Cu această ocazie, în perioada 9–10 mai, Bucureștiul devine gazda unui eveniment aniversar de amploare, la care vor participa peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele. Evenimentul confirmă prestigiul și recunoașterea internațională a MLNR, care deține în prezent 212 recunoașteri oficiale la nivel mondial.
De-a lungul istoriei, frații masoni români au contribuit activ la momente definitorii ale devenirii naționale: Revoluția de la 1848, Unirea din 1859, proclamarea Independenței și semnarea Tratatului de la Trianon. După renașterea Masoneriei în 1993, MLNR s-a reafirmat în spațiul public ca promotoare a valorilor morale, culturale și civice.
Fideli moștenirii lăsate de înaintași, masonii privesc cu luciditate prezentul și construiesc cu încredere viitorul, fără a se lăsa ancorați în trecut.
Marea Lojă Națională din România organizează în mod constant conferințe, gale de excelență și o varietate de activități care susțin valorile academice, realizările în artă și știință, precum și politicile publice în domenii precum Educația, Protecția Mediului și combaterea consumului de droguri.
„Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România: aniversăm 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale.
Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România”, a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu.
Evenimentele aniversare vor include vizite oficiale la obiective istorice și culturale, dar și un concert festiv ce va celebra bogăția tradițiilor românești – un omagiu adus spiritului național și unității prin cultură.
Articolul 145 de ani de la „Aprinderea Luminilor” – Marea Lojă Națională din România, simbol al continuității și recunoașterii internaționale apare prima dată în Mediafax.
Kashmirul, o vale pitorească din Himalaya, se află între India și Pakistan, țări înarmate nuclear care se luptă de aproape 80 de ani pentru controlul asupra regiunii.
Kashmirul a ajuns să fie împărțit între India, majoritar hindusă, care guvernează Valea Cașmirului, Jammu și Ladakh; Pakistanul islamic, care controlează Azad Kashmirul („Kashmirul liber”) și zonele nordice; și China, care deține Aksai Chin.
Istoric al conflictului. Trei războaie majore și numeroase conflicte la graniță.În 1947, Marea Britanie a împărțit India, fosta sa colonie, în două țări. Una a fost Pakistan, cu o majoritate musulmană. Cealaltă, formată în majoritate din hinduși, a păstrat numele de India. Dar soarta Kashmirului a rămas nehotărâtă.
În câteva luni, atât India, cât și Pakistanul au revendicat teritoriul. A urmat o confruntare militară. Conducătorul hindus al Kashmirului a fost de acord ca regiunea să facă parte din India în schimbul unei garanții de securitate, după ce milițiile pakistaneze au pătruns în unele părți ale teritoriului său.
A urmat primul război pe care India și Pakistanul îl vor purta pentru Kashmir.
În ianuarie 1949, primul război dintre India și Pakistan pe tema Kashmirului s-a încheiat după intervenția Organizației Națiunilor Unite pentru a negocia o încetare a focului.
În conformitate cu termenii încetării focului, a fost trasată o linie care împărțea teritoriul. India ar fi ocupat aproximativ două treimi din zonă, iar Pakistanul cealaltă treime.
Linia de demarcație trebuia să fie temporară, în așteptarea unei soluții politice mai permanente.
Un nou războiTensiunile erau deja mari între India și Pakistan în vara anului 1965. La începutul anului avusese loc o încăierare între forțele lor de-a lungul frontierei, într-o zonă situată la sud de Kashmir.
În august, când Pakistanul a condus o ofensivă secretă peste linia de încetare a focului din Kashmir, luptele au degenerat rapid într-un război în toată regula. Confruntarea a fost de scurtă durată – a durat doar aproximativ trei săptămâni – dar sângeroasă.
În ianuarie 1966, India și Pakistanul au semnat un acord pentru soluționarea viitoarelor dispute prin mijloace pașnice. Dar pacea nu avea să dureze.
Un nou război și o nouă țară
La scurt timp are loc un război reginal. După războiul din 1971, care a dus la crearea Bangladeshului, Pakistanul și India au decis să revină asupra problemei nerezolvate a Kashmirului.
