Ilie Bolojan susține în continuare reducerea numărului de parlamentari, deși recunoaște că această măsură nu va schimba fundamental calitatea actului legislativ
Bolojan a spus, la News Pass de la B1, că „ar fi anormal ca, dacă eu susțin pe rol și eu sunt în Parlament și votez, după șase luni de zile să-mi schimb părerea”.
Întrebat despre reducerea numărului de parlamentari, prim-ministrul a clarificat poziția sa și a PNL, subliniind că nu este vorba despre o soluție miraculoasă, ci despre respectarea angajamentelor asumate în fața electoratului.
„Unul din lucrurile pe care le-am afirmat, și eu personal cred în asta, că dacă s-ar reduce numărul de parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic legat de calitatea parlamentară”, a declarat Bolojan, adăugând că unele zone ar fi mai bine reprezentate, altele mai prost reprezentate.
Prim-ministrul a subliniat că este foarte important să se reducă numărul de parlamentari, dar respectând „o pondere normală, așa cum este și astăzi, de reprezentarea minorităților din România”.
Referitor la motivele pentru care susține reducerea, deși recunoaște că nu va schimba fundamental lucrurile, Bolojan a explicat: „Nu cred că dacă vom avea 300 de parlamentari de mâine în România, totul se va schimba. Dar e o formă de respect pentru electorat. Dacă ai încercat, dacă ai spus ceva, e bine să te ții de cuvânt și să faci asta”.
Premierul a subliniat că ar fi anormal să-și schimbe poziția după ce a devenit premier: „Am devenit președintele PNL cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, în luna noiembrie. Și ar fi anormal că dacă eu susțin pe rol și eu sunt în Parlament și votez, după șase luni de zile să-mi schimb părerea. Cred că nu este fair play față de electoratul nostru, față de ceea ce așteaptă România”.
Bolojan a precizat că reducerea numărului de parlamentari este o problemă de formă, în timp ce problema de fond rămâne „calitatea legilor pe care le scoate un parlament, calitatea parlamentarilor dintr-un parlament, pentru că, la urma urmei, asta este menirea parlamentului și orientarea generală pe care o dă o majoritate parlamentară”.
Referitor la dezacordul din coaliție pe această temă, premierul a explicat că măsura nu este în protocolul de coaliție: „Am convenit, la început, ca pe ceea ce nu ne înțelegem să nu introducem în protocol. Dacă va trece, dacă nu va trece, rămâne de văzut”.
Articolul Bolojan despre reducerea numărului de parlamentari: Ar fi anormal să-mi schimb părerea apare prima dată în Mediafax.
Consilierul prezidențial Ludovic Orban a afirmat, joi, că nu consideră necesar neapărat un candidat comun PNL-USR la Primăria Capitalei.
Orban a explicat că, dacă PNL vrea să îl susțină Ciprian Ciucu și USR pe Cătălin Drulă, nu știe dacă părțile se pot înțelege.
„Eu sunt om care respectă legea. (..) Am spus că legea trebuie respectată, numai că sunt într-o coaliţie. Dacă eu aş fi fost în guvernul Orban, aş fi organizat alegeri, conform prevederilor legale. Problema care este? Este un guvern de coaliţie, în care unul dintre partide, cel puţin unul dintre partide nu vrea alegeri acum. Nu poţi să emiţi actul normative, hotărârea de guvern, pentru că are ministerul avizator, Ministerul Justiţiei. Nu se poate adopta un act normativ dacă Ministerul Justiţiei refuză să asemneze proiectul de hotărâre de guvern care este iniţiat de ministerul condus de Predoiu. Asta este situaţia, o realitate politică”, a spus Orban, în emisiunea Piaţa Victoriei de la Europa FM, referitor la alegerile din Capitală.
Despre candidații anunțați la alegerile de la Primăria Capitalei, Orban a menționat că are o părere bună despre Ciprian Ciucu și despre Cătălin Drulă.
Tot el a mai spus că este nevoie de această competiție electorală.
„Nu poţi lăsa Capitala României fără primar legitim şi trebuie să se aşeze la discuţii cu picioarele în apă rece, să hotărească data alegerilor. Am spus că e foarte complicat să mai organizezi acum alegeri în anul ăsta, pentru că e greu de estimat când se va emite hotărârea de guvern, în două săptămâni, iar dacă nu o emiţi în două săptămâni, ajunge în decembrie, când lumea nu prea mai urmăreşte viaţa publică.”, a explicat Orban.
Întrebat dacă PNL și USR ar trebui să aibă un candidat comun, Orban a răspuns că „nu în mod obligatoriu”.
„E şi greu să se hotărască, dacă fiecare insistă, dacă PNL insistă să fie Ciucu şi USR insistă să fie Cătălin Drulă, nu ştiu dacă pot să ajungă la vreo înţelegere”, a precizat el.
Articolul Ludovic Orban, despre un candidat comun PNL-USR la Primăria Capitalei: Nu în mod obligatoriu apare prima dată în Mediafax.
Bolojan a spus, la News Pass de la B1, că, deși România nu are cel mai mare preț din Europa, la puterea de cumpărare a românilor costurile sunt ridicate.
„În primul rând, avem o subproducție de energie. În acești ani am închis capacități energetice, deci centrale, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor, în ritmul în care s-au închis, alte surse de energie”, a explicat Bolojan.
Prim-ministrul a dat exemplul centralei de la Iernut, județul Mureș, pe care România a început să o construiască din 2016: „Gândiți-vă că avem o centrală de 400 de megawați pe care am început-o din 2016, și de 10 ani n-am fost în stare să o terminăm. Și acum a trebuit să reziliem contractul a doua oară cu firma constructoare”.
Bolojan a anunțat că s-a convenit cu Romgaz să termine lucrările pe cont propriu, întrucât sunt peste 90% finalizate. „Deci trebuie să avem mai multă producție. Avem câteva hidrocentrale care ar putea fi puse în funcțiune într-un an, un an și jumătate, care ar putea să compenseze parțial acest deficit de producție”, a adăugat premierul.
Referitor la eficiența energetică, Bolojan a criticat faptul că, deși s-au acordat granturi românilor pentru panouri fotovoltaice și izolații termice, „n-am făcut eficient sistemul național. O gravitate foarte mare”.
