MediaFax.ro

La bordul navei polare britanice britanice RSS Sir David Attenborough se află aproximativ 80 de cercetători și membri ai echipajului, care au pornit joi spre Groenlanda, potrivit Reuters. Timp de aproape șase săptămâni, oamenii de știință vor folosi roboți, drone și submarine autonome pentru a studia zona în care calota Groenlandei întâlnește oceanul și pentru a înțelege cum influențează topirea gheții curenții oceanici.

O misiune de 20 de milioane de lire

Expediția, care va dura între cinci și șase săptămâni, face parte din proiectul GIANT (Greenland Ice sheet to AtlaNtic Tipping points), finanțat cu 20 de milioane de lire sterline de Agenția britanică pentru Cercetare și Inovare Avansată (ARIA).

Scopul cercetării este să afle cât de repede se topește calota Groenlandei acolo unde gheața intră în contact cu oceanul, o zonă extrem de dificil de studiat și esențială pentru modelele climatice.

Cercetătorii vor analiza dacă apa dulce provenită din topirea gheții poate modifica funcționarea Circulației Meridionale Atlantice (AMOC), sistemul de curenți care transportă apă caldă spre Europa și contribuie la menținerea unui climat mai blând pe continent.

O eventuală slăbire a acestui sistem ar putea favoriza fenomene meteo extreme, schimbări ale regimului precipitațiilor și creșterea nivelului mărilor în mai multe regiuni ale lumii.

Roboți, drone și submarinul „Boaty McBoatface”

În timpul expediției vor fi folosite drone aeriene, vehicule autonome de suprafață și submarine robotizate capabile să ajungă în zone inaccesibile oamenilor.

La bord se află și submarinul autonom „Boaty McBoatface”, un vehicul subacvatic fără echipaj devenit celebru după ce numele său, ales în urma unui vot online, a făcut înconjurul lumii. Aparatul va coborî până la 1.500 de metri sub amestecul de gheață și apă din fața ghețarilor. Misiunea sa este să cartografieze partea ascunsă a gheții și să colecteze informații care nu au mai fost obținute până acum.

„Va colecta o cantitate uriașă de date care, practic, nu au mai fost măsurate niciodată”, a explicat Sam Smith, inginer de operațiuni la National Oceanography Centre.

Datele vor îmbunătăți modelele climatice

Potrivit coordonatoarei expediției, geofizicianul marin Kelly Hogan, valurile de căldură record din ultimele luni au demonstrat cât de greu se adaptează lumea chiar și la schimbări aparent mici ale climei.

Căpitanul navei, Matt Neill, spune că a fost martor la retragerea accelerată a ghețarilor din regiunile polare. „Mulți dintre ghețari se retrag foarte, foarte repede, mult mai mult decât ai crede. În aceste vremuri atât de dinamice este mai important ca oricând să fim acolo, să colectăm date și să îmbunătățim modelele”, a declarat el.

Datele colectate în timpul misiunii vor fi integrate în modele climatice de nouă generație și într-un sistem de avertizare timpurie privind accelerarea topirii ghețarilor.

Tot mai multe studii arată că, pe măsură ce temperaturile cresc, cresc și nivelul de stres, conflictele și dificultățile cognitive. Cercetările, citate de publicația italiană Il Post, au asociat perioadele de caniculă cu o frecvență mai mare a accidentelor de muncă, a actelor de violență și a episoadelor de agresivitate, deși oamenii de știință subliniază că temperaturile ridicate reprezintă un factor agravant, nu singura cauză.

De ce devenim mai irascibili când este foarte cald

Organismul uman depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura internă în limite normale. Vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura prin piele, iar inima pompează mai intens pentru a susține acest proces. Această activitate suplimentară înseamnă un consum mai mare de energie și poate genera oboseală, senzația de epuizare și o toleranță mai scăzută la stres.

Un barbat sta langa fantana de la Universitate, intr-o zi caniculara, in Bucuresti, vineri, 4 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

În același timp, transpirația abundentă crește riscul de deshidratare, iar aceasta este asociată cu dureri de cap, dificultăți de concentrare și scăderea atenției. Ne trezim că avem schimbări bruște de dispoziție și experimentăm o stare de iritabilitate accentuată. Psihologii atrag atenția că oamenii confundă adesea reacțiile fiziologice produse de căldură cu reacțiile emoționale. De exemplu, ritmul cardiac accelerat și respirația mai dificilă pot fi interpretate de creier ca semne de furie sau anxietate, ceea ce amplifică senzația de nervozitate.

Somnul, una dintre cele mai afectate funcții

Un alt efect important al caniculei este deteriorarea calității somnului. Nopțile tropicale, în care temperatura rămâne foarte ridicată, reduc durata și profunzimea somnului. Lipsa odihnei afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii, iar în ziua următoare oamenii sunt mai impulsivi și reacționează mai greu la situațiile stresante. Această combinație dintre temperaturile ridicate și somnul insuficient explică de ce în perioadele de caniculă conflictele cotidiene apar mai ușor.

Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele

Copiii și persoanele în vârstă suportă mai greu temperaturile extreme deoarece organismul lor reglează mai dificil căldura. În același timp, sensibilitatea diferă și în funcție de caracteristicile individuale. Unele studii sugerează că persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism – unul dintre cele cinci mari trăsături de personalitate analizate în psihologie – reacționează mai intens la stresul provocat de temperaturile ridicate. Contează și obișnuința cu clima. Oamenii care trăiesc în regiuni mai răcoroase pot resimți mai puternic efectele caniculei decât cei adaptați la temperaturi ridicate.

