Flash

Sub un titlu parţial diferit de cel pe care l-am scris în numărul trecut, vreau să continuu de fapt subiectul precedent. Despre aceleaşi modificări de natură fiscală, dar nu despre toate.

Impulsionarea creditării pe filiera persoanelor fizice a bancherilor este rezultatul politicii mai aspre a Băncii Naţionale a Moldovei care ca urmare implementării reglementărilor Basel III a dus la restrângerea grupului de clienţi bancabili şi aportul de experienţă a investitorilor instituţionali străini duce nemijlocit la apariţia unor elemente de parteneriat între bănci şi IMM, ambele părţi conştientizând necesitatea impulsionării competenţelor antreprenoriale pentru a dezvolta afaceri solide care să poată accesa creditul bancar. Creşterea salariilor şi accelerarea programului guvernamental „Prima Casă” a dus la extinderea semnificativă a cererii de credite din partea persoanelor fizice, un segment din ce în ce mai interesant pentru bănci, inclusiv datorită şi nivelului înalt de responsabilitate a clienţilor.

Guvernarea precedentă a operat cu aproximativ un an în urmă un şir de modificări în politica şi în abordările fiscale, iar ulterior, acestor schimbări li s-a spus “reformă fiscală”. La timpul respectiv au fost şi aplauze, dar şi obiecţii. E şi normal, aşa cum şi opinia publică internaţională e împărţită în două tabere mari atunci când se vorbeşte despre impozitul unic. Şi unii, şi alţii au argumente. Şi unii şi alţii au dreptate. Şi unii, şi alţi greşesc. În aceeaşi măsură.

După ce o perioadă lungă de timp BNM a menţinut rata de bază la 6,5% anual, de la sfârşitul anului 2017 până în iunie 2019, ratele dobânzilor la împrumuturi s-au stabilizat. Între timp, băncile au continuat să atragă depozite fără a se lansa într-un proces de creditare masiv. Acestea au mizat mai mult pe persoanele fizice ale căror venituri au fost în ascensiune şi au început să consume mai mult.