Două persoane au supravieţuit, potrivit agenţiei de ştiri DHA, care a precizat că unul dintre migranţi a înotat până la ţărm, iar pentru cel de-al doilea a fost demarată o operaţiune de căutare.
Bodrum se află în apropierea insulelor greceşti, precum Kos, care sunt un magnet pentru migranţii care speră să ajungă în ţările europene.
Există multe decese în timpul călătoriilor periculoase către Grecia.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU a declarat că aproximativ 1.400 de migranţi au murit până în prezent în acest an încercând să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa.
Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă va candida la Primăria Capitalei, Vlad Gheorghe a răspuns: „Puteţi să mă treceţi acolo cu candidat la Primăria Capitalei şi voi candida, tocmai ca să desfiinţez sectoarele şi Ilfovul”.
„Referendumul pe care l-am cerut eu nu se desfăşoară şi, în calitate de primar, primul lucru pe care îl fac o să fac acest referendum de a desfiinţa sectoarele. Trebuie să unim Bucureştiul, nu putem să stăm cu şapte primării şi şapte primari, un singur Bucureşti, un singur primar”, a spus acesta.
Întrebat dacă dă asigurări că va rămâne pe buletinul de vot pe data de 7 decembrie, Gheorghe a spus că are o provocare majoră: „Am un hop foarte mare de trecut, respectiv strângerea de semnături, pentru că eu strâng semnături pe bune şi este foarte greu să le strângi într-un termen atât de scurt cum au făcut cei de la partide”.
„Lor le e foarte uşor să le facă într-un sol undeva la sediu, dar nouă, candidaţilor independenţi, ne e foarte greu. Deci am nevoie de ajutorul tuturor cetăţenilor din Bucureşti care vor să avem această temă şi care vor să desfinţeze sectoarele”, a spus fostul europarlamentar.
Referitor la o eventuală cerere de retragere din partea liderului USR, Cătălin Drulă, jurnalista l-a întrebat dacă va lua în calcul această variantă.
Gheorghe a răspuns: „Văd că domnul Cătălin Drulă mi-a preluat ideea cu sectoarele, deşi foarte diluată, deci eu cred că nu vrea să mă retrag din moment ce avem aceleaşi idei, numai că ale mele sunt mai bune”.
Întrebat cine este preferatul preşedintelui Nicuşor Dan – Drulă sau el, Vlad Gheorghe a încercat să nu-l implice pe şeful statului în dispută: „Domnul Nicuşor Dan este preşedinte şi nu vreau să-l trag în această discuţie”.
Întrebat insistent dacă se va retrage în cazul în care preşedintele României îi va cere acest lucru, Vlad Gheorghe a rămas evaziv: „Eu am avut de-a lungul timpului foarte multe discuţii cu domnul Nicuşor Dan, ne ştim de foarte multă vreme şi foarte bine şi voi discuta oricând cu dânsul”.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat vineri că a avut, la Parlament, o întâlnire „constructivă” cu reprezentanții din justiție pentru a stabili pașii necesari în elaborarea unei noi legi a pensiilor magistraților.
„Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie”, a transmis Grindeanu pe Facebook.
El a precizat că demersul urmărește două obiective principale: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru coordonat de Parlament, format din specialiști, care să identifice „cu celeritate” o soluție legislativă constituțională.
La întâlnirea de la Parlament au participat președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, procurorul general Alex Florența, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Muncii Florin Manole și vicepremierul Marian Neacșu.
Grindeanu a făcut apel și către ceilalți lideri ai coaliției de guvernare să se implice în acest demers. „Trebuie să folosim toate mijloacele parlamentare pentru a avea o soluție reală și constituțională la o problemă serioasă”, a subliniat liderul PSD.
Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare.
Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%.
„Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD.
El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”.
Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD.
„Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.
Ioan Pavel era patronul lanțului Daily Coffee din Suceava și cel care a cumpărat fostul combinat de vin „Vinia” Iași. Deținea spații comerciale în mai multe orașe din România și era proprietarul a cel puțin șapte firme. Pentru el, Vasluiul era un loc special, întrucât locuise o perioadă în județ, iar în prezent venea aici periodic, la proprietatea sa, notează publicația locală Vremea Nouă.
