Flash

Un test de rezistenţă pentru economia moldovenească, mai ales în plan bugetar, s-a produs după luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei. Starea bugetului public naţional şi a politicii fiscale, în special privind accizele în următorii trei ani, au fost subiectul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice.

După recenta avizare pozitivă a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, ce prevede simplificarea condiţiilor de angajare în R. Moldova a muncitorilor calificaţi din alte ţări, întrebarea „Are nevoie R. Moldova de forţă de muncă străină?” şi-o pun nu numai cei care caută cea mai preţioasă resursă pentru o economie – tinerii şi oamenii capabili să muncească, dar şi acei care se opun intrării străinilor pe piaţa forţei de muncă internă.

Coronacriza, pe lângă multiplele implicaţii în viaţa moldovenilor, a ridicat problema creşterii siguranţei cetăţenilor în efectuarea plăţilor zilnice. Or, se pare că moldovenii încep a prinde gustul achitărilor cu cardul. Astfel, numărul operaţiunilor fără numerar a constituit 16 milioane, cu 32,5% mai mult în trimestrul II al anului curent comparativ cu perioada similară a anului 2019. Asta în timp ce numărul operaţiunilor de retragere a numerarului a fost de 5,8 milioane, cu 21% mai puţin, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Majoritatea referinţelor făcute în cadrul noului memorandum cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) indicau mai mult sau mai puţin categoric că documentul va fi semnat în luna septembrie curent. Ultima şedinţă a Bordului a avut loc pe data de 30 septembrie, însă examinarea acordului nu s-a regăsit în agenda şedinţei respective. Este în totalitate greşit ca neincluderea în agendă să fie calificată drept răspuns negativ la demersurile Chişinăului, însă, cu toate acestea, există şi unele voci care insistă anume pe asemenea formulări.