În decembrie 1972, țările au anunțat că au rezolvat impasul privind linia de încetare a focului din Kashmir. Dar s-au schimbat puține lucruri. Linia temporară de încetare a focului din 1949 a devenit o „linie de control” oficială. Fiecare țară a păstrat partea din Kashmir. Deși acordul nu a schimbat prea mult status quo-ul din Kashmir, el a venit cu o aspirație de a îmbunătăți relația volatilă dintre India și Pakistan.
Tensiunile din ultimele deceniiÎn timpul unei perioade de agitație politică deosebită – agravată în 1987 de disputele privind alegerile locale pe care mulți le-au considerat fraudate – unii locuitori din zonă au trecut la militantism, pe care Pakistanul avea să îl alimenteze și să îl sprijine în cele din urmă.
În următorul deceniu, poliția a înregistrat zeci de mii de incidende mai mici sau mai mari, de la schimburi de focuri la răpiri și incidente între trupe.
Pe măsură ce se apropia noul mileniu, India și Pakistanul păreau pregătite să stabilească o pace mai permanentă. Într-un gest de bunăvoință, prim-ministrul pakistanez l-a găzduit pe omologul său indian în februarie 1999. Niciun prim-ministru indian nu mai vizitase Pakistanul de un deceniu.
Summitul – între liderii unor adversari care dețineau fiecare arme nucleare – a dus la semnarea unor documente care afirmau angajamentul lor reciproc de a normaliza relațiile.
„Trebuie să aducem pacea poporului nostru”, a declarat prim-ministrul pakistanez, Nawaz Sharif, la o conferință de presă, în timp ce prim-ministrul indian Atal Bihari Vajpayee zâmbea alături de el. „Trebuie să aducem prosperitate poporului nostru. Ne datorăm acest lucru nouă înșine și generațiilor viitoare”.
Luptele au izbucnit după ce „infiltrați” din Pakistan au ocupat poziții în partea din Kashmir administrată de India. India a susținut că „infiltrații” erau soldați pakistanezi, ceea ce și analiștii occidentali aveau să creadă. Pakistanul a negat că forțele sale ar fi fost implicate, insistând că în spatele operațiunii se aflau luptători independenți pentru libertate.
Războiul s-a încheiat atunci când Sharif a cerut retragerea „infiltraților” (el a susținut tot timpul că aceștia nu erau forțe pakistaneze și că Pakistanul nu îi controla). Câteva luni mai târziu, Sharif a fost destituit printr-o lovitură de stat militară condusă de un general pakistanez care, s-a stabilit ulterior, a condus operațiunea militară care a declanșat războiul.
După războiul din 1999, Kashmirul a rămas una dintre cele mai militarizate zone din lume. Tulburările aproape constante din teritoriu au adus India și Pakistanul în pragul războiului de mai multe ori în anii care au urmat.
Violența a început să scadă în jurul anilor 2000, însă anii de insurgență au erodat și mai mult relația fragilă dintre Pakistan și India.
Ultimul eveniment major înainte de cel din 2025 a fost în 2019, când un atentat cu bombă în Kașmir a ucis cel puțin 40 de soldați indieni. Avioanele de război indiene au efectuat lovituri aeriene în Pakistan ca represalii, însă conflictul s-a detensionat înainte de a deveni un război total.
În toată istoria modernă a Kashmirului – de când conducătorul său hindus a aderat la India – teritoriul s-a bucurat de un anumit grad de autonomie. Independența sa relativă a fost înscrisă în Constituția Indiei. Însă, în august 2019, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a retras statutul privilegiat al Kashmirului.
2025 și noul conflict militarLa 22 aprilie, militanții au împușcat și ucis 26 de persoane, majoritatea turiști din diferite părți ale Indiei, lângă Pahalgam, în Kashmir. Alte 17 persoane au fost rănite.
Acesta a fost unul dintre cele mai grave atacuri asupra civililor indieni din ultimele decenii.
Aproape imediat după aceea, oficialii indieni au sugerat că Pakistanul ar fi fost implicat. Modi, prim-ministrul, a promis pedepse severe pentru autorii atacului și pentru cei care le-au oferit adăpost, deși nu a menționat în mod explicit Pakistanul.
Pakistanul a negat rapid implicarea și a declarat că este „gata să coopereze” cu orice anchetă internațională privind atacul terorist. Dar India nu a fost liniștită. De atunci, liderii săi au părut să construiască un caz pentru o confruntare militară.
