MediaFax.ro

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că a discutat cu omologul său francez și și-a exprimat scuzele în numele Guvernului de la Madrid. 

Acesta a spus că afirmațiile fostului șef de Guvern că sunt „inacceptabile și poartă otrava rasismului și a xenofobiei”. 

„Este o chestiune foarte serioasă să folosești culoarea pielii pentru a stabili cine poate fi cetățean și cine nu”, a mai declarat șeful diplomației de la Madrid, potrivit Reuters. 

Reacția sa virulentă a venit după ce fostul premier spaniol  Mariano Rajoy a transmis într-un articol de opinie că echipa națională a Franței are „un nivel foarte ridicat, dar fără francezi”. 

Partidul Popular, formațiunea din care provine Mariano Rajoy, prin vocea unui purtător de cuvânt a declarat că a încercat să diminueze amploarea scandalului, declarând că articolul avea o tentă sarcastică. 

Declarațiile lui Rajoy au fost condamnate și în Franța, atât de reprezentanți ai guvernului, cât și de opoziție.  

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a afirmat: „Comentariile acestea sunt jalnice. Odată pentru totdeauna: Franța nu are o culoare a pielii. Orice afirmație contrară este un semn de idioțenie, rasism sau o combinație a ambelor.”. 

Purtătorul de cuvânt al Adunării Naționale, Julien Odoul, a calificat comentariile fostului premier spaniol drept „scandaloase, rușinoase și deplorabile”. 

„În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR. Partidul Social Democrat nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR-ul, un partid care, vedeți și dumneavoastră, are o politică din a înjura PSD-ul”, a declarat Olguța Vasilescu la Realitatea Plus. 

„Mi se pare culmea tupeului acum să vii și să acuzi Partidul Social Democrat că are un parteneriat cu Nicușor Dan și că președintele nu îți mai tolerează până la urmă toate mofturile tale. Pentru că aici este vorba de mofturi. Nu vrem așa, vrem invers”, mai spune Vasilescu. 

Liderul PSD a criticat, de asemenea, poziția USR în negocierile politice, amintind de scorul obținut în urma alegerilor parlamentare din 2024.  

„Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu”, mai spune edilul Craiovei. 

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, într-o intervenție la Realitatea TV, că AUR a ratat o oportunitate importantă de a schimba actuala guvernare.

Ea a spus că formațiunea ar fi trebuit să ducă până la capăt demersul privind moțiunea de cenzură și să participe la formarea unui guvern interimar.

„Cred că AUR-ul a ratat o șansă mare de a duce, în primul rând, la finalizare moțiunea de cenzură și de a-l da jos pe Ilie Bolojan. Pentru că degeaba votezi o moțiune de cenzură dacă guvernul rămâne interimar și nu se pune în loc un alt guvern”, a spus Olguța Vasilescu.

Ea a susținut că ar fi fost posibilă instalarea unui Executiv cu mandat limitat, pentru două-trei luni, până la reluarea activității parlamentare după vacanța de vară.

„Un alt guvern ar fi putut să fie un guvern de două, trei luni de zile până trecea vacanța parlamentară.

Pentru că era clar că dacă nu avea o majoritate parlamentară în septembrie, putea să fie dat jos de Parlament și se putea discuta despre o altă negociere.

Din păcate, AUR-ul a ratat această posibilitate”, a spus edilul.

Întrebată dacă au existat negocieri în acel moment, Olguța Vasilescu a evitat să ofere detalii.

„Nu aș vrea să dau din casă. Știți foarte bine că nu fac aceste lucruri”, a răspuns aceasta.

În opinia sa, situația politică actuală este blocată, iar perspectivele unei schimbări de guvern înainte de sfârșitul verii sunt reduse.

„V-am spus, cu subiect și predicat, că AUR-ul a ratat un moment foarte important. Acum România se află într-un impas. Am rămas cu Ilie Bolojan pe cap și nu se vede sau nu se întrevede nicio perspectivă să scăpăm de el până la sfârșitul verii”, a declarat Vasilescu.

Aceasta și-a exprimat scepticismul în privința organizării unor alegeri anticipate, în ciuda discuțiilor din spațiul public pe această temă.

„Alegeri anticipate, deși toată lumea spune că își dorește, nu cred. Eu nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.

