Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România și Turcia au construit un parteneriat solid pentru protejarea securității la Marea Neagră.
Țoiu insistă, totodată, pe ideea că, împreună cu Bulgaria și Ucraina, cele două state au contribuit la menținerea stabilității în regiune și la asigurarea fluxurilor comerciale în ultimii ani.
Într-un interviu acordat agenției turce de știri, Anadolu, în marja celui de-al 36-lea Summit NATO de la Ankara, șefa diplomației române afirmă că reuniunea are o semnificație aparte pentru România, la două decenii de la aderarea țării la Alianța Nord-Atlantică:
„Această întâlnire este esențială, deoarece NATO este necesar mai mult ca niciodată pentru descurajarea și apărarea colectivă”, a declarat Oana Țoiu.
Țoiu: „Interes crescut al României pentru sprijinirea industriei de apărare”Ministrul a subliniat că România urmărește să își consolideze rolul în industria de apărare a Alianței, pe fondul creșterii interesului pentru dezvoltarea capacităților militare europene.
„Interesul pentru sprijinirea industriei de apărare a crescut”, a afirmat ea, adăugând că România își propune să devină un furnizor mai important în cadrul NATO, în timp ce stimulează crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economiei naționale.
Referindu-se la cooperarea regională, Oana Țoiu a evidențiat relația strategică dintre București și Ankara în domeniul securității maritime.
Țoiu: „Rolul Turciei a fost recunoscut”„România are un parteneriat puternic cu Turcia în protejarea împreună a Mării Negre”, a spus Țoiu.
Potrivit acesteia, colaborarea dintre România, Turcia, Bulgaria și Ucraina a contribuit la menținerea rutelor de transport și la asigurarea exporturilor de cereale din regiune, în pofida războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Șefa diplomației române a apreciat, de asemenea, rolul jucat de Ankara în dosarele regionale.
„Rolul Turciei și cel al ministrului de Externe Hakan Fidan în facilitarea discuțiilor din Orientul Mijlociu a fost recunoscut în cadrul întâlnirilor noastre de astăzi”, a spus Oana Țoiu.
„România are încredere în Turcia”Ea a precizat că România își menține încrederea în parteneriatul strategic cu Turcia în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră și a remarcat implicarea tot mai mare a companiilor turcești în proiecte industriale din România.
Țoiu a amintit, în acest context, participarea acestora la Forumul Industrial NATO din 2025, organizat în România.
Relația UE – TurciaÎn ceea ce privește relațiile dintre Ankara și Uniunea Europeană, ministrul român de Externe a declarat că acest subiect se află constant pe agenda discuțiilor cu omologul său turc, Hakan Fidan.
„Viitorul pe care îl avem în vedere pentru Turcia este axat pe parcursul său european”, a afirmat Oana Țoiu.
Întâlnirea, la care participă și președintele Consiliului European, António Costa, este privită ca o încercare de relansare a dialogului dintre Bruxelles și Ankara, într-un moment crucial, în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană, anunță Euronews.
Europa caută un partener strategic într-o perioadă de incertitudineDupă reducerea implicării Statelor Unite în apărarea Europei și pe fondul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să își consolideze cooperarea cu statele-cheie din regiune. Turcia, membră NATO și una dintre principalele puteri militare ale Alianței, este considerată un actor esențial atât pentru securitatea Mării Negre, cât și pentru gestionarea migrației, aprovizionarea cu energie și dezvoltarea industriei europene de apărare.
Summitul NATO din Ankara. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Bruxellesul analizează extinderea cooperării cu Ankara inclusiv în domeniul producției de armament și al proiectelor comune din industria de apărare.
Relațiile rămân marcate de numeroase divergențeDeși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.
Organizațiile pentru drepturile omului susțin că, înaintea summitului NATO, autoritățile turce au reținut aproximativ 200 de persoane în cadrul unor operațiuni de securitate. Eurodeputați europeni avertizează că apropierea dintre Bruxelles și Ankara nu poate avea loc în detrimentul valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Dosarul apărării, principalul subiect al discuțiilorUnul dintre cele mai importante puncte de pe agenda întâlnirii îl reprezintă cooperarea în domeniul apărării. Turcia speră să participe mai activ la programul european SAFE, fondul de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei de apărare europene. Totuși, opoziția Greciei și Ciprului limitează în prezent accesul Ankarei la proiectele finanțate prin acest mecanism.
