MediaFax.ro

Urmează să fie pronunțat un verdict în cazul prăbușirii podului de pe autostrada Morandi din Genova, Italia, în 2018, potrivit AP.

Membrii familiilor celor 43 de persoane ucise în urma dezastrului sunt așteptați, joi, în sala de judecată. Procesul include 57 de inculpați, acuzați de tragedia care a scos la iveală deficiențe profunde în întreținerea infrastructurii italiene.

Printre inculpați, se numără foști directori ai operatorului de autostrăzi Autostrade per L’Italia, experți de la compania sa de inginerie și foști oficiali ai Ministerului Infrastructurii din Italia.

Cei mai mulți se confruntă cu acuzații, inclusiv dezastru din neglijență și multiple capete de acuzare de omor din culpă. Acestea sunt provenite din presupuse nerespectări ale obligațiilor de întreținere a podului. El făcea parte dintr-o rută principală ce lega nordul Italiei de Riviera Franceză, potrivit sursei.

La data de 14 august 2018, o secțiune de 200 de metri a podului a cedat în timpul unei furtuni.  Zeci de mașini au căzut la pământ. 

Imaginile podului prăbușit au făcut înconjurul lumii. Fotografiile i-au șocat pe italieni într-una dintre cele mai aglomerate zile de călătorie din Italia. Milioane de oameni se îndreptau spre tradiționala sărbătoare Ferragosto din 15 august. Evenimentul marchează vârful sezonului vacanțelor de vară, mai arată sursa.

Procurorii au susținut că anii de neglijență în ceea ce privește întreținerea au dus la prăbușire. Aceștia au cerut pedepse combinate de aproape 400 de ani pentru toți inculpații. Inculpații neagă să fi făcut vreo greșeală și spun că prăbușirea podului a fost cauzată de un defect de construcție.

Verdictele și sentințele vor încheia un proces care s-a întins pe parcursul a peste 280 de audieri pe parcursul a patru ani.

Considerat o minune inginerească la deschiderea sa în 1967, Morandi avea trei piloni de beton în formă de A și cabluri de holan încapsulate în beton.

Raffaele Caruso, unul din avocații victimelor, a declarat că procesul a arătat că semnele de avertizare privind defectele pilonului prăbușit existau de zeci de ani. El a menționat lucrările de întreținere la celelalte două, începând din 1993. Acestea nu au fost niciodată extinse la al treilea.

„Din 1993 încoace, problema era cunoscută. Aveam trei piloni identici. Doi prezentaseră deja același defect și nimeni nu a întrebat serios dacă și al treilea îl avea”, a spus Caruso, potrivit sursei.

Actualul director executiv al Autostrade, Arrigo Giana, și-a cerut scuze publice într-o scrisoare deschisă publicată în principalele cotidiane italiene.

„Acțiunile și deciziile unor oameni au lăsat cicatrici de neșters”, a spus Giana, care s-a alăturat Autostrade în calitate de CEO anul trecut.

„A oferi astăzi scuzele care nu au fost formulate atunci este, pentru noi, un imperativ moral care merge dincolo de stabilirea responsabilității legale și de cursul justiției către adevăr”, a adăugat noul director.

Un nou pod proiectat de arhitectul italian Renzo Piano, născut la Genova, a fost inaugurat în 2020. Acesta traversează un memorial dedicat victimelor prăbușirii podului Morandi, mai menționează sursa citată.

„Avem mentalitatea de a câștiga meciul, nu mergem să ajungem la prelungiri sau la penalty-uri. Încercăm să câștigăm, însă jucând inteligent, fără să lăsăm spații și fără să ne descoperim. Am încredere că putem face un meci foarte bun”, a declarat antrenorul echipei Universitatea Cluj, Cristiano Bergodi, la conferința premergătoare partidei.

Antrenorul Universității Cluj se așteaptă la un meci la fel de dificil ca cel din Polonia, însă este încrezător că echipa sa poate profita de avantajul terenului propriu.

„Este un meci dificil și trebuie să îl abordăm cu aceeași mentalitate, aceeași dorință și aceeași ambiție de a fi la fel de buni ca ei. În prima manșă am făcut un meci foarte bun și cred că jucătorii sunt foarte concentrați pentru această partidă”, a declarat Bergodi.

Bergodi consideră că, după remiza din prima manșă, calificarea este complet deschisă.

„Cred că, după acest 0-0, șansele sunt 50-50%. Meciul este foarte greu pentru noi. Întâlnim un colos al fotbalului din Europa de Est, cu jucători care anul trecut au refuzat oferte de 15-20 de milioane de euro din Premier League”, a spus acesta.

