Populaţia rămâne creditorul net al băncilor. Acest lucru se întâmplă din 2014 după criza bancară ca urmare a politicii monetare mai dure, a ratei şi a neperformantelor ridicate. Instituţiile financiare şi-au redus la maxim creditarea, în timp ce suma depozitelor a tot crescut şi a ajuns în prezent la circa 68 miliarde de lei, iar soldul creditelor constituie aproape 40 miliarde de lei.
Acumularea depozitelor de la populaţie şi lipsa cererii scăzute a creditelor din partea agenţilor economici a dus la acumularea excesului de lichidităţi în bănci. Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că pe parcursul trimestrului IV 2019, lichiditatea excesivă în sistemul bancar a crescut cu 645,0 milioane lei. În ultimele 12 luni, volumul lichidităţilor excesive s-a diminuat în medie cu 2,0 miliarde lei (-24,6 la sută anual), ca rezultat al creşterii soldului creditelor în sectorul bancar, înregistrând, astfel, valoarea medie de 6,0 miliarde lei.
“Dacă urmărim dinamica din ultimii 20 de ani, până în anul 2013, volumul depozitelor atrase era aproape similar cu cel al creditelor oferite. Or, în prezent discrepanţa e foarte mare. Anul 2019 s-a încheiat cu un exces de lichiditate de 28 miliarde de lei. Astfel, banii stau imobilizaţi. Băncile au reuşit să acumuleze 68 miliarde de lei depozite, dar au oferit doar 40 miliarde de lei credite. Însă cel mai corect este să spunem că banii sunt inutili, necalitativi.
De exemplu, în anul 2014 depozitele persoanelor fizice au fost de 34,5 miliarde de lei dintre care 28 miliarde erau depozite la termen şi erau 6 miliarde depozite la vedere, care nu aduc dobândă deponenţilor. Iar în prezent, volumul depozitelor persoanelor fizice a ajuns la 45,5 miliarde de lei sau cu 11 miliarde de lei mai mult. Însă depozitele la termen au crescut cu doar un miliard de lei. Practic, băncile pot folosi aceeaşi sumă de 29 miliarde de lei pentru acordarea creditelor. Avem o creştere fără precedent a banilor nelucrativi. Sunt banii fără dobândă depuşi în bănci de cetăţeni. Iar suma ratată din depozitele fără dobânzi se ridică anual în medie la 350 milioane de lei. Banii nu pot fi utilizaţi, iar BNM este nevoită să-i sterilizeze şi să achite suplimentar băncilor 350 milioane de lei anual doar pe aceste depozite fără dobândă deţinute de cetăţeni în bănci. Suma mare a depozitelor la vedere rezidă din încrederea redusă a cetăţenilor în bănci şi din faptul că cetăţenii îşi ţin pe carduri o parte din veniturile încasate.
Anul trecut moldoveni au primit pe cardurile bancare 70 miliarde de lei (6 miliarde de lei lunar). Dacă acum cinci ani în ziua salariului banii erau retraşi de pe carduri, în prezent comportamentul s-a schimbat: cetăţenii tot mai activ achită cu cardul şi nu scot toată suma imediat. Anume aceste solduri de pe carduri şi au contribuit la creşterea depozitelor fără dobândă deţinute de moldoveni în bănci cu cel puţin 6-8 miliarde de lei. Băncile, alături de BNM, ar trebui să regândească sistemul, pentru ca banii ţinuţi la vedere pe carduri să fie utilizaţi în circuitul economic”, a declarat în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
După criza din anul 2014, băncile şi-au revenit foarte greu şi abia în februarie 2018 a început propriu-zis procesul de recuperare. În prezent, soldul creditelor oferite este de 40 miliarde de lei, cu o creştere de 8 miliarde de lei în valori absolute. Chiar dacă băncile au început să recupereze terenul pierdut în anul 2014, mai este mult până vor atinge nivelul de dinaintea crizei bancare. Acum şase ani volumul creditelor raportat la PIB era de 35%, ulterior a coborât la 18,5% or, în prezent, nivelul e de 19,5%. Astfel, în doi ani au fost recuperate doar 7% din căderea reală şi mai e nevoie de 6-7 ani pentru a atinge nivelul din anul 2014. Recuperarea sistemului bancar are loc pe seama persoanelor fizice. În doi ani, din portofoliul de opt miliarde lei creştere, şase miliarde de lei aparţin persoanelor fizice şi doar două miliarde – businessului. Dacă în vară am atestat o majorare de 2,4 miliarde de lei pentru sectorul corporate, în prezent avem o stagnare a împrumuturilor pentru persoanele juridice.