„Tot ce am avut fotovoltaic nu este dublat de stocare și noi avem o supraproducție la prânz unde practic energia este gratis și noi vindem foarte ieftin ziua. Avem un deficit de producție seara”, a explicat prim-ministrul.
Bolojan a subliniat că, dacă România ar fi avut sisteme de stocare prin baterii sau ar fi dezvoltat pompaje hidroelectrice, „am fi fost în situația în care ceea ce produceam în plus la prânz stocam și dădeam drumul seara și în felul acesta n-am fi avut acea achiziție scumpă de energie care în coșul de energie ridică prețul”.
Referitor la rolul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Bolojan a spus că în toți acești ani, 10-15 ani, putea să facă mai mult pentru a avea reguli mai clare în piață: „Ei sunt regulatorii, ei sunt cei care urmăresc ceea ce se întâmplă, în așa fel încât între prețul de producție și prețul pe care îl plătește la final cetățeanul sau compania să fie o diferență rezonabilă”.
Referitor la producția pe cărbune, Bolojan a spus că „ineficiența în această zonă este influențată de proasta administrare a acestor companii din Valea Jiului, din zona Gorj, și nu poți să ai un preț al energiei pe cărbune mic cât timp ai costuri de producție foarte mari și ineficiență foarte mare”.
Întrebat despre momentul în care factura va scădea, prim-ministrul a răspuns: „E un pachet pe care îl avem în vedere, dar nu îl pot pune în practică de pe o zi pe alta. Nu pot să fac în trei luni ceea ce nu s-a făcut în ani de zile”.
Bolojan a mai subliniat că prețul ridicat al energiei afectează nu doar puterea de cumpărare a românilor, ci și competitivitatea firmelor românești pe piețele europene, mai ales în industriile precum metalurgia sau petrochimia.
Articolul Bolojan, despre cauzele reale ale facturilor mari la energie: „În acești ani am închis capacități energetice” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat la B1 dacă îl preocupă creșterea dobânzilor, premierul a spus că acestea sunt un efect al realității din piață: „Cu cât o țară are un nivel de încredere mai ridicat pe piețele externe, cu cât își gestionează mai bine cheltuielile bugetare, cu cât are o economie mai sănătoasă, cu atât are dobânzi mai mici. Ele țin cont și de inflație, în mod evident. Deci nivelul dobânzilor este un efect combinat al încrederii într-o țară, al puterii economiei, al inflației.
El susține că măsurile luate „au generat o ușoară contracție economică, pentru că atunci când crește TVA, când scad anumite venituri salariale chiar în sectorul bugetar, acest lucru are un efect de deconstrângere și nu îl puteam evita. Nu existau niciun fel de soluții magice care să nu aibă aceste efecte”.
Premierul spune că, dacă România reduce cheltuielile în următoarele luni, de anul viitor lucrurile se vor îndreapta: „Asta înseamnă că va scădea inflația înspre jumătatea anului viitor destul de mult și vom vedea o stabilizare a lucrurilor”.
El spune că primele efecte ale măsurilor se văd: „Deja dobânzile pe care le plătește România pentru creditele pe care le contractează au scăzut, sunt într-o tendință de scădere. Asta se vede și din informațiile publice pe care le va asigura Ministerul de Finanțe în perioada următoare se vede această tendință”.
Articolul Bolojan: Dobânzile la credite plătite de România au tendință de scădere apare prima dată în Mediafax.
Oficialii Curții de Conturi a României au transmis, joi, că realizează un audit al performanței privind măsurile adoptate de instituțiile competente pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, inclusiv a cazurilor de femicid.
Conform comunicatului oficial al instituției, obiectivul principal al acestui audit este de a evalua modul în care autoritățile responsabile asigură și gestionează prevenția, intervenția și protecția victimelor, aplicarea sancțiunilor în astfel de cazuri, precum și eficiența programelor de reintegrare a agresorilor în societate.
Acest audit vine în contextul în care violența de gen continuă să reprezinte o problemă socială gravă în România, cu impact direct asupra siguranței cetățenilor și asupra încrederii în instituțiile responsabile.
„Este esențial să avem curajul de a recunoaște și a aduce în prim-plan problemele reale cu care ne confruntăm ca societate – teme sensibile, dar care au un impact profund asupra vieții victimelor și a familiilor acestora. Ne dorim ca, prin acest audit, să oferim autorităților o imagine clară și completă a situației actuale, astfel încât concluziile și recomandările rezultate să sprijine măsuri concrete, în beneficiul instituțiilor implicate, dar mai ales al familiilor afectate. Este un moment important în care trebuie să analizăm cu responsabilitate mecanismele statului. Avem datoria să înțelegem ce nu funcționează și trebuie schimbat, pentru ca reacția instituțională să fie mai eficientă, mai empatică și mai aproape de nevoile reale ale cetățenilor”, a declarat Mirela Călugăreanu.
În acest sens, departamentul de specialitate al Curții a inițiat o etapă de documentare, care are ca scop colectarea de date și informații cu privire la modul de utilizare a resurselor publice alocate pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și femicidului, precum și gradul de conformare la obligațiile internaționale și europene.
Documentarea urmărește, de asemenea, eficiența mecanismelor de coordonare interinstituțională între Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Justiției (MJ), direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), precum și autoritățile publice locale (UAT-uri). Va fi analizată și accesibilitatea serviciilor destinate victimelor, precum adăposturi, consiliere psihologică, ordine de protecție, inclusiv sistemele electronice de monitorizare.
Recomandări în urma unui audit tematic din IsraelPlenul Curții de Conturi a abordat joi acest subiect joi, cu ocazia vizitei oficiale a domnului Matanyahu Engleman, Controlor General de Stat și Ombudsman al Statului Israel și Președinte al Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care a prezentat concluziile și recomandările rezultate în urma unui audit tematic realizat în Israel privind violența domestică.
Potrivit comunicatului Curții, vizita oficială a oferit, de asemenea, prilejul prezentării priorităților mandatului său de președinte al EUROSAI, printre care se numără consolidarea cooperării profesionale între instituțiile supreme de audit, dezvoltarea capacităților instituționale, îmbunătățirea standardelor de audit public și promovarea transparenței, responsabilității și integrității în gestionarea fondurilor publice, precum și susținerea adaptării SAI-urilor la provocările moderne, cum ar fi integrarea inteligenței artificiale în mecanismele specifice.