Impactul asupra sănătății mintale

Valurile de căldură pot agrava simptomele persoanelor care suferă deja de depresie, anxietate sau alte afecțiuni psihice. Mai multe cercetări realizate în Statele Unite și Australia au observat că în zilele foarte călduroase cresc prezentările la camerele de gardă pentru tulburări psihice, episoade depresive, consum de substanțe și comportamente de autovătămare. O analiză publicată în 2023 în reviste din grupul The Lancet a estimat că, în timpul valurilor de căldură, internările pentru probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10%. Autorii subliniază însă că nu există dovezi suficiente pentru a afirma că temperaturile ridicate reprezintă cauza directă a acestor probleme, deoarece intervin și factori sociali, economici și medicali.

Atenție la medicamente în perioadele de caniculă

Specialiștii avertizează că anumite medicamente, inclusiv unele antidepresive, pot modifica mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și transpirația. În aceste cazuri, riscul de deshidratare și supraîncălzire poate fi mai mare. Din acest motiv, persoanele aflate sub tratament trebuie să respecte recomandările medicului și să acorde o atenție sporită hidratării și evitării expunerii prelungite la soare. În condițiile schimbărilor climatice și al valurilor de căldură tot mai frecvente, tot mai multți experți afirmă că efectele temperaturilor extreme asupra sănătății mintale vor deveni o preocupare din ce în ce mai importantă, alături de impactul deja cunoscut asupra inimii, plămânilor și sistemului cardiovascular.

Reluarea confruntărilor dintre Washington și Teheran a pus capăt perioadei în care transporturile de petrol începuseră să revină treptat prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Prin această zonă treceau, înaintea răzzboiului, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Rezervele de urgență au fost deja folosite

Avertismentul privind apropierea pieței de „golirea rezervorului” nu înseamnă că lumea rămâne literalmente fără petrol, ci că rezervele-tampon și stocurile comerciale care au compensat pierderea producției din Golf sunt tot mai reduse.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi dintre cele aproximativ 400 de milioane de barili puse la dispoziție din rezervele de urgență în prima etapă a crizei au fost deja eliberate pe piață. În aceste condiții, guvernele mai au un spațiu limitat pentru o nouă intervenție de amploare.

Fondul Monetar Internațional arată că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu mai ajunseseră pe piața internațională din cauza perturbărilor. Cantitatea este echivalentă cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește, în aceeași etapă, pierderile înregistrate în timpul șocului petrolier din 1973, al războiului Iran-Irak și al Războiului din Golf.

Șocul inițial a fost absorbit cu ajutorul unui surplus de producție de aproximativ două milioane de barili pe zi existent înaintea războiului, prin reducerea consumului și prin utilizarea stocurilor comerciale și strategice. FMI avertizează însă că o mare parte din această marjă de siguranță a fost consumată.

Exporturile din Golf au scăzut din nou sub 50%

După înțelegerea temporară dintre Statele Unite și Iran din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelurile de dinaintea războiului. În ultima săptămână, fluxurile au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs citate de Reuters.

Arabia Saudită poate redirecționa o parte a producției prin conductele care duc către portul Yanbu, la Marea Roșie, iar Emiratele Arabe Unite folosesc aproape la capacitate maximă terminalul Fujairah, aflat în afara Strâmtorii Ormuz. Capacitatea acestor rute alternative este însă insuficientă pentru a înlocui complet transporturile care traversau strâmtoarea.

Situația este și mai dificilă pentru producători precum Irak și Kuweit, care dispun de mult mai puține posibilități de a exporta cantități mari de petrol fără a trece prin Hormuz.

Petrolul Brent a urcat peste 85 de dolari

Cotațiile petrolului au crescut odată cu reluarea atacurilor și a blocadelor. Petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri peste pragul de 85 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înaintea izbucnirii războiului.

Contractele Brent au închis ședința la 84,95 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate la 79,60 dolari. Goldman Sachs avertizează că Brent ar putea depăși 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Un alt semnal de alarmă vine din structura contractelor futures. Petrolul cu livrare imediată se tranzacționează cu aproape nouă dolari peste contractele cu scadență peste șase luni, situație cunoscută drept „backwardation” și considerată un indiciu al lipsei de petrol pe termen scurt.

SUA au reimpus blocada, Iranul amenință exporturile regionale

Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra instalațiilor militare aflate în apropierea Strâmtorii Hormuz. Washingtonul susține că operațiunile urmăresc să reducă capacitatea Iranului de a ataca navele comerciale.

Gardienii Revoluției au răspuns amenințând că vor opri inclusiv alte coridoare de export folosite de Statele Unite și aliații lor. Iranul a transmis că petrolul și gazele din regiune vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

O închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz ar afecta nu doar livrările de țiței, ci și producția de motorină, combustibil pentru aviație și gaze naturale lichefiate. Statele din Golf asigură aproximativ 10% din oferta mondială de motorină și kerosen pentru avioane, două piețe care se confruntă deja cu o reducere severă a disponibilității.

În lipsa unei noi înțelegeri diplomatice, piața ar putea intra într-o perioadă în care orice atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar reflecta mult mai rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.