În noaptea de 6 spre 7 mai India a lansat un atac asupra mai multor poziții din Pakistan ca răspuns la atacul terorist. CITEȘTE info LIVE AICI
Surse: WP, NYT, CRF, Reuters.
Articolul Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a declarat că recentele lovituri indiene împotriva unor ținte din Pakistan și din Kashmirul controlat de Pakistan au fost o „rușine”.
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a declarat că tocmai a auzit despre intensificarea ostilităților care a avut loc în ultimele ore.
„Este o rușine. Tocmai am auzit despre asta în timp ce intram pe ușa sediului oval. Doar am auzit despre asta. Cred că oamenii știau că se va întâmpla ceva pe baza unui pic de trecut. Ei se luptă de mult timp. Au luptat timp de multe, multe decenii. Și secole, de fapt, dacă te gândești la asta. Sper să se termine foarte repede”, a spus Trump.
ContextMai multe explozii puternice au fost auzite miercuri dimineața ( ora locală) în mai multe locuri din Pakistan și Kașmirul pakistanez, în timp ce India a declarat că a atacat „infrastructura teroristă” în nouă locuri, iar Pakistanul a promis să răspundă atacurilor.
Într-o declarație postată pe X, Sharif a spus:
„Pakistanul are tot dreptul să răspundă în forță la acest act de război impus de India și un răspuns în forță este dat”.
El a declarat că „întreaga națiune” este alături de forțele armate pakistaneze în ceea ce privește „modul de a face față inamicului”.
Articolul Prima reacție a lui Trump după atacul Indiei asupra Pakistanului apare prima dată în Mediafax.
UPDATE Răspuns al Pakistanului
Armata indiană afirmă că Pakistanul a „tras cu artileria în Bhimber Gali, în zona Poonch-Rajauri” din Kashmirul administrat de India, chiar dincolo de linia de demarcație.
Forțele armate ale Indiei „răspund în mod adecvat, într-o manieră calibrată”, afirmă armata într-o postare pe X.
Pakistanul răspunde „în forță” la „actul de război” al Indiei, afirmă prim-ministrul.
Într-o declarație postată pe X, Sharif a spus:
„Pakistanul are tot dreptul să răspundă în forță la acest act de război impus de India și un răspuns în forță este dat”.
El a declarat că „întreaga națiune” este alături de forțele armate pakistaneze în ceea ce privește „modul de a face față inamicului”.
UPDATE Trei morți și 12 răniți, potrivit Pakistanului. Pakistanul va reacționa la atacuri, spune premierul Sharif.
UPDATE Reacția lui Donald TrumpPreședintele american Donald Trump a declarat că recentele lovituri indiene împotriva unor ținte din Pakistan și din Kashmirul controlat de Pakistan au fost o „rușine”.
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a declarat că tocmai a auzit despre intensificarea ostilităților care a avut loc în ultimele ore.
„Este o rușine. Tocmai am auzit despre asta în timp ce intram pe ușa Biroului Oval. Tocmai am auzit despre asta. Cred că oamenii știau că se va întâmpla ceva pe baza unui trecutului. Ei se luptă de mult timp. Au luptat timp de multe, multe decenii. Și secole, de fapt, dacă te gândești la asta. Sper să se termine foarte repede”, a spus el.
Știre inițialăPakistanul spune că a fost ținta unui atac cu rachete din partea Indiei.
După explozii, a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică în Muzaffarabad, capitala Kashmirului pakistanez, au declarat martorii.
Oficiali pakistanezi din domeniul securității au declarat că India a tras trei rachete peste graniță.
Potrivit oficialilor, rachetele au lovit locații din Kashmirul administrat de Pakistan și din provincia Punjab din estul țării.
Ministerul indian al Apărării a declarat că a vizat „infrastructura teroristă” din Pakistan și din Jammu și Kashmir „ocupat” de Pakistan „de unde au fost planificate și dirijate atacuri teroriste împotriva Indiei”.
Un purtător de cuvânt militar pakistanez a declarat că țara va răspunde atacurilor.
India a efectuat acest „atac laș sub acoperirea nopții”, vizând în mod deliberat civili pakistanezi nevinovați, au declarat oficiali din domeniul securității.