„Apreciez realizările Curții de Conturi a României și vă susținem în demersul pentru obținerea premiului pentru excelență în dezvoltarea capacității instituționale, acordat de către Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) la Congresul care va avea loc în Egipt. Sunt încrezător că viitoarea noastră colaborare va contribui la întărirea capacității de audit la nivel european. Obiectivul meu este să încurajez schimbul de experiență între instituțiile supreme de audit, deoarece provocările actuale afectează întreaga societate, iar prin învățare reciprocă putem construi soluții mai eficiente. Este important să rămânem relevanți și accesibili pentru cetățeni, să oferim încredere și garanția că, prin auditurile noastre, susținem o gestionare responsabilă a fondurilor publice”, a declarat Matanyahu Engleman.
La finalul vizitei oficiale, cei doi președinți au semnat un Memorandum de Înțelegere, prin care își exprimă angajamentul pentru consolidarea cooperării bilaterale în domeniul auditului public extern. Documentul prevede schimbul de experiență și bune practici, participarea la activități comune de instruire și cercetare, precum și dezvoltarea unor inițiative menite să sprijine creșterea performanței instituțiilor din sectorul public, în conformitate cu principiile transparenței, responsabilității și bunei guvernanțe.
Articolul Curtea de Conturi verifică modul în care instituțiile au aplicat de fapt măsuri de prevenire și combatere a actelor de violență împotriva femeilor și a femicidului apare prima dată în Mediafax.
Campioana mondială italiană la înot din 2022, Benedetta Pilato, și o colegă de echipă, Chiara Tarantino, au fost suspendate joi pentru 90 de zile de către federația italiană de natație, după ce au fost prinse furând produse cosmetice de la aeroportul din Singapore, potrivit AFP.
Incidentul s-a petrecut la întoarcerea de la campionatele mondiale, unde câștigase bronz.
Cele două înotătoare au fost prinse în flagrant la întoarcerea de la campionatele mondiale din acest an, unde Pilato, în vârstă de 20 de ani, câștigase medalia de bronz la 50 m bras. Incidentul a avut loc pe 14 august, când cele două sportive au furat două produse cosmetice dintr-un magazin duty-free din aeroportul din Singapore.
Poliția din Singapore le-a reținut imediat, iar înotătoarele au putut să se întoarcă în Italia abia pe 20 august, după intervenția autorităților italiene.
„Având în vedere faptele revelate de anchetă și cooperarea celor două sportive, care și-au recunoscut responsabilitatea, procurorul federației italiene de înot a decis să le suspende pentru 90 de zile de la toate activitățile începând de astăzi”, a anunțat federația.
Sancțiunea le va împiedica pe Pilato și pe Tarantino, în vârstă de 23 de ani, să participe la campionatele europene de înot în bazin scurt, care vor avea loc în decembrie în Polonia.
După incident, Pilato a declarat pe rețelele de socializare că a fost „implicată în furt independent de voința” ei.
Campioana mondială la 100 m bras de la Budapesta din 2022 a recunoscut totuși gravitatea faptei.
„Din această experiență, am învățat lecții importante despre prudență, responsabilitate individuală și valoarea persoanelor din jurul meu”, a scris înotătoarea italiană.
Articolul Campioana mondială la înot, suspendată 90 de zile după ce a furat produse cosmetice apare prima dată în Mediafax.
Detaliile legate de planul de restructurare revizuit și pașii făcuți pentru menținerea capacităților pe cărbune în funcțiune au fost temele consultărilor avute joi de ministrul Energie, Bogdan Ivan, cu sindicaliștii și conducerea Complexului Energetic Oltenia.
„Termocentralele trebuie să funcționeze atâta timp cât România are nevoie de ele”, susține ministrul Energiei Bogdan Ivan.
El a avut joi o nouă rundă de consultări cu reprezentanții sindicatelor din Complexul Energetic Oltenia și conducerea companiei, despre planul de restructurare revizuit și pașii concreți pe care îi face România pentru menținerea capacităților pe cărbune în funcțiune.
„Facem toate eforturile pentru a găsi soluții viabile și echilibrate, care să răspundă atât cerințelor Comisiei Europene, cât și nevoilor economice și sociale ale regiunii”, adaugă ministrul.
El spune că imediat după finalizarea discuțiilor cu Comisia Europeană va avea o nouă întâlnire cu sindicatele: „Toți pașii pentru prelungirea activității CE Oltenia sunt făcuți în dialog permanent cu oamenii care asigură, zi de zi, energia României”.
Articolul Ministrul Energiei: Termocentralele trebuie să funcționeze atâta timp cât România are nevoie de ele apare prima dată în Mediafax.
Meta Platforms Inc. a lansat oficial noii ochelari inteligenți Ray-Ban cu ecran integrat, primul model al companiei care adaugă un afișaj digital direct în lentilă. Dispozitivul, disponibil în SUA la aproximativ 800 de dolari, promite o experiență de utilizare mult diferită de tot ce a oferit până acum piața accesoriilor smart.
La fel ca generațiile anterioare, ochelarii pot face fotografii și clipuri video, pot răspunde la comenzi vocale și pot fi folosiți drept căști wireless pentru muzică sau apeluri. Noutatea absolută o reprezintă ecranul transparent, care permite citirea mesajelor, vizualizarea melodiilor în redare sau a rezultatelor generate de asistentul AI Meta, fără a mai scoate telefonul din buzunar.
Deja în viitorul digital„Conceptul este atât de convingător încât îți dorești ca dispozitivul să poată face mai multe, chiar acum”, scrie Bloomberg în recenzia sa, subliniind potențialul noii categorii de produse.
Ecranul oferă un câmp vizual de 20 de grade și o rezoluție echivalentă cu aproximativ 600 de pixeli pe fiecare axă, suficient pentru text, hărți și notificări rapide. Deși lizibilitatea scade în lumina directă a soarelui, afișajul se adaptează automat la luminozitate și funcționează excelent în interior.
Dincolo de hardware, experiența audio a fost lăudată drept una dintre cele mai reușite: „Difuzoarele nu se ridică la nivelul AirPods Pro 3, dar sunt excelente pentru o pereche de ochelari inteligenți”.
Meta Ray-Ban Display + Meta Neural Band = our most advanced pair of AI glasses. Ever. pic.twitter.com/PlrVcwbprN
— Meta (@Meta) September 18, 2025
Control prin gesturiMeta a introdus și o inovație suplimentară: banda neurală, o brățară cu senzori care permite utilizatorilor să navigheze prin interfața ochelarilor folosind mișcările mâinii. Printr-o simplă atingere a degetului mare de arătător poți derula, selecta sau reveni la ecranele anterioare.