Înaintea returului, Universitatea Cluj are și probleme de lot. Fundașul Hrvoje Mikanovic este accidentat și nu va evolua, iar alți jucători nu sunt refăcuți complet, urmând ca stafful tehnic să decidă după ultimul antrenament pe cine se va baza.

Portarul Neofytos Michael a făcut apel la suporteri să creeze o atmosferă similară celei de la Lublin.

„Este un meci important pentru club și pentru oraș. Sperăm că va fi un stadion plin și, cu sprijinul fanilor, vom obține calificarea. Vrem să arătăm că suntem aici ca să mergem cât mai departe”, a declarat goalkeeperul cipriot.

În cazul în care va elimina Dinamo Kiev, Universitatea Cluj va întâlni formația greacă PAOK Salonic în turul al doilea preliminar al Europa League. Echipa eliminată își va continua parcursul european în preliminariile UEFA Conference League.

O analiză realizată de Euronews arată care sunt punctele forte ale fiecărei capitale și ce trebuie să știe turiștii înainte de a-și rezerva vacanța.

Capitala Marii Britanii rămâne una dintre cele mai apreciate destinații pentru un city break, datorită numeroaselor obiective turistice, muzeelor de renume mondial, spectacolelor din West End și scenei gastronomice aflate într-o continuă dezvoltare.

Orașul beneficiază de conexiuni excelente prin aeroporturile Heathrow și Gatwick, dar și de legături feroviare rapide cu Europa continentală prin Eurostar. În plus, oferta hotelieră continuă să se extindă, cu mai multe unități de lux inaugurate sau programate să fie deschise în acest an.

Totuși, Londra rămâne și cea mai costisitoare dintre cele trei capitale analizate. În sezonul de vârf, o noapte într-un hotel de trei stele ajunge, în medie, la aproximativ 314 euro, iar o cină pentru două persoane într-un restaurant de nivel mediu costă în jur de 94 de euro. Un bilet pentru transportul public depășește, în medie, 3 euro.

Capitala Franței continuă să profite de investițiile realizate după Jocurile Olimpice din 2024, devenind mai prietenoasă cu bicicliștii și cu transportul public. Rețeaua de piste pentru biciclete depășește 1.000 de kilometri, iar extinderea metroului continuă.

În plan cultural, Parisul pregătește una dintre cele mai ample modernizări ale Muzeului Luvru din ultimele decenii, inclusiv un spațiu dedicat celebrei „Mona Lisa”. Totodată, noi galerii și muzee au fost inaugurate în ultimii ani, consolidând statutul orașului ca una dintre capitalele culturale ale lumii.

Din punct de vedere al costurilor, Parisul este ușor mai accesibil decât Londra. O noapte într-un hotel de trei stele costă, în medie, 280 de euro, iar o masă pentru două persoane ajunge la aproximativ 70 de euro. Transportul public este și el mai ieftin, un bilet costând în jur de 2,5 euro.

Roma rămâne alegerea ideală pentru turiștii care doresc să combine patrimoniul istoric cu un buget mai redus. Lucrările de restaurare realizate cu ocazia Jubileului din 2025 au modernizat mai multe obiective importante și spații publice, iar extinderea liniei C de metrou facilitează accesul către centrul istoric.

Capitala Italiei oferă și cele mai mici costuri dintre cele trei destinații analizate. Potrivit datelor citate de Euronews, o cameră într-un hotel de trei stele costă, în medie, 254 de euro pe noapte, în timp ce o masă pentru două persoane într-un restaurant de categorie medie este estimată la aproximativ 60 de euro. Un bilet pentru transportul public costă doar 1,5 euro.

Pentru românii care își planifică un city break în Europa, alegerea depinde în mare măsură de buget și de tipul experienței căutate. Londra oferă cea mai diversificată gamă de atracții și evenimente, însă presupune și cele mai mari cheltuieli. Parisul reprezintă un compromis între ofertă culturală și costuri, în timp ce Roma se remarcă prin cel mai bun raport între preț și experiența turistică, fiind o opțiune atractivă pentru cei care doresc să viziteze una dintre marile capitale europene fără un buget foarte ridicat.

China, cel mai mare producător mondial de pământuri rare, a extins în octombrie anul trecut controalele asupra exporturilor pentru a include materiale suplimentare. De asemenea, a introdus noi cerințe de autorizare, dar a acceptat ulterior să amâne punerea în aplicare cu un an.

Pământurile rare reprezintă un grup de 17 metale utilizate în cantități mici. Însă acestea sunt esențiale pentru produse care variază de la automobile și aeronave până la echipamente electronice și sisteme de armament.