Tensiunile dintre cei doi vecini înarmați nuclear au crescut în urma unui atac armat al militanților în zona disputată din Kashmir luna trecută.
La 22 aprilie, cel puțin 26 de persoane, dintre care majoritatea erau turiști indieni, au fost împușcate mortal de bărbați înarmați într-un loc din apropierea stațiunii Pahalgam din partea controlată de India a regiunii.
India a descris masacrul drept un „atac terorist” și a afirmat că acesta are legături „transfrontaliere”, acuzând Pakistanul de sprijin.
Articolul India a anunțat că atacă poziții din Pakistan. Explozii puternice raportate / Premier: Pakistanul răspunde „în forță” la „actul de război” al Indiei apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut marți.
„Nu acceptăm o propunere și un plan care nu respectă principiile umanitare fundamentale de imparțialitate, neutralitate și furnizare independentă ale ajutorului”, a declarat purtătorul de cuvânt al OCHA, Jens Laerke, la Geneva, potrivit Reuters.
Planul Israelului este „conceput pentru a controla și restricționa în continuare aprovizionarea, ceea ce este opusul a ceea ce este necesar”, a adăugat Laerke.
Articolul Biroul umanitar al ONU respinge planul israelian de a închide sistemul actual de ajutor din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Într-un interviu acordat marți seară Digi24, liderul AUR, George Simion a susținut că „războiul de agresiune al Rusiei” împotriva Ucrainei trebuie să se termine cât mai repede și că acesta trebuie să înceapă de la o încetare imediată o focului.
Acesta a mai susținut că „Rusia nu mai poate avansa”, dar că statul rus trăiește prin haosul pe care îl creează prin înghețarea conflictelor, exemplificând prin conflictele înghețate din Transnistria și Georgia.
Despre Donald Trump, prezidențiabilul a zis că este un „președinte afacerist” care ar putea media începerea unui proces de pace între Rusia și Ucraina.
În ceea ce privește poziția României, Simion a avut o poziție fermă: „Nu putem cere Ucrainei să accepte o pace prin renunțarea la teritorii”. El a motivat decizia făcând trimitere la Pactul Ribbentrop-Molotov și ultimatumul sovietic, acte ce au divizat teritoriile naționale ale României.
Acesta a mai declarat că războiul a contribuit la divizarea societății românești, susținând că au fost atacuri cibernetice în timpul alegerilor prezidențiale anulate.
Articolul George Simion vede salvarea în Trump în privința războiului: Poate aduce pacea în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
„Sunt oameni care nu au înțeles despre ce este vorba și știu că nu le-am făcut vreo propunere că le dau casă. Era vorba despre locuințe accesibile, despre locuințe sociale, parte a unui program de guvernare. Și a fost forma noastră de marketing, de promovare, de mediatizare a acțiunii, că dacă spuneam case în programul ANL pentru toată lumea la 35.000 de euro, nu crede nimeni că nu ai acces la ANL, de exemplu. Dar este un program al statului român. Și Prima Casă, și Noua Casă, și Agenția Națională pentru Locuințe e închisă între timp. O formă de promovare… Dacă nu aveam în aceștia ani formele acestea de promovare prin care să spargem blocada informațională, nu mai eram unde suntem astăzi, la 42% voturi”, spune Simion.
El susține că propunerea este realizabilă, la prețuri chiar mai mici.
„Dar cine spune că nu le facem? În programul ANL, casele se fac la 28.000 de euro. Problema e alta. Cum se dau? Că nu se dau familiilor care… În programul Agenției Naționale pentru Locuințe (se fac la 28.000 de euro – n.r.), atâta timp cât statul deține niște terenuri în orașe și pune la dispoziție acel teren gratuit, acces la infrastructură, la utilități…”, încheie Simion.
Articolul Simion, despre casele la 35.000 de euro: O formă de promovare. Dar cine spune că nu le facem? apare prima dată în Mediafax.
Curtea Supremă a aprobat cererea Departamentului de Justiție de a ridica ordinul național emis de un judecător federal care bloca armata să pună în aplicare interdicția impusă de Trump privind membrii transgender ai serviciilor militare, potrivit Sky News.
Președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv în ianuarie, după ce a revenit la Casa Albă, pentru a anula decizia lui Joe Biden, care a permis trupelor transgender să servească în armată.