Înaintea cinei oficiale, Ursula von der Leyen a declarat, în marja summitului NATO, că există „o oportunitate largă pentru o cooperare foarte apropiată” între Uniunea Europeană și Turcia, fără a oferi însă detalii privind viitoarele proiecte comune.
Umbra incidentului „Sofagate”Întâlnirea readuce în atenție și episodul devenit celebru în 2021, când Ursula von der Leyen a rămas fără loc la reuniunea oficială cu Recep Tayyip Erdoğan și fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel. Incidentul, cunoscut drept „Sofagate”, a provocat un scandal diplomatic și a fost interpretat drept o lipsă de respect față de șefa Comisiei Europene. Întrebat despre acest episod înaintea noii vizite, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a răspuns ironic că, de această dată, participanții „vor sta la masa de cină, așa cum este normal”.
O relație care pendulează între pragmatism și valoriDiplomații europeni consideră că întâlnirea de la Ankara ar putea marca începutul unei relații mai pragmatice între Uniunea Europeană și Turcia, determinată în mare măsură de noile provocări de securitate. Totuși, oficialii europeni insistă că orice apropiere trebuie să fie însoțită de progrese concrete în privința respectării statului de drept, a libertăților fundamentale și a standardelor democratice, condiții considerate esențiale pentru evoluția relației dintre Bruxelles și Ankara.
Aflat la summitul NATO, președintele Nicușor Dan a precizat că discuțiile dintre România și Statele Unite avansează, însă a evitat să ofere un calendar privind eventualele rezultate concrete.
„Nu pot să anticipez acum calendar, lucruri care țin de ambele părți, pentru că n-ar fi potrivit Ce pot să spun este că la nivel de dialog și de exprimarea reciprocă de intenții există progres”, a declarat președintele României.
Acesta a făcut precizări și despre prioritățile Bucureștiului în raport cu Washington: „Punctele principale sunt menținerea prezenței trupelor americane în România și extinderea investițiilor americane în România”.
Acesta a fost întrebat despre cum va exploata România sprijinul acordat Statelor Unite în Războiul din Iran, având în vedere că mai multe state europene au refuzat acest demers, tensionând relațiile transatlantice.
Dezămăgirea lui TrumpÎn prima zi de summit, liderul de la Casa Albă, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de aliații europeni care nu au sprijinit eforturile americane în Iran.
„Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat la Summit”, afirma ieri președintele Trump.
Cum a sprijinit România Statele Unite?În luna martie, Parlamentul României a votat cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran.
Printre echipamentele dislocate se numără avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
„Este foarte important pentru România că în proiectul de declarație se menționează unitatea, Articolul 5, adică apărarea colectivă a întregului teritoriu NATO, și legătura transatlantică”, a spus Nicușor Dan la Ankara.
Șeful statului a afirmat că summitul are loc la un an după reuniunea de la Haga, unde s-a decis creșterea cheltuielilor militare, iar întâlnirea de acum reprezintă „un fel de bilanț” al măsurilor luate de atunci.
„Răspunsul este că da, cheltuielile militare au crescut, inclusiv în România”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a precizat că întrebarea este acum în ce măsură acești bani se transformă în echipamente. Potrivit acestuia, sunt lansate mai multe proiecte care să dinamizeze producția de echipamente militare.
El a subliniat că este importantă și menționarea amenințării ruse în proiectul de declarație al summitului.
„Este important, de asemenea, că în proiectul de declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit flancul estic, evident războiul din Ucraina”, a spus Nicușor Dan.
Marea Neagră, prioritate pentru România la summitPreședintele a afirmat că România va insista, ca și până acum, asupra importanței Mării Negre.
„Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat acesta.
Nicușor Dan a menționat și acordul cu Turcia și Bulgaria privind extinderea programului de deminare, precum și progresele făcute la nivelul Uniunii Europene în privința hubului civil de securitate.
Șeful statului a vorbit și despre dezvoltarea industriei de apărare.
„Parte din aceste programe de producție de echipamente este înființarea și, nu numai producția de echipamente, dar și introducerea noilor tehnologii, cercetare, dezvoltare în echipamentele militare pe care industria aliată le produce”, a afirmat Nicușor Dan.
