe măsură ce îmbătrânesc nu sunt cei pe care i-ai bănui. Nu sunt cei mai bogați sau cei mai sănătoși. Unii au soți decedați. Alții locuiesc în apartamente mici și conduc mașini vechi. Și totuși, ceva în ei se schimbă în bine, scrie experteditor.com.

Înțelepciunea convențională spune că fericirea vine din circumstanțe. Găsești slujba potrivită, economisești suficienți bani, rămâi sănătos. Dar cercetările psihologice contrazic această logică.

Circumstanțele externe reprezintă o parte surprinzător de mică din bunăstarea emoțională pe termen lung. Ceea ce face diferența este o schimbare internă pe care majoritatea oamenilor nu o face intenționat. Fie o descoperă prin crize, fie nu o face deloc.

Această schimbare se numește compasiune față de sine. Nu stimă de sine. Nu gândire pozitivă. Compasiunea față de sine este o orientare fundamental diferită față de propria suferință.

Psihologul Kristin Neff, care a studiat acest subiect timp de peste două decenii, o împarte în trei componente: bunătate față de sine în loc de autojudecată, recunoașterea umanității comune în loc de izolare și atenție conștientă în loc de supraidentificare cu gândurile dureroase.

Oamenii amărâți nu aleg amărăciunea. Ei cad în ea din inerție. Fiecare rană neprelucrată devine un verdict. Șeful rău din 1994 nu e o amintire, e o dovadă că lumea e nedreaptă. Copilul care nu sună nu e o sursă de tristețe, e dovada că iubirea trădează întotdeauna.

Fiecare deceniu depune un alt strat de dovezi în acest sens. În cele din urmă, cazul devine incontestabil.

Cercetările confirmă că amărăciunea nu e doar o stare de spirit. Un studiu citat de USA Today a descoperit că gestionarea relațiilor interpersonale dificile poate accelera îmbătrânirea biologică la nivel celular. Oamenii care îți complică viața nu te epuizează doar, te pot îmbătrâni fizic.

În schimb, cei cu o viziune mai blândă asupra propriului proces de îmbătrânire s-au descurcat mai bine cognitiv și fizic, conform unui studiu național pe termen lung. Convingerile nu sunt decorative. Ele restructurează rezultatele.

Calea amară și calea blândă se despart la o singură întrebare, pe care o înfruntăm de sute de ori de-a lungul vieții: voi trata această durere ca dovadă a deficienței mele sau ca dovadă a umanității mele?

Compasiunea față de sine nu șterge regretul. Nu face amintirile dureroase confortabile. Ceea ce face este să lase omul să le poarte fără să se înece în ele.

Un nou studiu dezvăluie un factor important al producției de metan în oceanul deschis. Cercetătorii au identificat un mecanism care ar putea deveni mai activ pe măsură ce planeta se încălzește.

Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la un cerc vicios care ar putea intensifica schimbările climatice, potrivit ScienceDaily.

Metanul este un gaz cu efect de seră extrem de puternic. De ani de zile, oamenii de știință sunt nedumeriți de o contradicție. Apele de suprafață ale oceanului, care conțin mult oxigen, eliberează în mod constant metan în atmosferă.

Acest lucru este neașteptat, deoarece metanul este produs de obicei în medii lipsite de oxigen, cum ar fi zonele umede sau sedimentele din adâncurile oceanului.

Pentru a investiga acest mister, echipa a analizat un set de date global și a utilizat modele computerizate. Rezultatele lor indică un proces microbian specific.

Anumite bacterii produc metan pe măsură ce descompun materia organică, dar acest lucru se întâmplă doar atunci când fosfatul, un nutrient esențial, este în cantitate insuficientă.

În loc să fie rară, producția de metan în apele bogate în oxigen ar putea fi frecventă în regiunile în care nivelurile de fosfat sunt scăzute.

Cercetarea analizează, de asemenea, modul în care acest proces s-ar putea dezvolta într-o lume în încălzire. Schimbările climatice încălzesc oceanul de la suprafață în jos, ceea ce crește diferența de densitate între apa de suprafață și straturile mai adânci.

Cu o amestecare mai redusă, mai puțini nutrienți ajung la suprafață.

Conform modelului echipei, acest lucru ar putea duce la o epuizare din ce în ce mai mare a fosfatului din apele de suprafață, creând condiții ideale pentru dezvoltarea microbilor producătoare de metan.

Dacă se întâmplă acest lucru, oceanul ar putea elibera mai mult metan în atmosferă.

Deoarece metanul este un gaz cu efect de seră atât de puternic, acest lucru creează un ciclu îngrijorător.

Oceanele mai calde duc la mai multe emisii de metan, care contribuie apoi la o încălzire și mai mare.

Studiul evidențiază modul în care procesele microscopice din ocean pot avea impacturi globale de anvergură.