Pentagonul a emis deja îndrumări pentru implementarea ordinului lui Trump, descalificând din serviciul militar trupele actuale și candidații cu antecedente sau diagnostic de tulburare de gen sau care au parcurs etape de tranziție de gen.
Articolul Curtea Supremă a SUA permite aplicarea interdicției privind persoanele transgender din armată apare prima dată în Mediafax.
ISU Harghita anunță că pompierii Detașamentului Gheorgheni vor acționa pe parcursul nopții pentru evacuarea apei cu ajutorul unei motopompe de mare capacitate.
Precipitațiile abundente de marți au provocat infiltrații în zona de exploatare a Salinei Praid, ca urmare a creșterii nivelului pârâului Corund.
De asemenea, echipele de intervenție încearcă să diminueze nivelului pârâului.
Articolul Inundații la Salina Praid. Accesul turiștilor a fost oprit apare prima dată în Mediafax.
„Cred că am participat la viitorul om politic Nicușor Dan. Cred că am avut rolul meu. Eram student, mă implicam în diferite campanii civice. Eu am făcut împreună cu prietenii mei acea campanie pentru eroii de la Revoluție. Cu mâna, eroii nu mor niciodată. Decembrie 1989, eroii nu mor niciodată. Am fost la prima ediție a FînFest-ului, de la Roșia Montană. Și o temă dragă pentru mine, ca student, și ca om care, din spirit de frondă, și-a întemeiat un grup din acesta civic, numit Noii Golani, în memoria golanilor din Piața Universității, m-am implicat și în chestiunea legată de patrimoniul din București. Era în acel moment un proiect megalomanic al lui Videanu – voia să facă niște blocuri în Piața Revoluției. Și era chestiunea cu Catedrala Sfântul Iosif. Și s-au început bucureștenii să ia atitudine, să se organizeze”, spune la Digi24 George Simion.
El își amintește că era un grup de Yahoo-grupul Civic București.
„Nu era mare organizare. Noi ne implicam și cu Basarabia, și cu Roșia Montană, și cu Eroii Revoluției, și cu Asociația 21 Decembrie. Și eu, cu prietenii mei, l-am propus pe Nicușor Dan, pentru că era o lipsă de organizare, l-am propus că ar fi o figură bună să înceapă demersurile constructive. L-am girat, da, în 2006. L-am susținut în campania lui de independent când a candidat prima oară, în 2012, pentru Primăria Bucureștiului. (…) N-am de ce să mă rușinez, l-am lipit afișe, abțibilduri, de fapt, erau cu Nicușor Dan. A luat 9% în 2012. Nu am vrut să mă implic politic, eu personal, până în anul 2019, dar îmi doream sprijinirea unor figuri noi, nepătate, în spațiul politic românesc.
A rămas domnul Nicu Șordan nepătat și acum? Nu știu. Sunt unele semne de întrebare pe care domnul Nicușor Dan nu le-a explicat – Matei Păun, identitatea donatorilor.
Întrebat dacă l-ar vota în prezent pe Nicușor Dan dacă nu ar fi candidat, Simion spune: „Categoric nu”.
Articolul Simion: Am participat la viitorul om politic Nicușor Dan. Azi, categoric nu l-aș vota apare prima dată în Mediafax.
Mai multe imagini cu George Simion pe aeroport au fost publicate de publicația Turnul Sfatului imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale.
George Simion a spus că a fost pentru câteva ore în capitala Austriei pentru a se întâlni cu politicieni importanți și pentru a realiza materiale de campanie pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
„În spoturile noastre de campanie o să vină un val de mesaje de susținere de la personaje importante”, a explicat George Simion, marți seara, într-un interviu acordat Digi 24.
El nu a spus cu ce persoană importantă a realizat o fotografie.
„Nu am lucruri de ascuns, doar strategii care până acum par să dea roade”, a precizat George Simion.
George Simion se va confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale cu Nicușor Dan.
Articolul Ce spune George Simion despre misterioasa vizită la Viena: Nu am lucruri de ascuns, doar strategii care dau roade apare prima dată în Mediafax.
Candidatul la alegerile prezidențiale George Simion a vorbit despre o reducere drastică a aparatului bugetar.