Acesta derula proiecte ambițioase, inclusiv în sectorul imobiliar. La Suceava, intenționa să ridice blocuri cu până la 25 de etaje, un plan deja aprobat de Consiliul Local. Proiectul, considerat unul îndrăzneț pentru oraș, urma să fie implementat prin compania sa, Daily Group SRL, și prevedea construirea unor clădiri rezidențiale cu o înălțime maximă de 115 metri.
Accidentul care i-a curmat viața s-a produs în jurul orei 09:40. Potrivit autorităților, ceața densă din zonă ar putea fi o cauză a prăbușirii, întrucât omul de afaceri obișnuia să aterizeze în curtea betonată a fermei, care avea o lungime suficientă pentru aparatul său de zbor.
Echipajul medical al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui a constatat decesul pilotului, iar polițiștii și jandarmii au delimitat zona pentru a permite desfășurarea anchetei.
Ioan Pavel venea frecvent la Băcani cu avionul său și era așteptat și în dimineața tragediei de către angajații de la ferma viticolă.
La nivel național, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au concentrat în domeniul recuperării deșeurilor, materialelor și economisirii de resurse la producătorii specializați, cu o pondere de 70,2% din totalul cheltuielilor din acest sector.
Tot la nivel național, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au vizat domeniul apelor uzate și al resurselor de apă, în special la nivelul administrației publice, reprezentând 66,9% din totalul investițiilor din acest domeniu.
În anul 2024, la nivel naţional, investiţiile pentru protecţia mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor la nivel naţional pentru protecţia mediului.
La nivel naţional, investiţiile administrației publice au cea mai mare pondere în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului (50,3%), fiind urmate de investiţiile producătorilor nespecializați (37,1%) şi de cele ale producătorilor specializaţi (12,6%).
Producătorii nespecializați au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului în sectorul „industria prelucrătoare” (48,5%), în sectorul „captarea, tratarea și distribuția apei” (21,1%) și în sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” (16,6%).
Cele mai ample investiții pentru protecția mediuluiÎn anul 2024, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul “ape uzate și resurse de apă”, cu o valoare de aproximativ 4,0 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu 1,8 miliarde lei prețuri curente.
În anul 2024, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu o valoare de 10,6 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „aer și climă”, cu 6,6 miliarde lei prețuri curente.
Pe categorii de producători, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au înregistrat la producătorii specializați pentru domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale” cu 91,3% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 70,2% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu. Acestea sunt urmate de cheltuielile administrației publice pentru domeniul „aer și climă” cu 39,5% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 84,5% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu.
Inițiativa Guvernului spaniol de a propune Uniunii Europene încetarea schimbării orei sezonale readuce în discuție o cerere pe care Parlamentul European a pus-o pe masă acum mai bine de șase ani. Astăzi, negociatorul-șef pe această temă consideră clar că motivele istorice din spatele avansării și decalării ceasurilor nu mai au sens în prezent.
Este vorba despre europarlamentarul social-democrat suedez Johan Danielsson, care de la propunerea inițială a Bruxelles-ului din 2018 de a pune capăt schimbării orarului, a avut timp să fie numit negociator-șef al „dosarului” în 2019, să părăsească Parlamentul European pentru a deveni ministru al Locuințelor în țara sa în 2021, să revină în Eurocameră la alegerile din 2024 și să reia această responsabilitate.
„Spania este una dintre cele mai mari țări din Uniunea Europeană și, având în vedere că președintele Sánchez este, de asemenea, unul dintre cei mai puternici lideri din Uniunea Europeană, sper ca acesta să fie impulsul care ne va face să avansăm”, a declarat Danielsson într-un interviu pentru EFE.
Europarlamentul este pregătit să negocieze cu țările Uniunii Europene încă din 2019, dar lipsa de consens între guverne a blocat subiectul în Consiliul Uniunii Europene. Pentru a aproba o poziție de negociere este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care, la rândul lor, să reprezinte 65% din populație.