În 2025, populația UE a fost estimată la 451,8 milioane de persoane. Tendința de creștere a fost reluată din 2022, după perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 în 2021.

Specialiștii preconizează că populația va continua să crească în următorii trei ani, atingând un nivel maxim de 453,3 milioane în 2029. Apoi, scăderea va fi treptată până la 398,8 milioane în 2100.

Estimările se bazează pe ipoteze privind convergența parțială a modelelor de fertilitate, mortalitate și migrație ale țărilor UE.

Între 2025 și 2100, se preconizează că ponderea copiilor, a tinerilor și a persoanelor în vârstă de muncă în populația totală a UE va scădea.

Ponderea copiilor și a tinerilor, cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, va scădea de la 20 % la 17 %, în timp ce cea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani se estimează că se va reduce de la 58 % la 50 % până în 2100.

În schimb, va crește proporția grupurilor de vârstă de 65 de ani și peste. Astfel, ponderea persoanelor cu vârste între între 65 și 79 de ani va crește de la 16 % în 2025 la 17 % în 2100, în timp ce ponderea persoanelor cu vârsta de 80 de ani și peste se preconizează că va crește de la 6% la 16%.

Datele Eurostat arată că în 2025 societatea este caracterizată de o speranță de viață ridicată, o mortalitate scăzută și rate scăzute ale natalității. Populația este alcătuită în principal din persoane active cu vârsta peste 50 de ani, în timp ce ponderea tinerilor sub 20 de ani este considerabil mai mică.

În vârstă de 73 de ani, artista emblematică a anilor ’80 a declarat că melodia sa a fost folosită fără să fie consultată și că nu acceptă asocierea cu mesaje politice. „Refuz să fie folosită piesa mea fără acordul meu, cu atât mai puțin de către politicieni”, a spus ea, potrivit Le Figaro.

Videoclipul, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, a fost publicat ca reacție la decizia Washingtonului de a institui blocada navală împotriva Iranului în strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.

În clip, versurile originale ale piesei au fost modificate, dar linia melodică a fost păstrată. Sub titlul „Blockade, blockade”, parodia ironizează politica americană și îl prezintă pe Trump într-o postură caricaturală, cântând despre blocajul naval și consecințele acestuia.

Textul include formule repetitive precum „Blockade, blockade” și introduce mesaje despre închiderea strâmtorii, schimburi de replici de tip „dacă mă blocați, vă blochez și eu”, dar și trimiteri la consecințele politice ale deciziei americane.

Imaginile îl arată pe Trump într-o versiune stilizată, inspirată din estetica disco, cântând la un sintetizator, într-un decor care amintește de videoclipurile anilor ’80.

Pe plan diplomatic, Iranul a contestat măsura la Națiunile Unite, calificând blocada drept „o încălcare gravă a suveranității sale”.

Melodia „Voyage Voyage” a devenit un material frecvent folosit în astfel de videoclipuri generate cu inteligență artificială, în care figuri publice sunt recreate în ipostaze fictive sau ironice. În ultimele luni, clipuri de acest tip au circulat frecvent online, unele devenind virale.

Inclusiv Emmanuel Macron a apărut într-un videoclip similar, în care dansa pe aceeași melodie, imaginile fiind tratate cu umor de liderul francez, care a vorbit ulterior despre potențialul tehnologiei.

În cazul de față, însă, artista spune clar că nu își dorește ca muzica sa să fie folosită în astfel de contexte, mai ales atunci când este vorba despre mesaje politice sau propagandă.

Două nave, sancționate de SUA și probabil legate de Iran, au luat ieri un traseu neobișnuit de sinuos pentru a intra în Golful Persic, ocolind blocada americană.

Au ajuns mai întâi în largul coastei Fujairah (EAU), apoi s-au deplasat spre nord-est, spre coasta iraniană, și abia apoi s-au întors spre nord, spre Ormuz, relatează Bloomberg . Acolo, au trecut printre insulele iraniene Larak și Qeshm pentru a intra în Strâmtoarea Persică.

Echipajele transportatorului de gaze G Summer și ale petrolierului Hong Lu au ales această rută peste șenalul navigabil.

Washingtonul a inclus navele pe lista neagră pentru legăturile lor cu Iranul. Câteva ore mai târziu, transportatorul de produse Nobler, care intrase în Golful Persic la începutul lunii februarie și rămăsese acolo pe tot parcursul acțiunii militare americano-israeliane de șapte săptămâni împotriva Iranului, a plecat în mod similar, dar în direcția opusă.

În loc să navigheze între insule, a continuat la sud de Larak.

Potrivit agenției de știri Fars, un supertanker iranian a reușit, de asemenea, să treacă de blocadă ieri. Era vorba de Alicia, un petrolier gol și sancționat, care a intrat în Golf miercuri cu câteva ore înainte de Hong Lu, notează Bloomberg.