„Nu sunt bau-bau, vor trebui luate niște măsuri neprietenoase … de exemplu eficientizarea aparatului administrativ”, a spus Simion, marți seara, într-un interviu acordat Digi 24.
„Ar trebui să ajungem înapoi la 800.000” pentru că în prezent există infrastructură modernă, a explicat George Simion.
Asta înseamnă o reducere de aproximativ 500.000 de posturi din aparatul administrativ central și local care ar trebui făcută într-un interval de cinci ani.
În schimb, dacă va ajunge președintele României, George Simion susține că nu va accepta o creștere a taxelor.
„Nu aceasta este soluția”, a spus Simion răspunzând la o întrebare despre o eventuală creștere a taxelor.
George Simion se va confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale cu Nicușor Dan.
Articolul Simion vorbește despre 500.000 de concedieri: vor trebui luate niște măsuri neprietenoase apare prima dată în Mediafax.
„Îl voi propune pe Călin Georgescu și mă aștept la 50%+1 dintre parlamentari să voteze un guvern Georgescu”, spune, la Digi24, George Simion.
Întrebat dacă are de gând, dacă o să ajungă președinte, să-l numească pe Călin Georgescu să încerce să formeze un guvern, candidatul AUR spune: „Da. Este angajamentul pe care mi l-am luat față de români. Este normal să fac această chestiune, dacă domnia sa o să-și dorească acest lucru”.
Primul tur al alegerilor prezidențiale, de pe 4 mai, a fost câștigat de George Simion. Pe locul doi a ieșit Nicușor Dan.
Articolul George Simion: Mă aștept la 50%+1 dintre parlamentari să voteze un guvern Georgescu apare prima dată în Mediafax.
Dezvăluirea a fost făcută în timpul discuțiilor de marți, de la Casa Albă, dintre Donald Trump și premierul canadian Mark Carney.
Președintele american a promis un „anunț foarte, foarte important” înainte de vizita sa în Orientul Mijlociu de săptămâna viitoare, dar a refuzat să ofere vreun indiciu cu privire la natura acestuia.
„Vom avea de făcut un anunț foarte, foarte important. Nu vă voi spune care este. Este foarte pozitiv”, a declarat președintele american, potrivit Le Figaro.
Acest anunț ar trebui să vină „joi, vineri sau luni, înainte de plecarea noastră”, a explicat Donald Trump, care va vizita Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite între 13 și 16 mai. „Acesta va fi unul dintre cele mai importante anunțuri făcute în ultimii ani pe un anumit subiect, un subiect foarte important”, a mai spus republicanul adăugând că „nu spun că este neapărat vorba despre comerț”.
Călătoria în Orientul Mijlociu va fi a doua călătorie în străinătate a președintelui SUA de la revenirea în funcție în luna ianuarie. Prima a fost fost vizita la Roma la înmormântarea Papei Francisc.
Articolul Trump pregătește călătoria în Orientul Mijlociu și promite un „anunț foarte, foarte important” apare prima dată în Mediafax.
Manfred Weber critică Partidul Social Democrat, care a decis luni să nu susțină niciun candidat la turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
„Decizia Partidului Social Democrat din România de a nu sprijini candidatul pro-european este pur și simplu inacceptabilă. Aștept un angajament clar din partea lor de a susține singurul candidat pro-european. În fața extremismului în creștere în întreaga Europă, nu este loc pentru jocuri politice”, a scris Weber pe paginile sale de socializare.
„Sustinem pe deplin decizia partidele noastre membre de a-l sprijini pe Nicușor Dan”, a adăugat acesta.
PNL și UDMR fac parte din PPE și au anunțat luni că îl susțin pe Nicușor Dan.
PSD face parte din familia Socialiștilor Europeni.
Manfred Weber, un politician german din Uniunea Creștin-Socială (CSU) și lider al Grupului Partidului Popular European, este o figură influentă în politica europeană, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pro-europene.
Primul tur al alegerilor prezidențiale, de pe 4 mai, a fost câștigat de George Simion. Pe locul doi a ieșit Nicușor Dan.
George Simion, liderul AUR, a obținut 40,96% din voturi (aproximativ 3.862.404 voturi), iar Nicușor Dan, primarul general al Capitalei și candidat independent, a obținut 20,98% din voturi (aproximativ 1.979.000 voturi).