Sistemul este „simplu, intuitiv și surprinzător de fiabil”, spune sursa citată, care subliniază și autonomia impresionantă a ochelarilor: până la cinci zile de utilizare cu ajutorul carcasei de încărcare.
Ochelarii pot fi comandați și cu lentile corective, pentru miopie, hipermetropie sau astigmatism, însă aceste versiuni sunt realizate la comandă. Pentru că ecranul este integrat în lentilă, alegerea dioptriilor trebuie făcută la momentul achiziției, neputând fi modificată ulterior.
Navigația „heads-up”, cea mai impresionantă funcțiePe partea software, interfața oferă aplicații pentru mesagerie, apeluri, cameră, muzică, hărți, traducere în timp real și chiar un joc de realitate augmentată. Cea mai impresionantă funcție rămâne, însă, navigația „heads-up”, care proiectează indicațiile de orientare direct în câmpul vizual al utilizatorului, asemenea unui afișaj transparent de parbriz.
Ochelarii inteligenți nu mai sunt o jucărieDeși produsul are limitări de primă generație – greutate, preț ridicat și lipsa unor funcții de streaming sau e-mail, specialiștii îl consideră o demonstrație de forță tehnologică: „Meta a demonstrat un lucru esențial: această categorie de produse este reală. Ochelarii inteligenți nu sunt o jucărie de marketing, ci o nouă platformă de calcul credibilă”.
În prezent, ochelarii sunt disponibili doar în câteva magazine din SUA, însă Meta și-a anunțat intenția de a deschide vânzările online și pe alte piețe în perioada următoare. Compania lucrează deja la actualizări software ce vor adăuga aplicații precum Spotify, Reels și o funcție de teleprompter pentru prezentări sau discursuri publice, care afișează textul necesar direct pe ecranul ochelarilor.
Articolul Meta a lansat ochelarii inteligenți Ray-Ban cu ecran integrat și funcții AI apare prima dată în Mediafax.
Un avion cu 142 de pasageri care circula de la Istanbul la Londra a aterizat joi de urgență la Otopeni. Patru persoane au acuzat probleme medicale. Acestea ar fi suferit intoxicații cu fum.
Este vorba de o aeronavă aparţinând companiei British Airways, care efectua o cursă pe ruta Istanbul – Lodra.
Piloții au cerut, la ora 17.50, aterizarea de urgență pe Aeroportul Henri Coandă, întrucât patru pasageri acuzau probleme medicale.
Din primele informații, se pare că pasagerii respectivi s-ar fi intoxicat cu fum.
Aeronava a aterizat în siguranță puțin după ora ora 18.00. La bord au urcat echipajul medical al aeroportului și un echipaj SMURD.
Avionul, de tip Airbus A320, are la bord 142 pasageri.
Articolul Aterizare de urgență la Otopeni. Patru pasageri ai cursei Istanbul-Londra, intoxicați cu fum apare prima dată în Mediafax.
Pierderea unui animal de companie este pentru mulți copii prima lor confruntare cu moartea. Psihologii spun că părinții au un rol crucial în a-i ajuta pe copii să treacă prin doliu și îi sfătuiesc să evite anumite expresii.
Psihologii îi sfătuiesc pe părinți să evite expresii precum „a adormit” sau „s-a pierdut”, care pot crea confuzie și teamă.
Moartea unui animal de companie poate deveni o oportunitate pentru o învățare emoțională profundă și poate influența modul în care tinerii înțeleg și procesează doliul când devin adulți, potrivit psihologilor și specialiștilor în doliul pentru animale de companie.
Părinții au un rol important de jucat atunci când un animal de companie al familiei moare. Pe lângă faptul că îi ajută pe copii să accepte permanența dureroasă a morții, îngrijitorii îi pot ghida pe copii printr-un proces de doliu sănătos și vindecător.
„Oamenii sunt atât de reticenți să vorbească despre moarte și durere, dar este singurul lucru garantat: toți vom muri. Trebuie să fim deschiși să vorbim despre asta”, a declarat Deirdra Flavin, CEO al Alianței Naționale pentru Durerea Copiilor, conform AP.
În funcție de vârsta lor și de circumstanțele individuale, copiii au capacități diferite de a înțelege conceptul de moarte. Modul în care procesează durerea, durata doliului și impactul pierderii sunt unice pentru fiecare copil. Experții spun că tristețea, furia și alte emoții copleșitoare pot fi mai dificil de gestionat pentru copiii mai mici, de aceea sprijinul este esențial.
Potrivit Colleen Rolland, președinta Asociației pentru Pierderea Animalelor de Companie și Doliu, copiii de numai 4 ani ar putea fi expuși la moarte prin basme și alte povești, dar ar putea avea dificultăți în a înțelege caracterul definitiv al acesteia. Copiii mai mari vor ști că pierderea lor este definitivă și ar putea avea nevoie de mai mult sprijin emoțional.
Experții spun că este important să fiți sinceri și să folosiți un limbaj clar atunci când discutați despre moarte cu copiii. Adulții sunt adesea înclinați să protejeze copiii cu eufemisme, cum ar fi „animalul de companie a adormit”, „s-a pierdut” sau „a fost eutanasiat”.
„Acest lucru poate fi alarmant pentru copii și poate provoca multă confuzie și teamă. A spune <peștele a adormit> poate crea îngrijorări pentru copil atunci când se culcă”, a explicat Flavin.
Raquel Halfond, psiholog clinician licențiat, sfătuiește părinții să nu-și ascundă sentimentele de copiii lor. „Dacă vă simțiți triști, este în regulă ca copilul să vă vadă triști. De fapt, ar putea fi derutant dacă s-a întâmplat ceva trist și ei nu văd acea emoție reflectată în părinții lor”, a spus ea.
Comportamentul copiilor indică adesea ceea ce simt, chiar dacă nu o exprimă verbal. Semne de urmărit includ mai multe crize de furie, refuzul de a face lucruri pe care înainte îi plăcea să le facă sau refuzul de a merge la școală.