Comandamentul Central al SUA a susținut însă că, în timpul celor 48 de ore de blocadă americană din Strâmtoarea Ormuz, nicio navă nu a intrat sau a ieșit din porturile iraniene.

Tajani, membru de frunte al guvernului de extremă dreapta al prim-ministrului italian Giorgia Meloni, se va întâlni, joi, la Beijing, cu ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, și cu ministrul de externe, Wang Yi, a anunțat,  Ministerul Afacerilor Externe din Italia. 

Destinazione Pechino! pic.twitter.com/PjvT7a43qP

— Antonio Tajani (@Antonio_Tajani) April 15, 2026

Ministrul a plecat spre Beijing încă de miercuri. Într-un videoclip publicat pe X la plecarea sa, oficialul a dat câteva declarații.

„Lucrăm pentru a sprijini companiile noastre, astfel încât acestea să poată opera din ce în ce mai mult pe o piață atât de interesantă precum cea chineză”, a declarat Tajani într-un videoclip postat online la plecare.

„Și, desigur, voi cere Chinei și guvernului chinez să contribuie la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu și, de asemenea, în Ucraina”, a continuat Tajani.

Vizita ministrului de Finanțe al Italiei se va încheia sâmbătă. Acesta va vizita atât Beijing, cât și Shanghai.

Potrivit ministerului de Externe italian, discuțiile se vor concentra pe chestiuni internaționale cheie, de la evoluțiile din Orientul Mijlociu și situația din Strâmtoarea Ormuz – cu o atenție specială acordată eforturilor de mediere ale Pakistanului – până la războiul din Ucraina.

Tajani își va reitera speranța că Beijingul va juca un rol activ în obținerea încetării ostilităților și în demararea unor negocieri credibile.

Există, de asemenea, posibilitatea consolidării relațiilor bilaterale prin punerea în aplicare a Planului de acțiune trienal Italia-China pentru perioada 2024-2027.

Printre priorități se numără reechilibrarea fluxurilor comerciale și de investiții și eliminarea barierelor din calea accesului pe piața chineză a produselor italiene. China rămâne o piață cheie pentru exporturile italiene: este principalul partener comercial al Italiei în Asia și al doilea dintre țările din afara UE, cu un volum de schimburi comerciale de aproape 75 de miliarde de euro în 2025 (+11,2% față de 2024), potrivit comunicatului publicat.

La Beijing, Tajani va inaugura expoziția „Omagiu marilor maeștri. De la Leonardo la Caravaggio. Capodopere ale Renașterii italiene” la Muzeul Național de Artă al Chinei, alături de ministrul culturii și turismului, Sun Yeli.

La Shanghai, vineri și sâmbătă, ministrul italian al Externelor va inaugura expoziția „Italia Meravigliosa” pentru a marca Ziua Națională a Produselor „Made in Italy” și se va întâlni cu reprezentanți ai comunității de afaceri italiene din țară.

„Meciul de mâine va trebui să îl abordăm foarte serios și foarte atenți, pentru că e un joc important. Dacă vom reuși o victorie, în funcție și de rezultatele etapei, vom putea ajunge pe locul 3. Este extrem de important acest lucru. Practic, CFR este una dintre contracandidatele pentru lupta la locurile 3-4. Așa că este foarte important să avem atitudine, să facem un joc bun și să încercăm să câștigăm jocul”, a declarat antrenorul FC Argeș, Bogdan Andone, în conferința premergătoare partidei de vineri, de la ora 20:30, pe teren propriu.

Andone a mai spus și că, în opinia sa, echipa a jucat de la egal la egal cu oricare formație din play-off.

„Am jucat cu toate echipele, cred eu, de la egal la egal. Dacă aveam poate mai multă șansă și mai multă atenție și concentrare, mai puteam avea câteva puncte în plus”, a spus antrenorul.

Înainte de ultimul meci al turului din play-off, FC Argeș ocupă locul 5, cu 30 de puncte. Echipa din Pitești se află la doar 2 puncte de locul 3, ocupat de Rapid, și este la un punct în urma adversarei de vineri, CFR Cluj.

Tehnicianul a punctat și că timpul este foarte scurt între partide, echipa evoluând luni seară contra Rapidului, meci încheiat cu o remiză albă.

„A fost timpul foarte scurt între jocuri. Important este să reușim să ne revenim fizic și mental după jocul de luni seara. Avem și niște probleme medicale și niște probleme fizice la unii dintre băieți. E normal, pentru că e final de sezon. Cred că avem în jur de 40 de jocuri, cu meciurile de Cupă din acest sezon. Este normal să se acumuleze starea de oboseală, și fizică, și mentală. Dar, va trebui să găsim soluții și băieții să ajungă proaspeți la ora jocului”, a afirmat Andone.

