MediaFax.ro

Litigiul a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene după ce autoritățile de reglementare au contestat o hotărâre din 2024 a Tribunalului care a anulat amenda impusă companiei Google în 2019. Instanța inferioară a invocat erori în evaluarea cazului de către Comisia Europeană, potrivit Reuters. 

Comisia, autoritatea de supraveghere a concurenței din UE, a declarat că Google a utilizat clauze restrictive în contractele cu editorii, care împiedicau concurenții să plaseze reclame de căutare pe site-urile editorilor, consolidând astfel poziția dominantă a Google în domeniul publicității de căutare online.

Comisia a precizat că aceste practicile au avut loc în perioada 2006 – 2016. Platforma AdSense, care aparține de Google, oferă servicii de publicitate în motorul de căutare. Compania a eliminat clauzele contestate din acordurile cu editorii în 2016.

Avocatul Google, Josh Holmes, a respins argumentele Comisiei. „Noile argumente ale Comisiei sunt eronate. Motivele prezentate de Tribunalul Uniunii Europene sunt clare și complete”, a declarat avocatul în fața unui complet format din 5 judecători.

Avocatul acuză Comisia că a ignorat dovezile care arătau că rivalii Google aveau oportunități substanțiale de a concura.

Partea opusă, reprezentată de avocatul Anthony Dawes, a criticat hotărârea instanței inferioare, acuzând că aceasta impune autorităților de reglementare o obligație fără precedent, de a analiza aspecte deja soluționate prin jurisprudență.

„Această constatare răstoarnă complet jurisprudența”, a acuzat avocatul Comisiei Europene, adăugând că raționamentul instanței inferioare ar rata clauzele de exclusivitate ca fiind legale în mod implicit.

Un consilier al instanței urmează să emită un aviz fără caracter obligatoriu pe 12 noiembrie, iar o hotărâre definitivă este așteptată în lunile următoare.

Amenda privind AdSense a fost una dintre cele patru sancțiuni anticoncurențiale ale UE, care au costat Google 9,5 miliarde de euro în timpul disputei sale de aproape două decenii cu Comisia. Decizia instanței de fond de a anula amenda a marcat un eșec juridic rar pentru autoritatea de supraveghere a UE.

În timp ce sute de tineri din Bihor depun anual cereri la primării pentru un petic de pământ pe care să-şi ridice o locuinţă, un consilier local din Sânmartin şi soţia sa au transformat o oportunitate socială într-o afacere de succes, arată jurnaliștii de la Bihoreanul.

Sub paravanul a două case „alipite”, cei doi au ridicat o mică pensiune cu cinci camere, pe care o închiriază de mai bine de trei ani, dar pe care au înregistrat-o la Primărie abia în această primăvară, și atunci doar ca imobil de locuit.

Liberalul Nicolae Morna admite că a greșit, dar nu din vina lui, desigur, ci a funcționarilor Primăriei conduse de edilul PSD Cristian Laza, care l-ar fi blocat ani la rând din rațiuni politice: „Au fost ambițiile astea politice, orgoliile astea nebunești”, spune consilierul, care nu este nici pe departe singurul localnic din comună prins că face turism clandestin.

Foto Bihoreanul

Legea 15/2003 a fost concepută, în esență, ca un instrument menit să-i sprijine pe tinerii care nu dețin o locuință ori un teren pe care să-și poată construi una. Actul normativ permite primăriilor să le ofere parcele în folosință gratuită din proprietatea privată a localității, dar strict pentru construirea unei locuințe personale.

Beneficiarii au la dispoziție un an pentru a începe lucrările și sunt obligaţi să respecte întocmai autorizația de construire și normele de urbanism. În caz contrar, Consiliul Local trebuie să-i retragă dreptul de folosință. Abia după finalizarea locuinței, administrația poate hotărî vânzarea directă a terenului către proprietarul construcției, la un preț stabilit printr-o evaluare și aprobat de aleșii locali.

Numai că înainte de a-și pune pirostriile, Nicolae Morna și Diana, au depus cereri separate și au primit fiecare câte o parcelă în folosință gratuită, pentru construirea unei locuințe. Profitând de faptul că loturile erau învecinate, cei doi au ridicat două construcții alipite, care formează, de fapt, o singură vilă cu cinci camere, gândită din start nu pentru traiul de zi cu zi, ci ca o minipensiune, căreia i-au dat şi nume: Vila Dyana!

Foto Bihoreanul

Bihoreanul a descoperit că Vila Dyana primește clienți de mai bine de trei ani, adică din perioada în care Nicolae Morna, proprietar al unei spălătorii auto şi patron al unei firme de construcții, era la primul său mandat de consilier local.

Pe Facebook, promovarea Vilei Dyana din Cordău a început în 2023, iar din 2024 au apărut și recenziile pe Google Maps, unde locația este prezentată ca o destinație ideală de vacanță, cu cinci camere și facilități hoteliere complete.