20% din populație se îmbolnăvește din cauza schimbării orei„Toate țările ar trebui să dorească să avanseze în această privință. Știm că cel puțin 20% din populație se îmbolnăvește din cauza schimbării orei, în principal copii, vârstnici și bolnavi cronici. În același timp, toate beneficiile schimbării orei sezoniere și economiile de energie nu se mai aplică în societățile noastre moderne. Nu mai există motive pentru a menține schimbarea orei”, a explicat el.
Danielsson a găsit un aliat în comisarul european pentru Transporturi, grecul Apostolos Tzizikostas, care dorește să efectueze un nou studiu de impact pentru a aduce concluziile la masa miniștrilor europeni în sprijinul propunerii originale a Bruxelles-ului din 2018, ca strategie de „reluare a negocierilor”.
„Poate că acest lucru, în combinație cu impulsul lui Sánchez, este ceea ce avem nevoie”, a mărturisit negociatorul-șef.
Deși componența Parlamentului European s-a schimbat mult față de cea care în 2019 a aprobat cu o largă majoritate mandatul de negociere al Eurocamerei, Danielsson s-a declarat convins că hemiciclul este în continuare în favoarea încetării schimbării orarului sezonier.
Decizia ar putea fi adoptată rapidDacă statele membre reușesc să ajungă la un acord asupra unei poziții de negociere, Parlamentul ar fi gata să negocieze și să ajungă rapid la un acord, a spus el.
„Apoi va trebui să discutăm despre care ar fi perioada de tranziție pentru sistemele energetice, sloturile aeroportuare și altele, pentru a face acest lucru într-un mod coordonat. Dar decizia în sine poate fi rapidă”, a considerat el.
Întrebat despre motivele blocajului dintre statele membre, europarlamentarul recunoaște că guvernele au de luat o decizie mai complexă deoarece, pe lângă abolirea în sine, trebuie să decidă și împreună în ce fus orar va rămâne fiecare.
„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea are sens să le ia puțin mai mult timp, dar șase ani este ridicol, trebuie să avansăm”, a insistat el.
UE va face o nouă analiză a impactului schimbării oreiComisia Europeană va lucra la o nouă analiză a impactului schimbării orei pentru a încerca să deblocheze situația dintre statele membre și să pună capăt acestei practici, pe care comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a calificat-o joi drept „o sursă de complicații inutile”.
Într-o dezbatere în Parlamentul European, Tzitzikostas a salutat faptul că Guvernul spaniol „și-a demonstrat motivația” de a avansa către încetarea schimbărilor orare sezoniere și că mai multe state membre s-au declarat în favoarea ideii.
Pentru a fi adoptată, este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care să reprezinte 65% din populație.
„Comisia Europeană a decis să efectueze o nouă analiză printr-un studiu detaliat la care lucrăm chiar acum pentru a sprijini decizia viitoare pe această chestiune. Europenii vor să acționăm și obiectivul meu este să avansăm: a sosit momentul să încetăm să schimbăm ora în fiecare an”, a declarat comisarul în fața Parlamentului European.
Comisarul grec s-a referit la această practică drept „un sistem care ne afectează pe toți, ne frustrează pe majoritatea și (…) nu mai servește niciunui scop”, deoarece digitalizarea și schimbările tehnologice au eliminat economiile de energie care se obțineau atunci când sistemul a fost introdus.
„A devenit o sursă de complicații inutile pentru societate. Uitați-vă la sectorul transporturilor: operatorii trebuie să ajusteze orele de sosire și plecare de două ori pe an, cu prețul confuziei și frustrării pasagerilor. Nimeni nu ar trebui să fie obligat prin lege să experimenteze o schimbare de oră în viața de zi cu zi, mai ales când știm că dăunează sănătății oamenilor”, a avertizat el.
Unanimitate între europarlamentariÎntre europarlamentari, grupurile au demonstrat o unanimitate neobișnuită în favoarea ca Uniunea Europeană să pună capăt dublei schimbări de oră anuale: din partea Partidului Popular European, estonianul Jüri Ratas a sugerat că decizia ar putea fi mai simplă dacă toate țările UE rămân în fusul orar în care sunt deja și pur și simplu aleg, într-un mod coordonat, ora de vară sau ora de iarnă.