Despre jocul echipei sale, antrenorul a insistat că este nevoie de mai multă eficiență în atac.

„Este încurajator faptul că arătăm bine la organizare defensivă, băieții fac foarte bine ceea ce au de făcut, interpretează bine fazele jocului. În același timp, trebuie să încercăm să ne creăm mai multe situații de gol, să marcăm mai multe goluri ca să putem câștiga jocul”, a spus el.

Antrenorul a confirmat că mijlocașul Claudiu Micovschi, accidentat după doar 7 minute în partida cu Rapid, este foarte probabil să nu mai joace în acest sezon.

„Probabil că sezonul acesta e încheiat pentru el. Vom vedea și în zilele următoare cum va fi situația lui medicală. Dar, e greu de crezut că în acest sezon va mai juca. Va fi important să înceapă pregătirea din vară de la zero, să fie apt 100% pentru sezonul viitor”, a spus Andone.

Despre adversarul de vineri, Andone a afirmat că este o echipă care știe să joace la rezultat și că sosirea antrenorului Daniel Pancu a schimbat în bine jocul formației.

„Este o echipă extrem de experimentată, extrem de puternică din punct de vedere fizic, pragmatică. Știe să gestioneze bine momentele jocului și știe să joace la rezultat. Trebuie felicitat Daniel Pancu. Din momentul venirii lui la echipă, lucrurile s-au schimbat radical și CFR a avut o serie extraordinară de meciuri fără înfrângere, cu multe victorii, multe puncte câștigate. Așa că ne va aștepta cu siguranță un meci extrem de dificil, mai ales, cum am spus, că este un joc cu o importanță mare pentru locul 3-4”, a adăugat antrenorul.

S-a terminat cu prințul nigerian care are nevoie de ceva bani și ți-i cere ție, iar tu, ca un om bun, i-i dai.

Am intrat în era escrocheriilor online tot mai sofisticate și mai ușor de realizat, pentru că avem la îndemână o ustensilă: Inteligența Artificială.

Un hacker etic pe nume Inti De Ceukelaire arată cât de accesibilă a devenit crearea unor instrumente de phishing, chiar și pentru persoane care nu au cunoștințe tehnice avansate, arată vrt.be.

În mai puțin de 30 de minute, De Ceukelaire a reușit să construiască o platformă complet funcțională de phishing folosind Claude, un model de inteligență artificială dezvoltat de compania Anthropic.

„Până de curând, astfel de operațiuni necesitau zile sau chiar săptămâni de muncă și competențe tehnice solide.

Acum, oricine poate face asta în câteva minute”, a explicat acesta.

Dacă în trecut tentativele de phishing erau ușor de recunoscut – vezi „prințul nigerian”! – noile tehnologii permit crearea unor înșelătorii mult mai credibile și adaptate fiecărei victime.

Sistemele de inteligență artificială pot analiza informații publice, precum activitatea din social media, și pot genera mesaje personalizate.

De exemplu, un utilizator pasionat de fotbal poate primi un e-mail aparent legitim care îl direcționează către un site fals de vânzare de bilete la competiții importante. Astfel de scenarii, care în trecut necesitau resurse semnificative, pot fi acum produse rapid și la costuri minime.

Deși modelele de inteligență artificială sunt programate să refuze solicitările ilegale, experimentul arată că aceste limite pot fi eludate relativ simplu.

Potrivit lui De Ceukelaire, dacă utilizatorul cere inițial crearea unei pagini cu avertismente de siguranță, sistemul acceptă sarcina. Ulterior, aceste avertismente pot fi eliminate prin comenzi suplimentare, rezultând un instrument de phishing complet funcțional.

În fața acestor riscuri, specialiștii subliniază importanța vigilenței.

Există totuși câteva indicii care pot trăda utilizarea inteligenței artificiale în crearea unor site-uri sau mesaje frauduloase:

• utilizarea neobișnuită a cratimei lungi „—”, rar întâlnită în textele în limba română
• design-uri standardizate, adesea în nuanțe de albastru sau violet
• elemente grafice repetitive, precum un punct verde în partea superioară a paginii
• folosirea excesivă a emoji-urilor în contexte (aparent) oficiale

Cel mai important sfat rămâne însă cel clasic: prudența. Utilizatorii sunt îndemnați să nu acceseze linkuri suspecte și să nu efectueze plăți fără a verifica autenticitatea sursei.

Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai performantă, granița dintre conținutul legitim și cel fraudulos devine tot mai greu de distins, astfel că responsabilitatea se mută tot mai mult către utilizator, care trebuie să învețe să recunoască noile tipuri de amenințări digitale.