O modalitate de a ajuta copiii să accepte moartea unui animal de companie este să comemoreze viața companionilor decedați prin activități precum strângerea de fonduri pentru animale în nevoie, desenarea de imagini, organizarea de înmormântări sau făcând lucrurile pe care animalele lor de companie le iubeau.
Experții subliniază că pierderea unui animal de companie este o formă foarte reală de durere, iar unele persoane o resimt la fel de intens ca pierderea oricărei alte persoane dragi.
Articolul Moartea unui animal de companie. Ce să le spuneți copiilor și ce cuvinte să evitați apare prima dată în Mediafax.
„Toată România plătește acum factura intitulată <Marcel Ciolacu>. Incredibil fariseismul lui Marcel Ciolacu când dă lecții despre ce trebuie făcut acum în România. În doar doi ani, Marcel Ciolacu a reușit performanța de a împovăra România cu aproape 300 de miliarde de lei în plus (în iunie 2023, datoria publică a României era de 731 de miliarde de lei, în mai 2025 ajunsese la 1.013 miliarde de lei). Asta înseamnă că fiecare român a fost îndatorat cu peste 3.000 de euro – de la nou-născut până la pensionar. Și nu vă imaginați că au crescut datoriile României pentru că s-ar fi dat banii către Ministerul Culturii…”, a scris joi pe Facebook Raluca Turcan.
Ea spune că Marcel Ciolacu a oferit cadouri otrăvite: de la risipa motivată electoral, la instrumentări de linșaje pentru cei incomozi.
Deputatul PNL arată că, după alegeri, România s-a trezit campioană europeană la deficit bugetar și fruntașă la datorie publică.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan nu face altceva decât să pună capăt epocii în care planurile electorale ale unora se plăteau din împrumuturi scumpe luate pe numele poporului. Asta este diferența dintre populismul lui Ciolacu și seriozitatea lui Bolojan: unul a vrut să-și cumpere zile la Palatul Victoria, celălalt se străduiește să dreagă problemele lăsate în urmă de predecesorul său. Este cât se poate de limpede pentru orice om de bună credință. Ultimul lucru de care are nevoie România este să primească lecții tocmai de la cei care au jucat la ruletă finanțele țării”, adaugă Turcan.
Marcel Ciolacu a atacat Guvernul Bolojan și PNL. „Nu s-a făcut nicio reformă, a început propaganda aia care l-a rezolvat și pe Ciolacu (…) PSD nu vrea să dea oameni afară din administrație, vorbim despre descentralizare pompieristic la televizor (…) Nu sunt eu un mare analist, dar se văd anumite lucruri, înaintea lui Ciolacu au fost trei prim-miniștri PNL”, a transmis Marcel Ciolacu în cadrul emisiunii „Ai aflat” transmisă de Gândul.
Ciolacu susține că toate acuzațiile aduse guvernului său nu sunt reale.
„Eu sunt singurul care am făcut autostrăzi, am mărit pensii (…) Eu nu m-am plâns, cred că dacă aveam un meteorit, le aveam pe toate, nu vreau flori, dar opriți-vă cu minciunile”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Articolul Raluca Turcan: România plătește factura intitulată Ciolacu. Fiecare român e îndatorat cu peste 3000 de euro apare prima dată în Mediafax.
Applia, grupul de lobby pentru electrocasnice, a estimat că peste 90% din rezervoarele de apă caldă nu ar mai putea fi comercializate în UE dacă hafniul, un metal foarte rezistent la căldură, și elementul său înrudit, zirconiul, nu sunt recunoscute ca fiind sigure pentru uz casnic.
Cele două elemente nu au fost incluse în normele blocului privind apa potabilă, care vor intra în vigoare în 2027 și care vizează protejarea consumatorilor și îmbunătățirea standardelor de calitate a apei, potrivit Financial Times.
Comisia Europeană pare să fi trecut cu vederea faptul că rezervoarele de apă caldă conțin și apă potabilă, producătorii avertizând că riscă amenzi dacă nu respectă lista substanțelor autorizate.
„[Hafniul] este absolut sigur de utilizat”, a declarat Paolo Falcioni, directorul general al Applia, subliniind că elementul a fost utilizat de mai bine de 100 de ani în rezervoarele de apă caldă emailate. Dacă hafniul sau zirconiul nu sunt amestecate cu emailul, a explicat el, glazura „se fisurează și apa caldă nu mai este caldă”.
Cele două elemente sunt utilizate și în pompe de căldură emailate, care au devenit mai populare în ultimii ani, pe măsură ce gospodăriile renunță la cazanele pe gaz.
Alternative costisitoareFalcioni a afirmat că alternativele la hafniu, precum oțelul sau cuprul, costă de patru până la cinci ori mai mult, costuri care ar fi transferate consumatorilor într-o perioadă în care bugetul gospodăriilor este limitat.
„Impactul ar fi enorm”, a declarat Jérôme Martel, director de afaceri reglementare la compania franceză de încălzire și ventilație Groupe Atlantic. Ariston din Italia, un alt producător important de rezervoare de apă caldă, a exprimat îngrijorări similare.
Companiile europene au presat comisia să simplifice povara reglementărilor blocului, argumentând că aceasta nu face decât să le agraveze problemele, de la prețurile ridicate la energie până la tarifele americane și concurența ieftină din China.
Falcioni a avertizat, însă, că complexitatea regulamentului existent înseamnă, de asemenea, că sunt probabile mai multe omisiuni, cum ar fi excluderea hafniului, dacă comisia nu acordă o atenție mai mare preocupărilor industriei.
Comisia a declarat că este la latitudinea statelor membre să o notifice cu privire la necesitatea autorizării hafniului și că, până în prezent, niciunul nu a făcut acest lucru. Bruxelles a informat anterior companiile că pot solicita evaluări toxicologice pentru a obține aprobarea.
Însă industria susține că acest proces ar dura prea mult și că, între timp, ar fi nevoită să efectueze modificări costisitoare la liniile de producție.
„Acest lucru ar pune producătorii europeni într-un dezavantaj grav față de concurenții din afara UE”, a declarat un director din industrie, care a cerut să nu fie numit.
Statele membre pot aproba utilizarea hafniului la nivel național, dar această opțiune este, de asemenea, mai costisitoare și mai îndelungată decât autorizarea UE.
Falcioni a avertizat că lipsa de claritate a reglementărilor în acest domeniu riscă să descurajeze și investitorii străini.
„Există companii care sunt dispuse să relocheze producția în Europa, dar fără această certitudine s-ar putea să nu o facă”, a spus el.