Un alt proiect menționat de președinte este banca pentru apărare.
„Parte din proiectele care sunt lansate este această bancă pentru apărare, la care noi suntem fondatori. Această bancă va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg și va avea două sedii secundare pe flancul estic, unul în țările baltice și unul în România”, a declarat șeful statului.
Discuții cu senatorii americaniNicușor Dan a mai spus că a avut marți o discuție cu o delegație de senatori americani, în care au fost abordate teme legate de NATO și de relația bilaterală dintre România și Statele Unite.
„După cum știți, am avut o discuție ieri cu o echipă de senatori americani, în care am discutat și de NATO, lucrurile pe care vi le-am spus, și am discutat și de relația bilaterală, unde evident ne interesează continuarea prezenței americane, a armatei americane pe teritoriul nostru”, a precizat președintele.
El a precizat că discuțiile au vizat și baza de la Mihail Kogălniceanu, schimburile economice și prezența companiilor americane în România.
„Am vorbit de extinderea de la Mihail Kogălniceanu, pe care o cunoașteți, și, bineînțeles, am vorbit de oportunitățile de extindere a schimburilor economice cu Statele Unite și de prezența economică a companiilor americane în România”, a mai declarat Nicușor Dan.
Cele mai frecvente alergii sunt rinita alergică, astmul alergic, alergiile alimentare, alergiile la medicamente și reacțiile alergice la înțepăturile de albine și viespi.
Despre modul în care aceste alergii se manifestă, medicul Corina Porr lămurește:
„Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente ori reacții apărute după consumul anumitor alimente, administrarea unor medicamente sau înțepături de insecte, ar trebui să se adreseze medicului alergolog pentru evaluare”, spune medicul alergolog din Sibiu.
Alergiile pot fi confundate ușor cu răcealaPotrivit medicului, deși alergiile pot fi confundate des cu răceala, există „câteva diferențe importante”.
„Răceala este cauzată de un virus și apare de obicei brusc, fiind însoțită de durere în gât, febră, stare generală alterată și secreții nazale care devin în timp mai groase și colorate, iar simptomele se remit, de regulă, în 7–10 zile”, spune Corina Porr.
Ea continuă, explicând că alergiile se dezvoltă din cauza expunerii la alergeni precum „polenul, acarienii sau părul de animale”. Potrivit medicului, alergiile se manifestă prin strănut repetat, secreții nazale apoase, nas înfundat, mâncărimi ale nasului și ochilor, ochi roșii și lăcrimare.
„Spre deosebire de răceală, simptomele alergice apar frecvent în aceeași perioadă a anului sau după contactul cu alergenul și pot persista săptămâni sau chiar luni, atât timp cât expunerea continuă”, a declarat Corina Porr.
Cei care suferă de alergii pot să meargă la medic pentru diagnosticarePotrivit medicului alergolog, la Spitalul Județean Sibiu, pot fi efectuate o serie de investigații pentru diagnosticul, dar și monitorizarea bolilor alergice, pentru multe tipuri de alergeni, atât teste cutanate prick, dar și analize de sânge. De asemenea, Sibiul este unul dintre puținele centre din țară unde se fac tratamente de imunoterapie pentru înțepăturile de viespi și albine, destinate celor care sunt alergici la venin.
Medicul îndeamnă persoanele care suferă de reacții alergice să se adreseze unui alergolog.
„Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente, reacții după consumul anumitor alimente sau administrarea unor medicamente ori reacții importante după înțepături de insecte ar trebui să se adreseze medicului alergolog”, spune Corina Porr.
Ce putem face pentru a reduce alergiile?Potrivit medicului, e important ca alergenul să fie identificat, pentru ca expunerea să poată fi evitată. Medicul alergolog Corina Porr explică și ce putem face pentru reducerea alergiilor, în funcție de sursa acestora.
Medicul mai precizează că persoanele care au avut în trecut reacții alergice servere ar trebui să să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină și să știe cum să îl utilizeze corect. De asemenea, tratamentul medicamentos controlează eficient simptomele, însă singurul tratament capabil să modifice evoluția naturală a anumitor alergii este imunoterapia alergen-specifică cunoscută drept „desensibilizare”.