Pentru socialistul suedez Johan Danielsson, negociatorul-șef al Eurocamerei pe această temă, inițiativa Guvernului spaniol „ar trebui să fie un semnal clar pentru Consiliu (țările) că a venit timpul să acționeze”. „Știu că acest lucru necesită coordonare între țări pentru a evita un mozaic de fusuri orare, dar este o chestiune pe care ar trebui să o putem rezolva”, a îndemnat el.
Din extrema dreaptă a hemiciclului, francezul Julien Leonardelli (Patrioți pentru Europa) și lituanianul Aurelijus Veryga (Conservatorii și Reformiștii Europeni) au subliniat incapacitatea Comisiei de a duce la bun sfârșit această propunere ca o demonstrație că Uniunea Europeană nu își ascultă cetățenii.
Din rândurile liberalilor, germanul Joachim Streit a recitat un poem de câteva minute pentru a îndemna UE să avanseze către încetarea acestei practici: „Să economisim energie era planul, dar ce am economisit? Sincer, ‘nah’”, a declamat el.
Din partea Verzilor, deputata spaniolă Ana Miranda, din partea partidului galician BNG, a explicat cazul Galiciei și diferența de două ore dintre ora solară și ora reală care îi afectează pe cetățeni, precum și beneficiile pe care le-ar aduce o ajustare.
Colonişti israelieni au incendiat în noaptea de joi spre vineri mai multe vehicule aparţinând unor palestinieni din localitatea Deir Dibwan, aflată la est de Ramallah, în Cisiordania ocupată, au relatat surse locale citate de agenţia palestiniană WAFA.
Atacatorii au pătruns în zona Al-Tall a oraşului şi au dat foc mai multor maşini parcate în faţa locuinţelor palestinienilor.
Potrivit primelor informaţii, nu au fost raportate victime, însă incendiile au provocat pagube materiale semnificative.
Incidentul are loc pe fondul unei creşteri accentuate a violenţelor comise de colonişti israelieni în Cisiordania, în special în perioada recoltării măslinelor.
În ultimele săptămâni, grupuri armate de colonişti au intensificat atacurile asupra fermierilor palestinieni, a terenurilor agricole şi a proprietăţilor acestora.
Conform relatărilor din teren, multe dintre aceste atacuri se desfăşoară sub protecţia forţelor de ocupaţie israeliene, fiind considerate parte a unei campanii mai ample de alungare a palestinienilor de pe propriile pământuri.
Focul a izbucnit joi, la un depozit de deșeuri, și a produs degajări masive de fum.
Autoritățile au emis atunci un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă.
Joi, către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești.
Intervenția pompierilor continuă și în cursul zilei de vineri, pe aceeași suprafață afectată.
Conform DW, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus vineri că presupune că filiala germană a gigantului rus Rosneft va primi o derogare de la sancțiunile anunțate de Washington împotriva industriei petroliere din Rusia.
Merz a precizat că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației și a adăugat că „presupune că Rosneft va primi o derogare”.
Filiala Rosneft din Germania, deși este controlată de autoritățile germane, rămâne proprietate rusească și are un rol esențial în alimentarea cu petrol a economiei germane, furnizând carburant către stațiile de benzină și unele aeroporturi din cea mai mare economie europeană.
Statele Unite au anunțat miercuri un nou val de sancțiuni majore asupra industriei petroliere ruse, în încercarea de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Jaful de bijuterii din celebrul Muzeu Luvru, comis duminică dimineaţă de patru hoţi mascaţi, ar putea fi rezolvat rapid după ce anchetatorii au descoperit o cantitate impresionantă de dovezi biologice.
Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că la faţa locului au fost găsite „peste 150 de urme ADN, amprente şi alte probe” pe obiectele abandonate de suspecţi, inclusiv pe căşti, mănuşi, veste şi unelte electrice.
Autorităţile spun că rezultatele analizelor de laborator sunt aşteptate în următoarele zile şi ar putea duce la identificarea autorilor, mai ales dacă aceştia figurează deja în bazele de date ale poliţiei.