Articolul Europenii riscă să facă dușuri reci din cauza birocrației UE apare prima dată în Mediafax.
Libertatea de exprimare este pusă la grea încercare în Statele Unite. Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) este acuzată că a lansat o investigație internă menită să identifice autorii unei scrisori deschise care denunța tăierile bugetare aplicate programelor de intervenție în caz de dezastru.
Potrivit Bloomberg, în ultimele săptămâni, angajații agenției au fost convocați la interviuri și avertizați că își pot pierde locul de muncă dacă nu colaborează cu anchetatorii.
Represalii împotriva celor care-și spun opiniileAncheta este condusă de divizia FEMA care se ocupă de abaterile disciplinare, iar angajaților nu li s-a permis să fie asistați de avocați sau reprezentanți sindicali. Organizațiile pentru transparență publică și protecția angajaților federali denunță o campanie de intimidare: „Nu li se oferă opțiunea de a refuza să participe și nu primesc nicio îndrumare în timpul interviurilor”, a explicat Colette Delawalla, directoarea organizației Stand Up for Science, care a ajutat la publicarea scrisorii.
Scrisoarea, semnată la finalul lunii august de aproximativ 200 de actuali și foști angajați, cerea Congresului protecții împotriva concedierilor motivate politic. Dintre cei 192 de semnatari, 154 au ales să rămână anonimi, iar cei care și-au făcut public numele au fost imediat suspendați.
Epurări și în alte agențiiPresiunile exercitate la FEMA nu sunt izolate: în alte agenții federale, precum Agenția pentru Protecția Mediului, cel puțin 15 angajați au fost deja concediați după ce au semnat o scrisoare critică la adresa conducerii Trump.
Între timp, administrația Trump a restructurat agenția responsabilă de gestionarea dezastrelor naturale din Statele Unite, reducându-i personalul cu peste 2.400 de persoane și anulând un program de 4 miliarde de dolari pentru pregătirea în caz de dezastru.
Protecția avertizorilor, doar pe hârtieLegea federală a avertizorilor de integritate garantează dreptul angajaților publici de a semnala probleme de interes public fără teama de represalii. Cu toate acestea, plângerile depuse la Biroul Consilierului Special al Statelor Unite – instituția federală care investighează cazurile de represalii împotriva avertizorilor de integritate – acuză FEMA și EPA că au încălcat legea prin măsuri abuzive și prin blocarea accesului angajaților la sistemele interne.
„Angajații care ar trebui protejați prin lege sunt izolați și privați de accesul la instrumentele de lucru”, spun consilierii Government Accountability Project, organizația care îi apără pe avertizori.
Articolul Trump devine tot mai „sensibil”. Angajații federali, amenințați cu concedierea dacă nu dezvăluie numele celor care-l critică apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării Naționale Ionuț Moșteanu a discutat joi cu Willemijn van Haaften, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București, despre Drone Wall și despre situația de securitate de la Marea Neagră.
Întâlnirea a avut loc la sediul Ministerului Apărării Naționale. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării, cu accent pe dezvoltarea de parteneriate industriale, situația de securitate la Marea Neagră și inițiativa privind crearea „Drone Wall”, proiect menit să contribuie la creșterea capacităților de supraveghere și apărare pe Flancul Estic, transmite ministerul într-un comunicat.
Cei doi oficiali au reconfirmat sprijinul ferm pentru Ucraina în fața agresiunii ilegale a Federației Ruse.
„Haga este unul dintre cei mai importanți parteneri și aliați ai României, cu contribuții esențiale la securitatea regională și la postura aliată de descurajare şi apărare la Marea Neagră”, a spus Ionuț Moșteanu.
Cei doi oficiali au discutat și despre prioritățile agendei viitoarei reuniuni a miniștrilor apărării din țările membre ale NATO, care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles, cu accent pe operaționalizarea deplină a deciziilor aliate adoptate la Summitul de la Haga.
De asemenea, ministrul Moșteanu și ambasadorul van Haaften au vorbit și despre maximizarea valorificării oportunității oferite de instrumentul financiar SAFE, în special pentru industria de apărare, cu beneficii pentru consolidarea capacităților statelor europene şi dezvoltării acestui domeniu de activitate.
Articolul Ionuț Moșteanu, discuții despre Drone Wall cu ambasadorul Țărilor de Jos apare prima dată în Mediafax.
„Datele arată o încetinire a PIB-ului pe anul acesta și o ușoară accelerare pe anul viitor, deci 0,6% și 1,3%, estimare pentru anul viitor, dar avem un spectru larg de incertitudine în jurul acestor cifre, pentru că situația este excepțională și pentru că vorbim de un nivel al taxelor care se poate schimba, vorbim de răspunsul consumatorilor”, a explicat Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, la conferința de evenimentul de presă ocazionată de lansare unor sondaje exclusive ale companiei de investiții.
Incertitudini vin și din exterior, potrivit specialistului.
„Vorbim și de răspunsul piețelor externe, iarăși, important, pentru că România are o datorie în creștere și asta e variabila care ne preocupă destul de mult. Estimarea noastră este să ajungem spre 67% din tip datorie în 2026, ceea ce este mult pentru o țară ca în România. Depinde foarte mult de contextul european, bineînțeles, faptul că sectorul auto din Germania are dificultăți nu este o veste bună pentru România, pentru că suntem conectați cu ceea ce se întâmplă acolo”, a adăugat Claudiu Cazacu.
La întrebarea reporterului Mediafax, consultantul de strategie a făcut câteva recomandări pentru românii care vor să ia măsuri pentru a-și păstra nivelul de trai.
„Ceea ce poate să facă cetățeanul român este să aibă o anumită prudență în ceea ce privește cheltuielile, dar nu și în ceea ce privește investițiile, investițiile care-i aduc predictibilitate pe termen mai lung, că e vorba de educație, că e vorba de a crea ceva ce-l va ajuta la locul de muncă sau în activitatea de afaceri sau pur și simplu de a-și păstra o investiție pe partea de sănătate”, consideră consultantul de strategie.
La capitolul investiții financiare, Claudiu Cazacu nu face recomandări, dar oferă o imagine succintă asupra punctelor forte ale principalelor tipuri de produse.