Turul doi va avea loc duminică, 18 mai 2025.
Articolul Liderul celui mai mare grup din Parlamentul European a transmis un mesaj în limba română: „Decizia PSD de a nu sprijini candidatul pro-european e inacceptabilă” apare prima dată în Mediafax.
Jurnaliștii de la Euronews au făcut un experiment cu modelele de inteligență artificială și le-au chestionat în privința celui care are cele mai multe șanse să devină succesorul Papei Francisc. Au fost interogate modelele ChatGPT, Claude 3.5 Sonnet, Gemini 1.5, Grok-2 și DeepSeek. Claude 3.5 Sonnet și DeepSeek nu au dat răspunsuri actuale, întrucât baza lor de date include doar datele până la sfârșitul anului 2024 și, astfel, îl prezintă pe Papa Francisc încă în funcție.
Cine pleacă cu mai multe șanseDeși nu a existat o direcție clară privind un anumit candidat, modelele AI i-au dat italianului Pietro Parolin cele mai mari șanse de câștig.
Gemini 1.5 și Grok-2 l-au descris pe Parolin ca fiind „frecvent citat ca favorit”, deoarece este o figură proeminentă în Biserica Catolică, îndeplinind funcția de secretar de stat al Vaticanului din 2013.
Euronews notează că deși Parolin este văzut ca un „candidat de continuitate” pentru agenda Papei Francisc, Grok-2 aduce în discuție că acesta a fost criticat pentru o poziție mai conservatoare cu privire la probleme precum căsătoria între persoane de același sex.
Grok-2 și Gemini îi oferă lui Parolin cele mai mari șanse de câștig, de 31% și, respectiv, până la 30%.
ConcurențaChatGPT, Gemini și Grok-2 l-au identificat pe cardinalul Tagle din Filipine drept un „candidat puternic”.
Așa-numitul „Francisc asiatic”, Tagle este văzut ca un progresist, în special în ceea ce privește incluziunea comunității LGBTQ+ și a catolicilor divorțați, ceea ce îl face bine plasat pentru a continua moștenirea Papei Francisc.
Această „susținere a justiției sociale”, precum și profilul său internațional îl fac „o figură proeminentă în Biserică”.
ChatGPT a estimat șansele de victorie ale lui Tagle la aproximativ 35%, dar acestea ar putea fi mai mici dacă cardinalii se opun să urmeze calea Papei Francisc. Pe de altă parte, Grok-2 a plasat șansele lui Tagle la 22%.
Articolul Cine va fi următorul Papă? Ce predicții au făcut modelele AI apare prima dată în Mediafax.
Conflictul din interiorul Partidului Social Democrat a escaladat după ce senatorul Daniel Cătălin Zamfir l-a atacat public pe fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu într-o postare pe rețelele sociale, criticându-l pentru opiniile exprimate despre partid. Replica lui Dîncu nu a întârziat să apară și a fost una fermă, într-un mesaj postat pe Facebook, în care îl acuză pe Zamfir de traseism politic și oportunism.
„Nu obișnuiesc să polemizez decât cu cei care au acces la idee și nu mă obosesc să le răspund celor care folosesc cuvintele doar pentru a înjura, pentru a linge clanțe sau pentru a cere șpăgi”, scrie Dîncu.
El îl acuză pe Zamfir că l-a atacat după ce și-a exprimat rezervele față de candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, fără o analiză serioasă.
Dîncu îl caracterizează pe Zamfir drept un „traseist politic”, menționând că a fost dat afară din PNL și a trecut prin mai multe partide, stârnind constant conflicte interne.
„Este un bun exemplu pentru una dintre greșelile pe care le-am făcut noi, în PSD: promovarea în funcții a unor indivizi dubioși”, mai spune fostul ministru.
Articolul Vasile Dîncu răspunde dur atacurilor lui Daniel Zamfir: Un exemplu pentru greșelile făcute în PSD apare prima dată în Mediafax.
Dezvăluirea a fost făcută în timpul unei întâlniri din Biroul Oval cu prim-ministrul canadian Mark Carney.
Donald Trump a anunțat că houthi au spus că nu mai vor să lupte, dar nu a oferit detalii, potrivit Sky News.