Forțele armate ale Statelor Unite ale Americii au anunțat că au efectuat miercuri o lovitură împotriva unei ambarcațiuni despre care susține că era operată de organizații desemnate drept teroriste. În cadrul operațiunii, trei persoane și-au pierdut viața, notează AFP. 

„Pe 15 aprilie (n.r. – miercuri), la ordinul comandantului SOUTHCOM, generalul Francis L. Donovan, Forța Comună de Intervenție, Southern Spear, a efectuat o lovitură cinetică letală asupra unei ambarcațiuni operate de organizații teroriste desemnate. Datele de informații au confirmat că nava tranzita rute cunoscute de narco-trafic din Pacificul de Est și era angajată în operațiuni de trafic de droguri. Trei narcoteroriști bărbați au fost uciși în timpul acestei acțiuni”, se arată în mesajul publicat pe X de Comandamentul de Sud al Statelor Unite. 

Operațiunea miercuri este a cincea de acest fel realizată de SUA în decurs de o săptămână și se încadrează într-o campanie mai largă de desfășurată de administrația condusă de Donald Trump împotriva rețelelor de trafic de droguri. Începută în luna septembrie a anului trecut, campania a făcut 177 de victime. 

Campania americană a fost însă criticată de experți și oficiali ai Națiunilor Unite, care acuză lipsa unor dovezi clare privind implicarea țintelor în trafic de droguri. 

Este o bătălie care se desfășoară în laboratoare de cercetare, campusuri universitare și birouri ale unor companii emergente de vârf, sub privirea atentă a liderilor unora dintre cele mai bogate companii din lume și a celor mai înalte niveluri ale guvernului, scrie BBC.

Costul se ridică la trilioane de dolari americani.

Fiecare parte are punctele sale forte, lucru pe care Nick Wright, cercetător în neuroștiințe cognitive la University College London (UCL), îl rezumă potrivit drept o bătălie între „creiere” și „corpuri”. În mod tradițional, Statele Unite au condus domeniul IA: lumea chatboturilor, a microcipurilor și a marilor modele de limbaj (LLM).

China a fost superioară în dezvoltarea „corpurilor” de IA: roboți (și, în special, roboți „umanoizi” care seamănă uimitor de mult cu oamenii).

Dar acum, cu ambele părți dornice să împiedice rivalul să domine, aceste avantaje ar putea să nu dureze pentru totdeauna, iar cursa s-ar putea transforma și mai mult în anii următori.

La 30 noiembrie 2022, compania tehnologică californiană OpenAI și-a lansat noul chatbot. Într-un comunicat de șase fraze, compania a anunțat că a antrenat un nou model „care interacționează într-un mod conversațional”. A fost numit ChatGPT. Imediat, lumea tehnologică a rămas uimită.

„Puteai intra pe orice rețea socială și să găsești o avalanșă de postări ale oamenilor care vorbeau despre diferitele moduri în care foloseau această nouă casetă de text care apăruse pe internet”, afirmă Parmy Olson, editorialist la Bloomberg și autoare a „Supremacy: AI, ChatGPT, and the race that will change the world”. A fost nașterea primului model de limbaj de utilizare pe scară largă.

Un LLM analizează cantități mari de text și date care există deja pe internet și le folosește pentru a învăța tipare în modul în care sunt exprimate ideile.

Acum, experții sunt de acord că, în ceea ce privește așa-numitele „creiere” ale IA, Statele Unite sunt în frunte. OpenAI afirmă că peste 900 de milioane de persoane folosesc ChatGPT săptămânal, aproape una din opt persoane de pe planetă.

Alte companii tehnologice americane, precum Anthropic, Google și Perplexity, s-au grăbit să țină pasul, investind miliarde de dolari în crearea unor sisteme LLM rivale.

Aceste companii de IA știu că, dacă reușesc, sistemele LLM pot începe să preia multe dintre funcțiile pe care în prezent le îndeplinesc oamenii în profesii de tip „white collar”, iar acel succes comercial se traduce în profituri mari.

Dar la Washington se pune și o altă întrebare: cum va afecta toate acestea cursa Statelor Unite cu China pentru supremația globală?

Potrivit unui oficial american de rang înalt care a vorbit cu BBC, cheia avantajului strategic al Statelor Unite se află mai puțin în programarea algoritmică extraordinară și mai mult în hardware-ul care susține capacitatea imensă de procesare, în special microcipurile.

Pe scurt, majoritatea cipurilor informatice de înaltă performanță și mare putere din lume, cele pe care le folosesc companiile din Silicon Valley pentru a alimenta crearea mașinilor de învățare automată, sunt controlate de Statele Unite.

De fapt, majoritatea sunt proiectate de o companie cu sediul în California: Nvidia.