Formele severe de alergiePotrivit medicului, cea mai severă formă de alergie este Anafilaxia, care este și o urgență medicală. Corina Porr spune că, în aceste situații, intervenția rapidă este esențială, iar primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană este folosirea autoinjectorului cu adrenalină.
„Persoanele diagnosticate cu risc de anafilaxie trebuie să fie pregătite să acționeze imediat. Tratamentul de primă intenție este administrarea imediată a adrenalinei cu ajutorul autoinjectorului, în partea antero-laterală a coapsei. În astfel de situații, utilizarea autoinjectorului cu adrenalină nu trebuie amânată până la agravarea simptomelor, deoarece administrarea precoce reprezintă cea mai eficientă măsură pentru prevenirea complicațiilor severe”, spune medicul Corina Porr.
Imediat după administrarea adrenalinei, persoana alergică cu risc de anafilaxie trebuie să sune la 112, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze.
„Este necesară evaluarea și monitorizarea într-o unitate medicală, deoarece există posibilitatea apariției unei reacții bifazice”, a declarat medicul.
Autoinjectorul salvează vieți în cazurile graveCorina Porr continuă precizând că, autoinjectorul le poate salva viața pacienților cu Anafilaxie.
„Cei care au avut un episod de anafilaxie ar trebui să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină, deoarece administrarea acestuia în primele minute poate salva viața”, a declarat medicul.
În încheierea mesajului publicat, miercuri, pe Facebook, de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, medicul Corina Porr îi îndeamnă pe cei care au alergii să se adreseze medicului alergolog.
„Alergiile pot fi ținute sub control atunci când sunt diagnosticate corect și tratate la timp. Dacă observați simptome sugestive, nu le ignorați și adresați-vă medicului alergolog. Un diagnostic precoce și un tratament personalizat vă pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții”, a conchis Corina Porr.
În cadrul summitului NATO desfășurat la Ankara, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a subliniat că NATO rămâne o alianță cu caracter exclusiv defensiv și a transmis un mesaj către Rusia.
„Această Alianță va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru. Nu puteți învinge NATO. Noi suntem o forță defensivă; nu vom ataca niciodată pe nimeni. Ne vom apăra doar modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi. Nu vă jucați cu noi”, a declarat liderul NATO.
NATO’s Rutte to Putin and Russia:
Don’t play with us.
We will never attack anyone. We will only defend our way of life, our democracies, our territory. pic.twitter.com/9pKS0SVMCW
— Clash Report (@clashreport) July 8, 2026
Ucraina, pe agenda Summitului NATODeclarațiile sale au fost făcute în cadrul Summitului NATO de la Ankara, un summit printre prioritățile căruia se numără și Războiul din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit și a evidențiat rolul Kievului în protejarea flancului estic. a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.
„În prezent, eliminăm aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.
Declarația secretarului general vine la scurt timp după ce publicația poloneză Onet a notat, citând surse din anturajul prezidențial de la Varșovia că Rusia ar putea ataca Polonia pentru a testa determinarea Alianței Nord-Atlantice.
Reprezentanții statelor membre au început să evalueze noi surse proprii de venit pentru bugetul Uniunii Europene, printre variantele discutate numărându-se o taxă aplicată biletelor de avion și o contribuție legată de zahăr, potrivit Euractiv.
Subiectul a ajuns în atenția Comitetului Reprezentanților Permanenți ai statelor membre – Coreper -, în contextul în care Irlanda, care a preluat în luna iulie președinția rotativă a Consiliului UE, trebuie să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de guverne.
Taxele nu au fost încă stabiliteÎn acest moment, nu există un proiect legislativ final care să indice valoarea taxei pentru un bilet de avion sau modul în care ar urma să fie calculată.
O asemenea contribuție ar putea fi uniformă sau diferențiată în funcție de distanța zborului, clasa de călătorie ori emisiile estimate. Aceste variante nu au fost însă confirmate oficial, iar discuțiile dintre state se concentrează deocamdată asupra tipurilor de venituri care ar putea fi acceptate politic.
Nici în cazul taxei pe zahăr nu este clar dacă mecanismul ar viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite, alimentele ultraprocesate sau cantitatea de zahăr adăugat în produse.