„Titlurile de stat reprezintă o concurență la adresa investițiilor financiare de tipul acțiunilor sau al altor tipuri de instrumente, pentru că oferă stabilitate și dobânzi relativ atractive raportat la depozitele bancare. Însă ele, e drept că vin cu un risc scăzut, dar nu generatoare de un extra venit. De exemplu, în aceste perioade, metalele prețioase au crescut destul de mult”, a afirmat consultantul, care a indicat creșterile companiilor, care pot oferi și dividende, din sectorul de tehnologie, de energie, precum și investițiile masive recente sau anunțate în infrastructură, inclusiv în domeniul de apărare, în Europa și la nivel global.
Claudiu Cazacu a răspuns și la întrebarea dacă recomandă oamenilor obișnuiți investiții în domeniul-vedetă din prezent, AI – inteligența artificială.
„Nu o să formulăm recomandări, putem spune că trendurile AI este un trend de foarte lungă durată, dar faza în care ne aflăm acum este o fază de euforie și asta înseamnă că poate timing-ul, momentul prezent, nu este chiar unul excepțional de avantajos, însă în principiu cred că este de urmărit fenomenul”, a explicat consultantul în strategie.
Câți români pun bani de-o parteÎn același timp, salariul este perceput drept un mijloc de a supraviețui de la lună la alta, iar lipsa banilor și o educație financiară precară îi fac pe români să nu se avânte pe piața investițiilor, după cum arată două sondaje exclusive lansate joi de XTB.
Defalcat pe genuri și vârste, cifrele arată că bărbații au un grad mai ridicat de satisfacție față de femei, iar tinerii, mai mulțumiți în comparație cu adulții, nivelul de satisfacție fiind în scădere după 35 de ani, a afirmat Irina Cristescu, General Manager XTB România
Potrivit acesteia, nemulțumirile românilor nu țin neapărat de psihologia poporului, ci vin și pe fondul unor decalaje față de ceilalți cetățeni europeni.
„Părerea mea este că nivelul salarial din România este sub nivelul european și există o discrepanță între posibilitățile financiare ale românilor și prețuri, și banii pe care îi au la dispoziție să achiziționeze lucruri de care au nevoie în viața de zi cu zi, ceea ce le alimentează nemulțumirile. Acest lucru se cealaltă statistică referitoare la câți dintre români ar rămâne la sfârșitul lunii cu bani să investească: 33% nu reușesc să investească absolut deloc, seci că e probabil vorba de un nivel de trai mai scăzut”, a declarat managerul general al XTB România.
Astfel, conform concluziilor desprinse din sondajul realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB, aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) consideră că „a munci pentru bani” înseamnă supraviețuirea de la o lună la alta, în vreme ce o treime dintre aceștia (33%) o echivalează cu stabilitatea financiară. Doar 19% dintre oameni văd în această frază posibilitatea de a economisi și 4% posibilitatea de a investi.
Acest sondaj a fost realizat pe un eșantion de 1007 interviuri reprezentative, în septembrie 2025, pe un grup-țintă de bărbați și femei, cu vârstă de peset 18 ani, utilizatori de internet, populație urbană.
În ce privește raportarea pe sexe, se observă că în special femeile spun că munca este asociată cu „supraviețuirea de la o lună la alta” și cu „stabilitatea”, în timp ce bărbații consideră că munca îi ajută să economisească sau să investească.
„Aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci și un semnal de alarmă, pentru că arată câtă nevoie au românii de stabilitate financiară și de încredere în propriile decizii legate de bani. Este semnalul că trebuie începută o discuție serioasă despre cum putem transforma banii dintr-o resursă de supraviețuire într-un instrument pentru siguranță. Banii nu trebuie doar câștigați și cheltuiți, ci și puși la treabă pentru a construi viitorul”, spune Irina Cristescu.
Oamenii nu sunt nici mulțumiți de salariul pe care îl primesc, raportat la efortul depus zilnic la serviciu. Doar 4 români din 10 consideră că salariul le reflectă cu adevărat munca (41%), în timp ce aproape jumătate dintre aceștia cred că venitul primit le acoperă doar parțial efortul. De asemenea, 12% dintre respondenți consideră că activitatea este plătită sub nivelul efortului.
Peste un sfert din români nu rămân cu niciun ban la finalul luniiPotrivit reprezentanților XTB, această situație se reflectă și în modul în care sunt gestionați banii rămași la finalul lunii. Peste un sfert dintre români (33%) nu reușesc să pună nimic deoparte după ce își achită facturile și cheltuielile lunare, iar doar 1 din 10 transformă economiile în investiții. 39% dintre respondenți, în special tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au spus că investesc fondurile necheltuite.
Rezultatele cercetării mai arată că percepțiile greșite și lipsa informațiilor au un rol important, deoarece doar 4 din 10 români cred că investițiile sunt posibile doar cu sume mari, de peste 5.000 de lei. Totodată, 6% dintre respondenți consideră că nu ar trebui să investească deloc.
Întrebați cum ar folosi suma de 5.000 lei dacă ar primi acești bani, aproape jumătate dintre respondenți (48%) au spus că ar alege să îi țină aproape, în cont sau acasă. Doar 19%, adică aproape 2 din 10, ar face pasul către investiții, iar 12% i-ar cheltui pe bunuri diverse sau pe vacanțe. În același timp, 3% dintre oameni și-ar achita din datorii cu 5.000 lei.
În ce privește preferința pentru investiții sau pentru economii, oamenii au declarat că preferă opțiunile pe care ei le percep ca fiind sigure sau tangibile. Concret, imobiliarele (40%) și depozitele bancare (39%) domină topul. Lista continuă cu aurul (32%), cu investițiile la bursă (18%) și cu investițiile în criptomonede (8%).
În același timp, lipsa banilor (60% din respondenți), teama de risc (25%) și lipsa informațiilor (10%) reprezintă principalele bariere care împiedică oamenii să investească. 4% dintre respondenți spun că nu au timp.
Țintiți de escrocii financiariAbsența educației financiare, dar și a unei strategii pe termen lung, îi transformă pe oameni în victime naive ale fraudelor financiare, arată sondajul al doilea sondaj realizat la solicitarea XTB România, de iSense, prezentat de Radu Puiu, analist financiar al XTB România.
Acesta a fost realizat pe un eșantion de 502 respondenți, bărbați și femei, cu vârste de la 18 la 65 de ani, din mediul urban, între 10 – 12 septembrie 2025.