„Legea salarizării, așa cum am găsit-o la Ministerul Muncii, nu poate trece de Parlament. (…) Eu rămân încrezător că atât timp cât va exista un dialog serios, așezat, consistent, cu toate categoriile vizate și se va ajunge la un compromis”, a declarat consilierul prezidențial Eugen Tomac. 

Potrivit lui Tomac, atâta timp cât legea va fi dezbătură „de toate părțile implicate” într-un mod onest și clar, ea „va rămâne un subiect de dezbatere și de dezbinare în Parlament”. 

„Cei care votează merg și dau explicații cetățenilor de ce au votat într-o direcție sau alta”, a remarcat Tomac.

Consilierul șefului statului, Eugen Tomac a îndemnat coaliția să se concentreze pe „urgențele pe care le are statul român”.

„E nevoie să lăsăm, să se răcească temperatura, să renunțăm la parte din obiectivele acestea de etapă politică și să ne concentrăm pe urgențele pe care le are statul român, iar legea salarizării este unul dintre subiectele fierbinți”, a declarat Tomac. 

Acesta a reiterat că guvernul riscă să piardă 770 de milioane de euro, bani din PNRR, dacă nu se va reuși adoptarea legii salarizării.

„Dacă nu vom reuși în următoarele două-trei săptămâni să ajungem la o concluzie, evident că riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană îi oferă România prin această asistență oferită prin PNRR”, a declarat Tomac.

Legea salarizării unitare reprezintă un jalon PNRR. Legea trebuie să fie adoptată până la 31 august.

Eugen Tomac consideră că există în continuare premise pentru o colaborare între PSD și PNL, în ciuda tensiunilor politice care au urmat căderii Guvernului prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.

„Atât timp cât oamenii aceștia, timp de 20 de ani au putut guverna sub o formă sau alta împreună și în continuare stau la aceeași masă și discută despre nevoia de a ieși din blocaj eu cred că punțile nu sunt complet arse”, a spus Tomac despre relația dintre cele două partide, marți, la B1 TV. 

Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, acesta a răspuns afirmativ, argumentând că cel puțin la nivel european există colaborare cu Comisia Europeană. 

„Lucrurile sunt destul de clare din punctul meu de vedere, toate partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală trecută până la moțiune sunt partide care și în Parlamentul European fac parte din coaliția care susține Comisia Europeană, deci și colegii din PNL și colegii din PSD sunt parte din același proiect”, spune consilierul prezidențial. 

Acesta a pledat din nou pentru continuarea negocierilor în vederea formării unei majorități și a avertizat împotriva scenariului alegerilor anticipate.

„Pentru a depăși acest moment trebuie să se degaje o formulă politică care să ofere un vot de încredere pentru un nou Guvern. A adânci această criză în momentul de față, pe acest discurs al anticipatelor este extrem de riscant în momentul de față”, mai spune Tomac. 

Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de către președintele Nicușor Dan și a anunțat atunci că va veni în fața Parlamentului cu un guvern de specialiști. 

„Voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, declara Tomac acum mai bine de o lună. 

După negocieri cu partidele, Eugen Tomac și-a depus mandatul, fiind desemnat în locul său Adrian Veștea. Președintele CJ Brașov a venit în fața Parlamentului cu o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă. 

Europarlamentarul a vorbit la B1 Tv despre motivele pentru care consideră că anticipatele ar fi riscante.

„Eu cred că intrarea în jocul anticipatelor în momentul de față este mult prea riscantă pentru România. Pentru că, dacă am fi avut o economie stabilă, n-am fi avut război lângă noi, n-am fi atât de expuși, evident că această opțiune rămâne pe masă oricând. Însă în momentul de față, eu cred că așa cum arată parlamentul actual, înțelegând mizele interne, presiunea economică și riscurile la care este expusă România, cred că este mult mai înțelept, mult mai rațional să se găsească o soluție de compromis pentru a guverna țara, pentru a lua aceste măsuri importante”, a spus Tomac.

Eugen Tomac, fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a adăugat că dacă se menține acest blocaj „tot efortul făcut de statul român în ultimii patru ani de zile riscă să se risipească” dacă nu se vor adopta reformele PNRR până la 31 august.

„Vin primele trageri de bani din programul SAFE. Cine pregătește aceste programe? Cine discută în numele statului român? Pentru că în momentul de față, dacă nu avem un guvern cu puteri depline și nu poate să-și asume toate angajamentele, evident că noi riscăm să pierdem enorm”, a mai spus Eugen Tomac.