În octombrie, Nvidia a devenit prima companie din lume care a atins o evaluare de 5 trilioane de dolari americani. Ar putea fi cea mai valoroasă companie din toate timpurile, potrivit lui Stephen Witt, autorul cărții „The Thinking Machine”.

Iar Washingtonul folosește o rețea strictă de controale de export pentru a împiedica China să obțină aceste cipuri puternice. Această politică datează din anii 1950, când Statele Unite au blocat exporturile de electronice avansate către țările aliate ale Uniunii Sovietice. Și a fost consolidată semnificativ în 2022, sub președinția lui Joe Biden, pe măsură ce cursa pentru inteligența artificială s-a intensificat.

Statele Unite pot exercita această influență asupra controalelor de export, chiar dacă majoritatea acestor cipuri puternice nici măcar nu sunt fabricate în SUA. De fapt, multe sunt fabricate în Taiwan, de Taiwan Semiconductor Manufacturing Corporation. Statele Unite se asigură că foarte puține dintre aceste cipuri de înaltă performanță fabricate în Taiwan ajung în China.

Fac acest lucru prin „regula produselor străine directe”, care obligă companiile străine să respecte normele americane dacă produsele pe care le exportă conțin componente americane sau derivă din tehnologie americană.

Fabrica de microcipuri din Taiwan este aproape vizibilă din China continentală. Este ușor de înțeles de ce insula ar putea fi o țintă tentantă pentru Beijing. Atunci, de ce nu încep fabricile chineze să producă singure aceste cipuri puternice? Nu este atât de simplu.

Pentru a fabrica cipuri de înaltă performanță, este nevoie de o mașină de litografie cu ultraviolete. Doar o singură companie din lume produce aceste mașini: ASML, cu sediul într-un oraș mic din Țările de Jos.

Statele Unite folosesc aceeași tactică pentru a împiedica această companie olandeză să trimită aceste mașini valoroase în China. Această politică protecționistă părea să fi avut destul succes în a ajuta Statele Unite să-și mențină avantajul în domeniul inteligenței artificiale.

Dar acum, China a contraatacat.

În ianuarie 2025, în aceeași săptămână în care Donald Trump a preluat președinția pentru a doua oară, înconjurat de magnați tehnologici miliardari, China și-a lansat propriul chatbot cu inteligență artificială: DeepSeek.

Pentru utilizator, experiența este foarte similară cu cea a ChatGPT. Poate răspunde la întrebări, poate scrie cod, iar utilizarea sa este gratuită.

În mod curios, se estimează că DeepSeek a costat o fracțiune din ceea ce a presupus crearea sistemelor de inteligență artificială americane precum ChatGPT și Claude.

A provocat o mare agitație. La 27 ianuarie 2025, Nvidia a suferit cea mai mare pierdere de valoare de piață într-o singură zi din istoria bursei americane: aproximativ 600.000 de milioane de dolari.

„A fost extrem de derutant pentru Washington”, afirmă Karen Hao, jurnalist specializat în inteligență artificială.

Ea crede că politica americană de control al exporturilor ar fi putut avea efectul opus: dezvoltatorii chinezi au fost nevoiți să se descurce fără cipurile puternice, ceea ce i-a obligat să fie creativi.

„În cele din urmă, acest lucru a accelerat autosuficiența Chinei”, afirmă.

Caracteristica distinctivă a DeepSeek este că, la acel moment, avea capacități similare cu cele ale modelelor americane precum OpenAI și Anthropic, dar folosind o cantitate mult mai mică de cipuri pentru antrenare.

La Beijing, între timp, domnea un optimism evident, afirmă Selina Xu, cercetătoare care lucrează în politici de IA în China, în biroul fostului director Google, Eric Schmidt.

„Toți încercau să descifreze cum reușise DeepSeek. Și, într-adevăr, acest lucru a fost un catalizator foarte pozitiv pentru ecosistemul de IA chinez.”

De asemenea, a scos în evidență o diferență clară în modul în care operează cele două țări. În Statele Unite, companiile de IA își protejează cu strictețe proprietatea intelectuală, în timp ce în China a fost adoptată o abordare mai deschisă. Pentru a accelera adoptarea și inovarea, companiile chineze publică adesea codul online, permițând dezvoltatorilor din alte companii să îl consulte.

„Acest lucru înseamnă că firmele tehnologice chineze, atunci când creează un nou model de IA, nu trebuie să înceapă de la zero”, explică Olson. „Pot pur și simplu să preia acel model, să-l dezvolte și să-l îmbunătățească.”

Ca rezultat, cursa pentru „creierele” IA nu mai este atât de clară. Statele Unite credeau că modelele LLM sunt un instrument puternic în arsenalul lor; acum, China le poate produce și ea.

„Modelele americane cu cod închis sunt probabil mai bune, dar poate nu cu mult”, spune Selina Xu. „Modelul chinez poate că este doar 90% la fel de bun, dar este cu 10% mai scump.”