În tot acest timp, în evidențele Primăriei Sânmartin imobilul figura drept construcție nefinalizată, astfel că proprietarii nu plăteau impozite şi taxe. Abia în 19 martie 2026, comisia de recepție a Primăriei Sânmartin a semnat actele de finalizare a lucrărilor, înregistrând clădirea ca… locuință.

Care este diferența? Recepția ca locuință atestă existența legală a construcției, dar nu autorizează folosirea ei pentru cazare turistică. Pentru aceasta, proprietarul trebuie să declare activitatea economică, să obțină certificatul de clasificare și să respecte cerințele privind dotările, funcționarea și siguranța clienților. Evident, și pe cele privind declararea veniturilor. Ceea ce n-a făcut, după cum recunoaşte chiar Morna…

Contactat de Bihoreanul, Nicolae Morna pretinde că vina aparține în principal funcționarilor Primăriei conduse de adversarul său politic, social-democratul Cristian Laza, care l-ar fi purtat pe drumuri, din cauza unor „ambiții politice” și „orgolii nebunești”.

De fapt, după cum a recunoscut fără voia sa, blocajul administrativ a pornit de la faptul că imobilul nu fusese construit întocmai după proiectul autorizat, având lucarnă pe partea opusă celei prevăzute în documentație şi băi amenajate în fiecare cameră, care nu figurau în proiectul inițial.

Consilierul pretinde că modificările nu erau „nu știu ce mare problemă”, însă nerespectarea legii l-a forțat să reia de la zero proiectarea, expertizele și avizele – proceduri care, pretinde el, au durat aproape patru ani și l-ar fi costat în jur de 6.000 de euro.

Confruntat cu faptul că vila a primit turiști înainte ca imobilul să fie recepționat și înainte de obținerea documentelor obligatorii pentru activitatea de cazare, adică fentând Fiscul fără remușcări, în timp ce șeful său de partid, Ilie Bolojan, se străduiește din răsputeri să aducă bani la buget și propovăduiește legalitatea, Morna susține că ar fi făcut turism doar sporadic.

„Atunci, în 2022, am început să închiriem puțin. (…) Nu am mai folosit-o, foarte, foarte rar. Anul acesta nu știu dacă am închiriat de două ori toată vila”, zice Morna, precizând că acum este în curs de a intra în legalitate, căci a obţinut autorizarea activității turistice, iar documentația pentru clasificarea turistică „este deja depusă”

Culmea e că, după cum a aflat Bihoreanul, în Sânmartin, închirierea la negru a camerelor pentru turiştii care vin în Băile Felix şi Băile 1 Mai a devenit aproape „sport național”. În mai puțin de un an, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Oradea, care urmăresc inclusiv ofertele publicate online, au împărţit circa 20 de amenzi pentru activităţi nefiscalizate. Speriați de controale, cei prinși încearcă acum să intre în legalitate, fie prin declararea veniturilor, fie prin obținerea clasificărilor turistice – exact ceea ce face, pe ultima sută de metri, familia Morna.

„Asta e, îmi asum”, zice el, convins că a intrat în vizorul presei doar din cauza statutului său politic. Uită, însă, că tocmai acest aspect ar trebui să facă diferenţa: el nu este un simplu localnic, ci unul dintre cei care votează regulile comunei și ar trebui să dea exemplu în respectarea lor. Iar dacă aleșii fentează legea la drumul mare, cum le mai pot cere cetățenilor simpli să fie corecți?

„În ultima perioadă, verificând activitatea desfășurată în cadrul unor pensiuni turistice autorizate sau mai puțin autorizate, am constatat deficiențe la nedeclararea și neînregistrarea veniturilor, fapt pentru care au fost sancționați contravențional 20 de contribuabili, stabilindu-se și obligații fiscale aferente. Inspectorii antifraudă vor continua monitorizarea acestui sector, ținând cont și de perioadele de vacanță, așadar atragem atenția cu privire la necesitatea intrării în legalitate în ce privește desfășurarea de activități în scop turistic”, a declarat Radu Ioan Igna, inspector general adjunct antifraudă, DRAF Oradea.

Alexandru Muraru susține miercuri că liberalii vor vota doar un guvern PNL–USR–UDMR, condus de Siegfried Mureșan. Aceasta este propunerea unei majorități politice asumate și singura care oferă o direcție coerentă pentru România.

„România are nevoie de stabilitate, de respectarea regulilor democratice și de un guvern care să aibă o majoritate parlamentară reală, nu de experimente politice impuse de la Cotroceni”, afirmă vicepreședintele PNL.

Acesta îi cere președintelui României să înceteze seria nominalizărilor care nu au fost propuse de nicio formațiune politică.

„Constituția nu transformă șeful statului într-un actor care inventează majorități parlamentare. Rolul său este să desemneze un candidat care are șanse reale să obțină sprijinul Parlamentului, nu să forțeze scenarii fără susținere”, a adăugat Muraru.

El susține că în prezent există două propuneri clare: una susținută de PNL, USR și UDMR, iar cealaltă susținută de PSD și că alegerea trebuie făcută între cei doi, „nu prin apariția unor noi nume scoase din pălărie”.