Și președintele Nicușor Dan a declarat marți că nu exclude scenariul alegerilor anticipate, dar subliniază că ele sunt „foarte puțin probabile” și că ar deveni o soluție doar dacă blocajul politic privind formarea unui nou Executiv se prelungește. În plus, șeful statului a precizat că organizarea unui nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual.

„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN. 

Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii. 

„Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump. 

Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina.  

Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului. 

Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său. 

Henri Kantonen, component al naționalei Finlandei, a semnat un contract cu FC Argeș Basketball.
Jucătorul născut în 20 august 1997 are 197 centimetri și evoluează pe pozițiile 1-2-3.

Henri Kantonen s-a format în academia celor de la Torpan Pojat, apoi a jucat la Pussihukat, Kouvot, Karhu Basket, Vilpas Vikings, Helsinki Seagulls și, cel mai recent, Kataja. El a avut și experiențe importante în afara Finlandei, la Aix Maurienne și M Basket Mažeikiai.

Este de trei ori campion al Finlandei, câștigător al Cupei Finlandei și a fost desemnat „Most Improved Player” în Korisliiga, distincție acordată celui mai spectaculos progres al sezonului.

Sezonul trecut, Kantonen a fost unul dintre liderii formației Kataja Basket, alături de care a ajuns până în finala campionatului Finlandei, încheind sezonul cu medalia de argint. Pe parcursul sezonului, a înregistrat medii de 12.3 puncte, 5.3 recuperări și 5.1 pase decisive pe meci, cu un index de 14.7 la eficiență.

Henri Kantonen face parte din generația de succes a naționalei Finlandei, reprezentând Susijengi la FIBA EuroBasket 2022 și la Cupa Mondială 2023, după ce a parcurs toate etapele loturilor naționale de juniori. În prezent, el este membru de bază al lotului de seniori.

Președintele american Donald Trump renunță la planul de a percepe o taxă de 20% din valoarea încărcăturii navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, dar spune că, în schimb, aceasta va fi înlocuită cu acorduri comerciale și investiții ale statelor din Golf în Statele Unite, relatează AP.

Decizia vine într-un moment în care confruntările dintre SUA și Iran se intensifică, iar navele comerciale din regiune sunt în pericol în permanență.

Luni, Trump a anunțat că navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz vor plăti o taxă echivalentă cu 20% din valoarea încărcăturii, pentru a acoperi costurile de securizare a rutei maritime, însă marți acesta și-a schimbat poziția.

„Pe baza unor conversații extrem de productive cu liderii din Orientul Mijlociu, am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% a Statelor Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diferitele state din Golf le vor încheia cu Statele Unite”, a scris Trump, în timp ce comenta că investițiile vor fi „masive”.

Cu toate acestea, administrația americană menține planul de reintroducere a blocadei porturilor iraniene, în timp ce confruntările militare dintre cele două state continuă.

Comandamentul Central al SUA a anunțat noi lovituri asupra unor sisteme de apărare de coastă, instalații de rachete și drone și alte obiective militare din Iran, susținând că operațiunile urmăresc diminuarea capacității Teheranului de a ataca nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz.

La rândul său, Iranul a lansat noi atacuri asupra unor petroliere și a vizat Bahrainul și Iordania, potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane și regionale.

Două petroliere au fost incendiate, iar Organizația Maritimă Internațională a anunțat că doi marinari au murit și alți 14 au fost răniți.

Conflictul pune în pericol acordul interimar de pace încheiat anterior între Washington și Teheran, care prevedea menținerea liberului tranzit prin Strâmtoarea Ormuz timp de 60 de zile, pentru a permite continuarea negocierilor privind programul nuclear iranian și alte dosare de securitate.

Escaladarea tensiunilor a avut efecte și asupra piețelor energetice.

Cotația petrolului Brent a depășit temporar 87 de dolari pe baril, înainte de a coborî la aproximativ 78 de dolari după anunțul lui Trump privind renunțarea la taxă.

În paralel, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației a avertizat companiile aeriene să evite spațiul aerian al Bahrainului, Kuweitului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, precum și zona Golfului Oman, din cauza riscurilor generate de evoluțiile militare.