Economia Republicii Moldova este pe trend pozitiv, dar principalul motor rămâne consumul populaţiei alături de dinamica exporturilor şi investiţiilor. Evoluţia pozitivă a investiţiilor a sprijinit majorarea valorii adăugate brute în sectorul construcţiilor, iar performanţa în sectorul agricol a favorizat creşterea exporturilor. În acelaşi timp, datele pentru octombrie-noiembrie 2019 indică evoluţii mixte, conturând premise asociate temperării creşterii economice în trimestrul IV 2019. Astfel, e de menţionat dinamica pozitivă a comerţului intern şi a producţiei industriale, însă mai atenuată a ultimei, dar şi contractarea volumului mărfurilor transportate.
Condiţiile economice rămân pozitive, în pofida încetinirii, conform aşteptărilor, a creşterii economice în trimestrul III 2019 comparativ cu prima jumătate a anului 2019. Rata creşterii PIB a înregistrat 4,3 la sută, fiind cu 1,5 p.p. inferioară celei din trimestrul II 2019.
Deşi economia e pe trend pozitiv, Banca Naţională a Moldovei (BNM) susţine că cererea agregată va genera presiuni inflaţioniste pe parcursul primelor trei trimestre consecutive din 2020 şi dezinflaţioniste începând cu trimestrul IV 2020 şi până la finele orizontului de prognoză. Suplimentar la cererea agregată, diminuarea preţurilor internaţionale la petrol şi la produsele alimentare şi baza înaltă din anul 2019 vor constitui principalii factori ce vor accelera temperarea inflaţiei în anul curent şi viitor. În acelaşi timp, riscurile aferente condiţiilor meteo nefavorabile recoltei anului 2020 persistă, având un impact considerabil asupra producţiei agricole şi, respectiv, asupra preţurilor la produsele alimentare. Există incertitudini la adresa perspectivei inflaţiei pe termen mediu aferente momentului şi magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate”, potrivit informaţiei BNM după publicarea deciziei de politică monetară.
Datele BNM relevă că rata anuală a inflaţiei se va plasa peste limita superioară a intervalului de variaţie a ţintei în trimestrul I 2020, înregistrând nivelul maxim de 6,8 la sută, după care se va diminua încontinuu până la nivelul minim de 3,0 la sută în trimestrul I 2021. Începând cu trimestrul II 2020, rata anuală a inflaţiei va reveni în interval şi se va menţine în cadrul acestuia pentru două trimestre consecutive. Începând cu trimestrul IV 2020, rata anuală a inflaţiei va părăsi coridorul pentru trei trimestre consecutive, ulterior, va spori uşor şi va reveni în palierul inferior al coridorului spre sfârşitul orizontului de prognoză. Inflaţia medie anuală va înregistra nivelul de 5,1 la sută şi 3,6 la sută în anul 2020 şi, respectiv, în 2021.
“Creşterea preţurilor de comercializare a mărfurilor alimentare, cu valori peste media indicelor preţurilor de consum, este factorul care constant, pe durata ultimilor 9 ani a contribuit cel mai mult la creşterea ratei inflaţiei. Este neobişnuit faptul ca într-o ţară caracterizată printr-un sector agricol cu un potenţial înalt de dezvoltare precum este Republica Moldova, să se înregistreze o presiune inflaţionistă mare venită chiar din domeniul agricol al economiei. Preţurile la câteva categorii de mărfuri alimentare, precum lapte, unt, ouă, legume, cartofi şi fructe proaspete au înregistrat frecvent în perioada vizată creşteri peste rata inflaţiei anuale, pe când ritmul de creştere a preţurilor de comercializare la ouă, legume şi fructe proaspete a fost chiar mult superior nivelului mediu de creştere a preţurilor la mărfurile alimentare”, a explicat pentru infodebit.md, economistul Viorel Gîrbu.
Economia R. Moldova este vulnerabilă la şocurile externe or, în anul curent prognozele arată o temperare a economiei externe, iar acest lucru va trage în jos PIB-ul ţării. “Economia Republicii Moldova a început deja să resimtă temperarea cererii externe. Astfel, exporturile sunt pe linia de plutire doar graţie livrărilor spre Turcia, în timp ce exporturile spre UE au scăzut în contextul unei conjuncturi nefavorabile pe piaţa dată, iar cele spre CSI au înregistrat majorări doar datorită reexporturilor de medicamente. Pe lângă aceste evoluţii îngrijorătoare, mai constatăm şi un şir de carenţe ce ţin de concentrarea exporturilor atât în profil geografic, cât şi sub aspectul structurii produselor exportate. Acest lucru este agravat de faptul că exporturile date înglobează în sine o valoare adăugată destul de joasă (fie produse agricole primare, fie produse industriale prelucrate în regim de lohn), scoţând astfel în evidenţă nivelul scăzut al competitivităţii producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu. Incertitudinile existente pe plan mondial subminează perspectivele comerciale investiţionale pentru perioadele următoare. De altfel, anticiparea stagnării preţurilor la produsele alimentare la nivel internaţional, dictată de majorarea disponibilităţilor la export, precum şi temperarea industriei automotive din UE va amplifica efectele negative asupra creşterii exporturilor moldoveneşti spre această direcţie. În timp ce condiţiile comerciale de pe piaţa CSI (în speţă Federaţia Rusă) rămân încă incerte, iar perspectivele modificării acestora deocamdată sunt ancorate doar în promisiunile preelectorale. Toate acestea vor dezechilibra balanţa de plăţi, iar contractarea investiţiilor străine şi declinul asistenţei externe, nu vor mai fi capabile să echilibreze componentele deficitului de cont curent, fapt ce ar putea pune presiuni asupra monedei şi datoriei externe”, se arată în publicaţia MEGA a Expert Grup.
Totodată, şocurile climaterice devin tot mai frecvente, ceea ce expune sectorul agricol şi economia în ansamblu, la riscuri majore. Insuficienţa de precipitaţii, în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă, alimentează riscuri privind producerea unor îngheţuri masive în 2020 sau/şi inundaţii şi alte anomalii climaterice. Acestea riscă să compromită producţia agricolă, ceea ce s-ar putea transpune în recesiunea sectorului agricol, reducerea ocupării în acest sector care este şi principalul angajator în R. Moldova, şi să submineze producţia şi exporturile sectorului agroindustrial din cauza materiei prime limitate.
O altă sursă de provocări în adresa creşterii economice ţine de înrăutăţirea situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei). Totodată, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidenţă amplificarea decalajelor dintre cererea şi oferta forţei de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016-2019 numărul acestora practic s-a dublat. Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor.
Victor Ursu