„Au spus, vă rog, să nu ne mai bombardați și că nu vă vom ataca navele”, a declarat Trump.
Rebelii din Yemen au lansat rachete și drone asupra Israelului și asupra navelor din Marea Roșie după ce a început războiul din Gaza.
Articolul Trump anunță că ar putea semna un acord cu rebelii houthi din Yemen apare prima dată în Mediafax.
În cursul zilei de marți, candidatul la primul tur al alegerilor prezidențiale, Sebastian Popescu, a contestat scrutinul la Curtea Constituțională a României (CCR), solicitând anularea acestuia. În contestație, el a adus în discuție că a existat o împărțire a celor 11 candidați în 2 categorii: „relevanți” și „irelevanți”.
UPDATEPotrivit Gândul, cel care a depus contestația la CCR este chiar unul dintre candidații la alegerile prezidențiale – Sebastian Popescu. Acesta a confirmat informația pentru sursa citată.
În contestația depusă la CCR, Popescu susține că alegerile din 2025 au fost „viciate sistemic” prin „împărțirea în mod manipulator a celor 11 candidați în două categorii – «relevanți» și «irelevanți»”.
Popescu susține că cei pe care-i numește candidați „relevanți” au „beneficiat de acoperire media masivă” și că cei „irelevanți” au fost „marginalizați sistematic”.
Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie, la alegerile prezidențiale, a obținut 25.994 de voturi la scrutinul electoral din 4 mai 2025.
Știrea inițială:Curtea Constituțională a României a primit o contestație privind anularea alegerilor pentru funcția de președinte din 4 mai.
Reprezentanții CCR anunță că marți a fost înregistrată o contestație privind anularea alegerilor pentru funcția de președinte al României din data de 4 mai.
Nu s-a stabilit încă un termen de judecată. Probabil, contestația va fi analizată în partea a doua a săptămânii.
Primul tur al alegerilor prezidențiale, de pe 4 mai, a fost câștigat de George Simion. Pe locul doi a ieșit Nicușor Dan.
Articolul Alegerile prezidențiale au fost contestate la Curtea Constituțională. Ce candidat a cerut anularea primului tur/Motivul invocat în contestație apare prima dată în Mediafax.
Alegerile prezidențiale din 4 mai au fost contestate, marți, la CCR, de unul dintre candidații la scrutin – Sebastian Popescu.
În contestația formulată, Sebastian Popescu aduce în discuție faptul că întregul proces electoral a fost viciat sistemic pe toată durata desfășurării sale, prin acțiuni și inacțiuni care au subminat caracterul liber, universal și corect al votului, care au încălcat principiul egalității de șanse și care au denaturat transparența procesului electoral.
Sebastian Popescu menționează că atât televiziunile naționale din România (cu excepția TVR), radiourile naționale (cu excepția SRR), presa scrisă și cea online, influenceri, formatori de opinie, jurnaliști, case de sondare a opiniei publice, dar și Nicușor Dan au împărțit în mod manipulator cei
11 candidați în două categorii: „relevanți” (George Simion, Nicușor Dan, Elena Lasconi, Crin Antonescu și Victor Ponta) și „irelevanți” (Sebastian Popescu, Daniel Funeriu, John Ion Banu-Muscel, Lavinia Șandru, Cristian Terheș, Silviu Predoiu).
În contestația formulată, fostul candidat la prezidențiale a făcut trimitere și la două mesaje pe care candidatul independent Nicușor Dan le-a avut în cadrul dezbaterii organizate de TVR: „Nu votați pe X, nu are șanse”, „Aplicați votul util”. Secvența respectivă din timpul dezbaterii a generat comentarii aprinse în rândul candidaților.
De asemenea, în contestație, Sebastian Popescu spune că CNA a tolerat încălcarea timpilor de antenă echitabili și că posturile TV au acționat ca actori partizani, promovând masiv doar 5 din cei 11 candidați la prezidențiale.
Turul doi al alegerilor prezidențiale este programat în data de 18 mai, unde românii vor avea de ales între candidatul AUR, George Simion, și candidatul independent Nicușor Dan.
Articolul De ce a fost contestat primul tur al prezidențialelor la CCR? Motivul invocat apare prima dată în Mediafax.