“În ultimul trimestrul al anului 2019, avem o încetinire puternică a creşterii creditării. Trimestrial, în ultimii doi ani soldul creditelor creştea cu câte un miliard de lei, iar în trimestrul doi din 2019 majorarea a fost chiar de 2,3 miliarde de lei. Cel mai interesant este că în trimestrul patru, majorarea a fost de doar 0,2 miliarde de lei, o creştere modestă, care cel mai probabil este temporară. Avem o creştere, apoi o scădere uşoară a creditelor în rândul businessului, ceea ce denotă starea complicată a economiei în timp ce la persoanele fizice am urmărit o creştere fără precedent. Primul record este că gradul de îndatorare a persoanelor fizice în 2019 a depăşit 10% din PIB, iar al doilea record – împrumuturile contractate de la bănci şi sectorul nebancar a depăşit 20 miliarde de lei şi ne apropiem de 24 miliarde de lei. Astfel, ponderea portofoliului de credite din total credite oferite persoanelor fizice este de 45% faţă de acum cinci ani când acestea erau de 15%. De fapt, avem o majorare a expunerii băncilor pe persoanele fizice”, a mai spus Ioniţă.
Potrivit datelor BNM, soldul creditelor acordate în monedă naţională a înregistrat, la sfârşitul trimestrului IV 2019, un ritm de creştere anual de 23,3% din contul majorării atât a soldului creditelor acordate persoanelor fizice, cu o contribuţie pozitivă de 19,9 p.p., cât şi a soldului creditelor acordate persoanelor juridice, cu o contribuţie pozitiva de 3,4 p.p.
Totodată, soldul creditelor în lei acordate persoanelor fizice a înregistrat o creştere anuală de 39,2%, iar ponderea lor constituia 57,2% din soldul creditelor în lei. La finele trimestrului IV 2019, soldul creditelor în valută, recalculat în monedă naţională, comparativ cu soldul înregistrat la finele trimestrului IV 2018, nu a suferit modificări esenţiale. În această perioadă, în structura portofoliului de credite acordate de către băncile licenţiate, cea mai mare cotă, analogic trimestrelor precedente, i-a revenit creditelor acordate persoanelor fizice (37,0 la suta), fiind urmată de ponderea creditelor acordate comerţului (23,6%). Pe parcursul trimestrului IV 2019, băncile licenţiate din R. Moldova au acordat credite noi în volum superior celui din trimestrul IV 2018 cu 15,5% la sută. Această creştere a fost indusă, în mare parte, de majorarea cu 30,8% a creditelor acordate în valută recalculate în lei moldoveneşti. O contribuţie majoră la această evoluţie a creditelor noi acordate în valută recalculate în MDL au avut-o creditele acordate pe un termen mai mare de 12 luni persoanelor juridice. Totodată, evoluţia creditelor acordate în monedă naţională a fost influenţată, preponderent, de creşterea creditelor acordate persoanelor fizice.
În perioada octombrie-decembrie 2019, rata medie ponderată a dobânzii aferente soldului creditelor acordate de către băncile licenţiate în MDL şi-a continuat trendul de diminuare şi a constituit 7,94% anual (-0,63 p.p. faţă de trimestrul IV 2018). Dinamica a fost determinată de scăderea ratelor la soldul creditelor acordate atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice. Pe ansamblul trimestrului IV 2019, rata medie ponderată a dobânzii aferentă soldului creditelor în valută recalculat în MDL a constituit 4,54%, inferioară celei din trimestrul IV 2018 cu 0,32 p.p. (în mare parte, din contul micşorării ratei medii ponderate a dobânzii aferente soldului creditelor în valută acordate persoanelor juridice).
V. U.