Hoţii, care purtau cagule şi mănuşi, au urcat pe o scară telescopică până la un balcon al muzeului, au spart geamul şi au pătruns în Galeria Apollo, unde se află ultimele bijuterii din colecţia coroanei Franţei.
Potrivit publicaţiei Le Parisien, primele încercări de a sparge vitrinele cu polizoare unghiulare au eşuat, dar infractorii au reuşit ulterior să facă mici deschizături prin care au scos manual opt piese de bijuterie, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.
Camerele de supraveghere au surprins momentul în care alarma s-a declanşat la ora 9:34, imediat ce hoţii au spart geamul balconului.
Două persoane din personalul muzeului au încercat să îi oprească, dar s-au retras, temându-se că indivizii ar putea fi înarmaţi.
„Ucraina se confruntă cu a patra iarnă de război, iar în acest moment Rusia şi-a intensificat atacurile asupra aprovizionării cu energie a Ucrainei, punând în pericol în mod masiv furnizarea de energie electrică şi căldură în timpul iernii”, a declarat Reiche la Kiev, unde a sosit împreună cu o delegaţie de afaceri.
Vizita lui Reiche are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu provocări energetice tot mai mari, inclusiv întreruperi prelungite la instalaţii cheie, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, potrivit Reuters.
Este nevoie de asistenţă urgentă pentru reconstrucţie şi pentru protejarea aprovizionării cu energie, a declarat Reiche, angajându-se să exploreze în cadrul călătoriei sale modul în care Germania poate oferi un sprijin mai concret şi mai bun în acest domeniu.
Pe lângă conservarea şi reconstrucţia infrastructurii energetice a Ucrainei, vizita se va concentra pe extinderea cooperării germano-ucrainene în domeniul apărării.
„Politica de securitate este întotdeauna şi politică economică”, a declarat Reiche, adăugând că îşi propune să apropie companiile germane şi ucrainene din domeniul apărării.
Sosirea ministrului german coincide cu un summit la Londra, unde aliaţii Ucrainei, cunoscuţi sub numele de „Coaliţia de Voinţă”, vor discuta despre acordarea de asistenţă militară suplimentară.
Volodimir Zelenski intenţionează să participe la reuniune şi a îndemnat aliaţii europeni să furnizeze arme cu rază lungă de acţiune, după ce nu a reuşit să obţină un angajament ferm din partea preşedintelui american Donald Trump.
Joi, liderii UE de la Bruxelles au convenit, în principiu, să finanţeze Ucraina pentru următorii doi ani şi au discutat despre utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro.
Zelenski a solicitat o decizie rapidă, afirmând că fondurile ar contribui la consolidarea apărării Ucrainei şi la salvarea de vieţi omeneşti.
APCE atrage atenţia publică asupra proiectului de lege B432/2025, depus la Senatul României, de catre 25 parlamentari, majoritar PSD care propune introducerea unui sistem de „ reguli tehnice de securitate cibernetică şi să stabilească dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile” tuturor invertoarelor prosumatorilor şi producătorilor de energie regenerabilă cu puteri instalate sub 1 MW.
Dispecerizarea Prosumatorilor = posibilitatea ca statul sau operatorul de reţea să oprească sau să reducă producţia instalaţiei tale fotovoltaice, prin internet sau printr-o interfaţă software conectată la invertor.
„Potrivit propunerii, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) – o instituţie care nu are competenţe în domeniul energetic – ar urma să stabilească reguli tehnice şi să controleze la distanţă prin oprire funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei regenerabile”, potrivit comunicatului emis de APCE.
APCE consideră că această iniţiativă reprezintă o abatere gravă de la principiile pieţei libere şi o încercare de ingerinţă guvernamentală în proprietatea privată a cetăţenilor„Este inadmisibil ca în anul 2025, oricine să poată propune în Parlament legi prin care statul ar putea accesa şi controla echipamentele energetice private ale românilor. E ca şi cum cineva ar decide prin lege să stingă becul din casa fiecărui român, de la distanţă, în numele securităţii cibernetice. A.P.C.E. atrage atentia: Parlamentul nu poate să transforme un concept de securitate digitală într-o armă împotriva prosumatorilor România ar deveni prima ţară din lume care incearca limitarea/oprirea prosumatorilor dupa bunul plac În prezent, în România funcţionează peste 330.000 de invertoare omologate, provenind de la 77 de producători diferiţi, însumând peste 4.100 de modele tehnice distincte. Producatorii de energie regenerabila sub 1 MW au o putere instalată de aproximativ 4000 MW în energie regenerabilă, din care peste 3.000 MW aparţin prosumatorilor”, spune APCE.