Dacă măsurile de control vor intra pe deplin în vigoare, o producție în valoare de aproximativ 6,5 trilioane de dolari din sectoarele auto, de înaltă tehnologie, de apărare și energetic ar putea fi expusă la întreruperi ale aprovizionării, a afirmat AIE în raportul său intitulat „Global Critical Minerals Outlook”.

Statele Unite și Europa ar reprezenta aproape jumătate din impactul economic, adaugă raportul, potrivit Reuters.

„Cea mai recentă analiză a noastră arată că o mare parte a valorii economice depinde de volume relativ mici de minerale critice, ale căror lanțuri de aprovizionare rămân extrem de concentrate și sunt, prin urmare, vulnerabile”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.

Agenția a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor generate de măsurile de control al exporturilor de grafit planificate de China. Grafitul este un material cheie utilizat în bateriile vehiculelor electrice. Măsurile au fost anunțate în același timp și amânate ulterior.

Punerea în aplicare integrală a măsurilor de control asupra grafitului ar putea pune în pericol o producție de aproximativ 300 de miliarde de dolari în afara Chinei.

China reprezintă peste 90% din producția mondială de grafit prelucrat.

Guvernele occidentale au încercat să construiască lanțuri de aprovizionare alternative cu minerale critice. AIE a declarat că angajamentele de finanțare publică pentru proiecte noi s-au cuadruplat între 2023 și 2025. Astfel a ajuns la 65 de miliarde de dolari.

Noile proiecte de rafinare a pământurilor rare din SUA și Malaezia au redus cota Chinei pe piața mondială la 85% anul trecut, de la 90% în 2023. Dacă proiectele planificate se vor derula conform calendarului stabilit, cota ar putea scădea la 70% până în 2035.

La bordul navei polare britanice britanice RSS Sir David Attenborough se află aproximativ 80 de cercetători și membri ai echipajului, care au pornit joi spre Groenlanda, potrivit Reuters. Timp de aproape șase săptămâni, oamenii de știință vor folosi roboți, drone și submarine autonome pentru a studia zona în care calota Groenlandei întâlnește oceanul și pentru a înțelege cum influențează topirea gheții curenții oceanici.

Expediția, care va dura între cinci și șase săptămâni, face parte din proiectul GIANT (Greenland Ice sheet to AtlaNtic Tipping points), finanțat cu 20 de milioane de lire sterline de Agenția britanică pentru Cercetare și Inovare Avansată (ARIA).

Scopul cercetării este să afle cât de repede se topește calota Groenlandei acolo unde gheața intră în contact cu oceanul, o zonă extrem de dificil de studiat și esențială pentru modelele climatice.

Cercetătorii vor analiza dacă apa dulce provenită din topirea gheții poate modifica funcționarea Circulației Meridionale Atlantice (AMOC), sistemul de curenți care transportă apă caldă spre Europa și contribuie la menținerea unui climat mai blând pe continent.

O eventuală slăbire a acestui sistem ar putea favoriza fenomene meteo extreme, schimbări ale regimului precipitațiilor și creșterea nivelului mărilor în mai multe regiuni ale lumii.

În timpul expediției vor fi folosite drone aeriene, vehicule autonome de suprafață și submarine robotizate capabile să ajungă în zone inaccesibile oamenilor.

La bord se află și submarinul autonom „Boaty McBoatface”, un vehicul subacvatic fără echipaj devenit celebru după ce numele său, ales în urma unui vot online, a făcut înconjurul lumii. Aparatul va coborî până la 1.500 de metri sub amestecul de gheață și apă din fața ghețarilor. Misiunea sa este să cartografieze partea ascunsă a gheții și să colecteze informații care nu au mai fost obținute până acum.

„Va colecta o cantitate uriașă de date care, practic, nu au mai fost măsurate niciodată”, a explicat Sam Smith, inginer de operațiuni la National Oceanography Centre.

Potrivit coordonatoarei expediției, geofizicianul marin Kelly Hogan, valurile de căldură record din ultimele luni au demonstrat cât de greu se adaptează lumea chiar și la schimbări aparent mici ale climei.

Căpitanul navei, Matt Neill, spune că a fost martor la retragerea accelerată a ghețarilor din regiunile polare. „Mulți dintre ghețari se retrag foarte, foarte repede, mult mai mult decât ai crede. În aceste vremuri atât de dinamice este mai important ca oricând să fim acolo, să colectăm date și să îmbunătățim modelele”, a declarat el.

Datele colectate în timpul misiunii vor fi integrate în modele climatice de nouă generație și într-un sistem de avertizare timpurie privind accelerarea topirii ghețarilor.