„Dacă va fi desemnat un candidat fără susținere, indiferent că se numește Sorin Grindeanu sau altfel, iar acesta nu obține votul Parlamentului, Constituția oferă o soluție firească: alegerile anticipate”, arată Alexandru Muraru.

Liderul PNL mai spune că toate numele desemnate până acum sau vehiculate în spațiul public au avut un lucru în comun: au fost propuse, validate ori întâmpinate cu entuziasm de PSD.

„Pentru prima dată în ultimele două decenii, PSD pare să aibă acces direct la decizia președintelui României. Se conturează un binom politic toxic, în care sunt promovate nominalizări fără susținere parlamentară și sunt încurajate tentative de destabilizare și lovituri de palat în partidele politice”, mai spune Muraru.

Consultările pentru formarea Guvernului au fost realuate în această săptămână. Președintele Nicușor Dan a spus că sunt pași „foarte timizi” de conciliere și că există dialog între el și partide, dar și între liderii formațiunilor.

„Există dialog, există dialog informal pe care eu îl am cu partidele, există dialog pe care partidele, liderii de partide, îl au între ei. Sunt pași foarte timizi de conciliere. De ce nu desemnez un prim-ministru? Pentru că în momentul de față nu există un prim-ministru care să strângă majoritatea și atunci nu aveau să facem un exercițiu gratuit”, a spus Nicușor Dan.

La acest nivel, succesul se construiește prin consecvență, dedicare, inovație și capacitatea de a performa atunci când contează cel mai mult.

Drumul către succes poate arăta diferit în sport și în dezvoltarea produselor, însă principiile care stau la baza lui sunt remarcabil de asemănătoare. În calitate de Sponsor Oficial al FIFA World Cup 2026™ în categoria aparatelor frigorifice, Gorenje susține cu mândrie unul dintre cele mai importante evenimente sportive din lume și își continuă, totodată, misiunea de a oferi soluții fiabile, inovatoare și eficiente energetic, care simplifică viața de zi cu zi.

Calificarea în Finala FIFA World Cup 2026™, care va avea loc pe 19 iulie 2026, necesită îmbunătățire continuă, spirit de echipă și fiabilitate fără compromisuri. Cele mai bune echipe ale lumii își câștigă locul în această etapă prin nenumărate ore de pregătire și printr-un angajament constant față de excelență, principii care inspiră și abordarea Gorenje în ceea ce privește dezvoltarea produselor.

Așa cum succesul pe terenul de fotbal depinde de precizie și consecvență, crearea unui mediu confortabil acasă se bazează pe tehnologii care oferă performanțe fiabile atunci când este cel mai important. În timp ce milioane de suporteri se reunesc acasă pentru a urmări FIFA World Cup 2026™, Gorenje contribuie la crearea cadrului ideal pentru momentele de entuziasm trăite alături de familie, prieteni sau vecini. De la păstrarea băuturilor la temperatura potrivită până la menținerea unei atmosfere confortabile în locuință, aparatele de răcire Gorenje susțin momentele care îi aduc pe oameni împreună. Citeşte comunicatul integral AICI

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Rogobete susține că „cel mai bun răspuns la propagandă este o clădire care salvează vieți” și afirmă că România „merge înainte cu investiții, nu cu scandal”.

Potrivit fostului ministru, noul corp al Institutului „Marius Nasta”, realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de Primăria Sectorului 4, va avea 115 paturi, dintre care 19 destinate terapiei intensive. Clădirea va include secții dedicate diagnosticului și tratamentului tuberculozei, laboratoare moderne de biologie moleculară și cercetare, spații pentru învățământ medical și echipamente de ultimă generație.

Rogobete precizează că investiția va fi predată Institutului „Marius Nasta”, unde va fi utilizată atât pentru tratarea pacienților, cât și pentru pregătirea viitoarelor generații de specialiști.

Fostul ministru afirmă că proiectul demonstrează că „atunci când administrația, autoritățile locale și echipele tehnice lucrează împreună, rezultatele apar” și susține că investițiile în infrastructura medicală nu pot fi eclipsate de „propagandă”.

„Oamenii văd adevărul. Îl văd în șantierele care devin spitale, în investițiile care prind contur și în proiectele care schimbă sistemul de sănătate. Faptele nu pot fi ascunse și nici înlocuite cu lozinci”, a transmis acesta.

Alexandru Rogobete l-a felicitat pe primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și echipa administrației locale pentru „managementul excelent” al proiectului, apreciind că au demonstrat că performanța administrativă înseamnă „organizare, perseverență și respect pentru banul public”.

Totodată, el le-a mulțumit colegilor din Ministerul Sănătății, specialiștilor și tuturor celor implicați în implementarea proiectului, atât în perioada în care a fost secretar de stat, cât și în mandatul de ministru al Sănătății.

În încheiere, Rogobete afirmă că rolul politicii este de a produce rezultate concrete pentru cetățeni.

„Politica trebuie să lase ceva în urmă: spitale, școli, investiții, siguranță și încredere. Asta contează pentru oameni. Asta rămâne după noi”, a conchis fostul ministru.