„A controla centralizat sute de mii de dispozitive de producţie individuale, diferite ca software şi arhitectură, este imposibil tehnic. Este o idee care ar stârni zâmbete în orice capitală europeană, inclusiv la Bruxelles. Asociaţia subliniază că niciun stat membru al Uniunii Europene nu aplică dispecerizare sau audit cibernetic la nivelul prosumatorilor casnici. Avem doar o situatie limitata in Lituania, unde se auditează doar invertoarele mari, de peste 100 kW, din parcurile industriale fotovoltaice. Prin urmare, adoptarea unei astfel de legi ar transforma România în prima ţară din lume care introduce un control guvernamental asupra echipamentelor energetice private ale prosumatorilor, încălcând flagrant principiile pieţei unice europene şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor”.
Potrivit APCE, „în orele de vârf solar, România se confruntă cu un excedent de producţie, iar legea obligă furnizorii să preia energia livrată de prosumatori”, ceea ce duce la oprirea parcurilor marilor companii de către dispecerii Transelectrica şi generează pierderi financiare.
„Aceast proiect de lege nu are legătură cu securitatea cibernetică. Are legătură cu interesele economice ale furnizorilor, si a altor companii care vor să reducă energia produsă de prosumatori pentru a-şi proteja propriile investiţii în parcuri fotovoltaice mari. Este o formă de protecţionism energetic mascat”.
A.P.C.E. aminteşte că iniţiativa B432/2025 contravine unui număr semnificativ de acte normative europene:
„Mai mult, măsura propusă ar putea fi calificată drept acces ilegal la sisteme informatice potrivit art. 360–364 din Codul Penal daca va fi facuta fara consimtamantul proprietarului sistemului cumparat. A controla de la distanţă producţia de energie regenerabilă a cetăţenilor nu înseamnă securitate, ci abuz grosolan. A.P.C.E. va ataca in contencios administrativ si va informa Comisia Europeana imediat daca aceasta initiativa va deveni lege”.
APCE a solicitat printr-o scrisoare deschisă parlamentarilor şi Consiliului Concurenţei:Ministerul de Externe al Lituaniei intenționa să convoace reprezentanții Ambasadei Rusiei în capitala lituaniană Vilnius pentru a protesta împotriva încălcării, a declarat președintele Gitanas Nausėda într-o postare pe platforma de socializare X.
„Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei”, a scris Nausėda pe X. „Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării pregătirii apărării aeriene europene”.
Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat, potrivit AP.
Țările baltice sunt deja în stare de alertă maximă din cauza agresiunii Rusiei vecine asupra Ucrainei. În ultimele săptămâni, o serie de incidente misterioase cu drone și încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești au alimentat îngrijorările că președintele rus Vladimir Putin ar putea testa reflexele defensive ale NATO.
Unii lideri l-au acuzat pe Putin că duce un război hibrid în Europa. Moscova neagă că ar testa apărarea NATO.
Forțele armate lituaniene au declarat într-un comunicat că joi, în jurul orei 18:00, ora locală, două avioane militare ruse au zburat în spațiul aerian lituanian pe o distanță de aproximativ 700 de metri.
Avionul SU-30 și avionul de realimentare IL-78 au zburat mai departe după aproximativ 18 secunde.
Forțele armate lituaniene cred că avioanele militare ar fi putut efectua exerciții de realimentare în exclava rusă vecină Kaliningrad.
Două avioane de vânătoare spaniole, care efectuau misiuni de poliție aeriană NATO, au fost trimise în zonă.