Ideea taxării alimentelor și băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi a mai fost analizată la Bruxelles, atât ca instrument pentru sănătatea publică, cât și ca posibilă sursă de venit. O astfel de contribuție nu a fost însă inclusă între cele cinci surse proprii propuse oficial de Comisie în vara anului 2025.
Totuși, este de menționat că în majoritatea statelor,inclusiv România, există deja taxe naționale ce vizează zaharul.
De ce are nevoie UE de bani suplimentariNegocierile vizează bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028–2034, estimat în propunerea inițială a Comisiei Europene la aproximativ două trilioane de euro.
Banii trebuie să acopere politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, dar și cheltuieli tot mai mari pentru apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijinirea statelor vecine. În același timp, UE trebuie să înceapă rambursarea datoriei comune contractate pentru programul de redresare de după pandemia de COVID-19.
Țările care contribuie la bugetul european cu mai mulți bani decât primesc, printre care Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului sau evitarea unor creșteri majore ale contribuțiilor naționale. Statele beneficiare nete susțin, în schimb, menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale.
Președinția cipriotă a Consiliului propusese în iunie o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei, însă compromisul a fost criticat atât de statele care doresc tăieri mai mari, cât și de Parlamentul European, care solicită un buget mai ambițios.
Cele cinci taxe și contribuții propuse deja de ComisieÎn propunerea prezentată în iulie 2025, Comisia Europeană a inclus cinci noi „resurse proprii”, care ar urma să genereze, împreună, aproximativ 44 de miliarde de euro anual:
Parlamentul European consideră că noile surse ar trebui să aducă aproximativ 60 de miliarde de euro pe an. Eurodeputații au propus și alternative precum taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital obținute din criptoactive.
Taxele pe biletele de avion și pe zahăr ar putea completa sau înlocui unele dintre mecanismele care nu reușesc să obțină suficient sprijin din partea guvernelor.
Biletele de avion s-ar putea scumpiO taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată, integral sau parțial, în prețul plătit de pasageri. Nu se știe încă dacă ar exista scutiri pentru zborurile interne, insule, regiuni izolate, călătoriile de afaceri sau pasagerii aflați în tranzit.
Discuția privind o taxă pe bilete este separată de sistemul european al certificatelor de emisii. În prezent, acesta acoperă în principal zborurile din interiorul Spațiului Economic European, iar Comisia analizează extinderea costurilor pentru emisiile de carbon și asupra unor zboruri internaționale care pleacă din Europa.
Directorii mai multor companii, între care Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și grupul IAG, au avertizat că extinderea sistemului de taxare a emisiilor ar conduce la creșterea prețurilor pentru pasageri și transportul de marfă.
Introducerea unei taxe distincte pe fiecare bilet ar adăuga astfel o nouă componentă fiscală peste taxele aeroportuare, contribuțiile naționale și costurile pentru emisiile de carbon deja suportate de operatori.
Ce ar putea însemna pentru RomâniaÎn cazul în care va fi aprobată la nivel european, taxa pe biletele de avion s-ar putea regăsi direct în tarifele curselor care pleacă de pe aeroporturile din România. Impactul ar depinde de valoarea stabilită și de eventualele diferențieri între zborurile europene și cele pe distanțe lungi.
O contribuție pe zahăr sau pe produsele cu un conținut ridicat de zahăr ar putea determina producătorii să reformuleze rețetele, dar ar putea fi transferată și în prețurile de la raft. Impactul concret nu poate fi calculat înainte ca Bruxelles-ul să stabilească produsele vizate, pragurile și nivelul taxării.
Decizia trebuie luată în unanimitateCrearea unor noi resurse proprii pentru bugetul UE este o procedură dificilă. Decizia trebuie aprobată în unanimitate de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, și ulterior validată de fiecare stat membru în conformitate cu propriile reguli constituționale.
Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul programat în octombrie un set de opțiuni care ar putea obține acordul celor 27 de state. Prin urmare, taxele pe biletele de avion și pe zahăr reprezintă, pentru moment, variante de negociere și nu măsuri care vor intra imediat în vigoare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa unor noi venituri sau a creșterii contribuțiilor naționale, cheltuielile propuse pentru viitorul buget ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro pe an, echivalentul unei tăieri de aproape 40%.