Iar în ceea ce privește „corpurile” IA, lumea dronelor și a roboticii, China a avut în mod istoric avantajul. Începând cu anii 2010, guvernul chinez și-a crescut drastic sprijinul pentru dezvoltarea roboticii. A finanțat cercetarea și a oferit producătorilor de roboți miliarde de dolari în subvenții.

Se estimează că în prezent există aproximativ două milioane de roboți în funcțiune în China, mai mult decât în restul lumii la un loc. Olson afirmă că o mare parte din acest succes se datorează faptului că China este o economie manufacturieră.

„Au toată această experiență în fabricarea produselor electronice, o folosesc, iar astfel apar companii emergente de robotică incredibile.”

Vizitatorii internaționali din Shenzhen sau Shanghai sunt adesea surprinși de integrarea profundă a roboților în viața de zi cu zi, spune Xu; de exemplu, livrările de mâncare cu drone. China a excelat în special în așa-numiții roboți „umanoizi”: mașini concepute pentru a semăna și a se comporta ca oamenii. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think tank american bipartizan, a raportat despre o „fabrică întunecată” de automobile din Chongqing, în sudul țării.

Fabrica are 2.000 de roboți și vehicule autonome care, potrivit afirmațiilor, pot livra o mașină nouă la fiecare minut. Este numită fabrică întunecată deoarece este complet automatizată și, teoretic, poate funcționa în întuneric fără prezență umană. Beijingul este conștient de îmbătrânirea rapidă a populației, spune Xu. Guvernul crede că umanoizii pot acoperi golul lăsat de pensionarea lucrătorilor umani, în special în sectorul îngrijirii.

„Se așteaptă ca până în 2035, numărul persoanelor [din China] de peste 60 de ani să depășească populația totală a Statelor Unite”, adaugă. China nu doar construiește roboți pentru populația sa uriașă, ci reprezintă în prezent 90% din toate exporturile de roboți umanoizi.

Compania chineză DJI domină piața globală a dronelor comerciale, reprezentând aproximativ 70% din totalul vânzărilor. Dronele sale sunt utilizate în întreaga lume, de la producții cinematografice până la conflicte armate.

În războiul din Ucraina, de exemplu, ambele părți au folosit drone pentru supraveghere și atac, iar multe dintre acestea au fost produse de DJI. Statele Unite și alte țări occidentale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea datelor și la potențialul ca aceste tehnologii să fie utilizate în scopuri de spionaj.

În consecință, au existat apeluri pentru restricționarea utilizării dronelor chineze în anumite contexte sensibile. Cu toate acestea, dominația Chinei în acest sector este greu de contestat, datorită costurilor mai reduse și capacității de producție la scară largă.

Este dificil de spus cu certitudine cine va câștiga această competiție pentru supremația în inteligența artificială. Statele Unite continuă să aibă un avantaj în ceea ce privește cercetarea fundamentală, inovația și dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială.

China, pe de altă parte, excelează în implementarea la scară largă, integrarea tehnologiilor și dezvoltarea roboticii. Unii experți cred că nu va exista un singur câștigător, ci mai degrabă o lume împărțită în ecosisteme tehnologice diferite, dominate de fiecare dintre cele două puteri.

Alții avertizează că această competiție ar putea duce la fragmentarea internetului și la apariția unor standarde incompatibile la nivel global. În orice caz, impactul acestei curse va fi profund, influențând economia, securitatea și viața de zi cu zi a miliarde de oameni.

În cadrul unei convorbiri telefonice purtate, miercuri seara, Wang Yi i-a spus ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, că suveranitatea, securitatea și drepturile legitime ale Iranului trebuie respectate în calitate de stat riveran al Strâmtorii Ormuz, dar că trebuie asigurate libertatea de navigație și siguranța în strâmtoare, informează Gulf News.

„Eforturile de a restabili traficul normal prin strâmtoare reprezintă o cerere unanimă a comunității internaționale”, a declarat ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că liderii Israelului și ai Libanului vor purta discuții joi, după ce marți au avut loc la Washington o întâlnire față în față la nivel înalt – prima negociere de acest gen din 1993, potrivit Gulf News.

„Încercăm să creăm un spațiu de respirație între Israel și Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri au vorbit, cam 34 de ani. Se va întâmpla mâine”, a scris Trump fără a specifica cine va fi implicat sau a oferi detalii suplimentare.

Libanul a fost antrenat în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, după ce Hezbollah, susținut de Iran, a atacat Israelul, iar de atunci peste 2.000 de persoane au fost ucise de atacurile israeliene.

În timp ce conflictul din sudul Libanului escaladează, Hezbollah rămâne bine finanțată printr-o rețea internațională sofisticată care ocolește sancțiunile și implică actori din mai multe regiuni ale lumii, arată o anchetă exclusivă a Euractiv.