Potrivit sondajului, șapte din zece români (67%) au fost abordați cel puțin o dată de persoane care le-au promis câștiguri rapide, iar aproape 3 din 10 au pierdut bani în urma unor fraude financiare.
În acest context, băncile și statul sunt considerate de respondenți ca fiind cele mai sigure instituții pentru protejarea banilor, în timp ce doar 2 din 10 români privesc platformele de investiții ca fiind de încredere.
În plus, aproape 60% dintre respondenții sondajului spun că au auzit despre platforme de investiții, însă recunosc că nu înțeleg cum funcționează acestea. Doar 33% (în special bărbații) au precizat că știu ce presupun investițiile și înțeleg mecanismul.
„Fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informația și încrederea. Faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani în urma unor astfel de practici arată dimensiunea reală a problemei. Este esențial să înțelegem că promisiunile de câștig rapid vin întotdeauna cu riscuri ascunse. Încrederea se câștigă greu, iar oamenii au nevoie să știe că banii lor sunt în siguranță doar atunci când aleg parteneri transparenți și responsabili”, a conchis Irina Cristescu.
Articolul Cum pot românii să își securizeze nivelul de trai în contextul economic prognozat? Doar patru din zece angajați simt că salariul le reflectă munca (Sondaje XTB) apare prima dată în Mediafax.
„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila.
Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.
Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.
Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.
Articolul Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole apare prima dată în Mediafax.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer în decembrie, soldată cu 38 de morți, potrivit AP. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic.
Putin a făcut declarația în timpul unei întâlniri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, unde ambii participă la un summit al fostelor națiuni sovietice.
Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznâi, capitala regională a republicii ruse Cecenia.
Autoritățile azere au declarat că avionul a fost lovit accidental de focurile trase de apărarea aeriană a rușilor. Ulterior, pilotul a încercat să aterizeze în vestul Kazahstanului, dar avionul s-a prăbușit, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord.
Atunci, Vladimir Putin a prezentat scuze președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru ceea ce a numit un „incident tragic”, dar nu a recunoscut și responsabilitatea rușilor. În replică, Aliyev a criticat Moscova pentru încercarea de a „mușamaliza” incidentul.
Articolul Putin recunoaște că rușii sunt de vină pentru prăbușirea avionului azer de pasageri apare prima dată în Mediafax.
Înscrierile pentru ediția din acest an au fost deschise astăzi, pe platforma libris.ro/carteteca.
Până în prezent, proiectul a reunit 1.665 de școli înscrise, dintre care 287 au fost premiate, însumând peste 1,1 milioane de lei investiți în dotarea bibliotecilor școlare și peste 35.000 de volume donate.
Lansat în 2019 și derulat anual fără întrerupere, CarteTeca rămâne unul dintre cele mai consistente programe private dedicate educației prin lectură. Inițiativa își propune să reducă decalajele dintre școlile din mediul urban și rural, oferind elevilor acces la resurse educaționale actuale.
Prin aceste ediții succesive, CarteTeca a ajuns la zeci de mii de elevi din întreaga țară, transformând biblioteca școlii într-un spațiu mai accesibil, modern și relevant pentru noile generații.
Citeşte comunicatul integral AICI
Articolul CarteTeca 2025: 250.000 lei pentru 50 de biblioteci școlare. Libris și Salvați Copiii România dau startul înscrierilor pentru cea de-a 7-a ediție apare prima dată în Mediafax.
Responsabilii CNAIR ar fi luat decizia de a executa scrisoarea de garanție, arată surse exclusive pentru Mediafax, după mai multe probleme în relația cu antreprenorul italian.
Cele două părți au ajuns și în instanță, iar CNAIR a anunțat, în a doua parte a lunii iunie, că a obținut o decizie definitivă și executorie la Curtea de Apel București în procesul împotriva antreprenorului WeBuild, în legătură cu întârzierile majore în finalizarea Podului de la Brăila.
„Instanța a confirmat obligativitatea achitării unor penalități în valoare de peste 80 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), corespunzătoare celor peste 800 de zile de întârziere”, arăta CNAIR.
Contactat de redacție, pentru a confirma decizia de executare a scrisorii de garanție aferentă proiectului, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol a transmis că nu comentează. Și Francesco Bernabe, directorul Webuild România, a fost sunat pentru informații oficiale, dar n-a putut oferi detalii întrucât s-ar fi aflat într-o ședință.
Al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentalăPodul suspendat de peste Dunăre, între Brăila și Galați, este deschis traficului pe de 6 iulie 2023. Cu o lungime totală de 1.975 de metri, construcția este cel mai lung pod suspendat din România și al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală.
Podul leagă cele două maluri ale Dunării în zona Tulcea – Brăila, reducând timpul necesar pentru traversarea fluviului pentru cele aproximativ 7.000 de autovehicule pe zi, care, în trecut, aveau ca singură opțiune de a călători cu bacul. Astfel, timpul de traversare poate fi redus de la cel puțin 45 de minute la doar două minute.
Podul de la Brăila în cifreCNAIR şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a convenit, în 27 mai 2019, încheierea Contractului de Finanţare nr. 36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanțării nerambursabile, alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.
Lucrările la acest obiectiv au început în primăvara anului 2019. Contractul a fost semnat în 19 ianuarie 2018, cu o perioadă de proiectare de 12 luni și 36 de execuție. Podul de la Brăila trebuia finalizat în 2022.
În cadrul Masterplanului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030 și care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se află Delta Dunării.
Construcția este cuprinsă în Masterplanul General de Transport și face parte din Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța.
Antreprenorul lucrării „Pod Suspendat peste Dunăre” este Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD, valoarea contractului fiind de 2,375 miliarde de lei cu TVA.
Articolul CNAIR a executat scrisoarea de garanție a italienilor de la Webuild pentru proiectul podului de la Brăila (SURSE) apare prima dată în Mediafax.
Valentin Vacherot, locul 204 în calsamentul ATP, l-a învis joi în trei seturi pe danezul Rune într-o partidă de trei ore.
Scorul a fost 6-1 6(4)-7(7) 4-6 în favoarea jucătorului din Monaco.
El va juca în semifinală cu câștigătorul partidei dintre belgianul Zizou Bergs și sârbul Novak Djokovic.
Articolul Valentin Vacherot, primul semifinalist al turneului de tenis de la Shanghai apare prima dată în Mediafax.