Un raport recent al serviciilor de informații occidentale, consultat de Euractiv, scoate la iveală mecanismele prin care Hezbollah își menține capacitatea operațională, în pofida presiunilor militare și a sancțiunilor internaționale.

Raportul arată că finanțarea grupării susținute de Iran rămâne constantă, în ciuda loviturilor suferite în urma operațiunilor militare israeliene de anul trecut.

Analiștii estimează că, Hezbollah primește lunar aproximativ 50 de milioane de dolari, bani care acoperă atât cheltuielile militare, cât și rețelele de asistență socială prin care organizația sprijină familiile membrilor săi uciși sau răniți.

Prețurile petrolului au înregistrat o scădere, joi dimineață, pe măsură ce perspectivele unui acord de pace între Statele Unite și Iran au redus temerile legate de perturbările majore din lanțul global de aprovizionare.

Prețul petrolului Brent a scăzut la 94.49 dolari pe baril, marcând o contracție de cu 44 de cenți sau 0.5%. Prețul țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o coborâre de 70 de cenți sau 0.8%, fiind cotat la 90.59 dolari pe baril, informează Reuters.

Iranul ar putea lua în considerare posibilitatea de a permite navelor să navigheze liber prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz, fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor pe care le-a prezentat în cadrul negocierilor cu Statele Unite, cu condiția să se ajungă la un acord care să prevină reaprinderea conflictului, a declarat o sursă informată de Teheran.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni.

În cadrul unei convorbiri telefonice purtate, miercuri seara, Wang Yi i-a spus ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, că suveranitatea, securitatea și drepturile legitime ale Iranului trebuie respectate în calitate de stat riveran al Strâmtorii Ormuz, dar că trebuie asigurate libertatea de navigație și siguranța în strâmtoare, informează Gulf News.

„Eforturile de a restabili traficul normal prin strâmtoare reprezintă o cerere unanimă a comunității internaționale”, a declarat ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi.

Wang a remarcat că situația actuală a ajuns la un moment critic între război și pace și a declarat spus că se deschide o fereastră de oportunitate pentru pace.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, i-a transmis lui Wang Yi că țara sa este dispusă să continue să caute o soluție rațională și realistă prin negocieri pașnice, se arată în comunicat.

Reamintim că joi, o sursă din rândul oficialilor de la Teheran, a declarat pentru Reuters că Iranul ia în considerare permiterea navigării libere prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz, ca parte a propunerilor pe care le-a prezentat în cadrul negocierilor cu SUA. Astfel, Iranul ar permite trecerea navelor pe culoar fără riscul de a fi atacate. Cu toate acestea, permisiunea ar fi valabilă doar dacă Washingtonul și Teheranul vor ajunge la un acord.

Miercuri, după amiază, Trump a postat pe rețeaua sa de Truth Social un mesaj în care preciza: „China este fericită că deschid definitiv Strâmtoarea Ormuz”. Președintele SUA ar putea lua această decizie în pregătirile summitului care va avea loc în luna mai. Acesta le-a solicitat oficialilor de la Beijing să nu furnizeze arme Iranului, oficialii fiind de acord.

Anterior, Trump a criticat faptul că Beijingul ar fi intenționat să furnizeze sprijin Iranului, zvon pe care chinezii l-au infirmat. Președintele Xi Jinping a declarat, de asemenea, că țara sa susține eforturile de mediere în războiul din Orientul Mijlociu. De asemenea, China se află printre țările care sunt dezavantajate de blocada din Strâmtoarea Ormuz. La începutul săptămânii, ministrul de Externe de la Beijing a criticat decizia SUA de a bloca porturile și zonele de coastă iraniene din Strâmtoarea Ormuz.

„Am pus în transparență un proiect de lege care îmbunătățește procedura de insolvență a persoanelor fizice și o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, se arată în mesajul publicat joi pe Facebook de ministrul Darău. 

Printre principalele măsuri propuse se numără reducerea pragului de acces la procedura de insolvență și protejarea locuinței de familie. 

„Concret, reducem pragul de acces de la 15 la 10 salarii minime, astfel încât mai mulți oameni aflați în dificultate reală să poată intra în această procedură. Protejăm locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă. În același timp, le oferim acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan clar de rambursare”, informează oficialul. 

Ministrul a subliniat că scopul proiectului nu este eliminarea obligațiilor financiare, ci transformarea acestora în unele gestionabile.

„În felul acesta, procedura devine funcțională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o șansă corectă să își revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, mai notează Darău. 

Proiectul de lege se află în prezent în etapa de avizare și consultare publică, urmând să ajungă în fața Executivului după finalizarea acestor proceduri.