Joi dimineață, Nausėda a participat la un summit la sediul Consiliului European din Bruxelles, unde liderii UE au aprobat un plan pentru a se asigura că Europa se poate apăra împotriva unui atac extern până la sfârșitul deceniului. Planul este denumit Readiness 2030.
Armata SUA și-a intensificat prezența în Caraibe, inclusiv prin desfășurarea de distrugătoare cu rachete ghidate, avioane de vânătoare F-35, un submarin nuclear și mii de soldați.
„Ei bine, nu cred că vom cere neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Ok? Îi vom ucide”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Statele Unite au efectuat o serie de atacuri împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Oceanul Pacific de la începutul lunii septembrie, ucigând aproape 40 de persoane.
Deși Pentagonul a furnizat puține informații, acesta a declarat că unele dintre aceste atacuri au vizat nave aflate în apropierea Venezuelei, potrivit Reuters.
„Acum (drogurile) intră pe uscat… știți, uscatul va fi următorul”, a adăugat Trump, repetând comentariile pe care le-a făcut în ultimele săptămâni.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro, vorbind joi la un eveniment live în Caracas, a avertizat că, dacă SUA ar interveni vreodată în țară, „clasa muncitoare s-ar ridica și s-ar declara o grevă generală insurecțională în stradă până la recâștigarea puterii”, adăugând că „milioane de bărbați și femei înarmați cu puști ar mărșălui prin toată țara”.
Așezat lângă Trump la același eveniment joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a apărat decizia de a repatria cei doi supraviețuitori, comparând-o cu practicile de pe câmpul de luptă din timpul războaielor din Irak și Afganistan.
„În acele conflicte, am capturat mii de persoane pe câmpul de luptă și am predat 99% dintre ele autorităților țării gazdă”, a spus Hegseth. „Ne-a plăcut întotdeauna rezultatul? Nu întotdeauna. Dar era standardul, și același lucru se aplică și aici”.
„Avem nevoie să avansăm în analiza medico-legală pentru a putea spune la câte victime corespund acești saci”, a declarat Blanca Trujillo, procuror adjunct al statului, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Le Figaro.
Groapa clandestină a fost localizată în urmă cu patru săptămâni de un colectiv de căutare a persoanelor dispărute, pe un teren viran din Zapopan, parte a aglomerației Guadalajara.
De la descoperirea gropii, autoritățile au lucrat la recuperarea rămășițelor cu sprijinul membrilor colectivului Guerreros buscadores (Războinicii căutători). Cazul se adaugă zecilor de situații similare din statul Jalisco, bastion al Cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG), desemnat la începutul anului de administrația fostului președinte american Donald Trump drept „organizație teroristă străină”.
Potrivit autorităților americane, acest cartel, alături de Cartelul din Sinaloa, este unul dintre principalii responsabili ai traficului de fentanil, un opioid sintetic care a provocat zeci de mii de decese prin supradoză în Statele Unite.
Mexicul înregistrează peste 127.000 de persoane dispărute, majoritatea din 2006, anul în care guvernul federal a lansat o operațiune militară antidrog intens criticată.
În iunie, experți medico-legali au identificat rămășițele a 34 de persoane îngropate lângă o zonă rezidențială din Zapopan.
Conform datelor oficiale, statul Jalisco numără peste 15.900 de persoane dispărute.
Armata americană a concentrat o forță neobișnuit de mare în Marea Caraibelor și în apele din largul Venezuelei, ceea ce a alimentat speculațiile că Donald Trump ar putea încerca răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro.
Maduro este acuzat de narcoterorism în SUA.
La aceste speculații se adaugă faptul că, din începutul lunii septembrie, forțele americane au efectuat lovituri letale asupra unor vase în apele din largul Venezuelei, pe care Trump le-a descris ca traficanți de droguri.
Conform datelor de urmărire a zborurilor, o pereche de bombardiere B-1 Lancer a decolat de la baza aeriană Dyess din Texas joi și a zburat prin Caraibe până la țărmul Venezuelei, potrivit AP.
Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta operațiuni militare sensibile, a confirmat că a avut loc un zbor de antrenament cu B-1 în Caraibe.
Bombardierul B-1 poate transporta mai multe bombe decât orice alt avion din inventarul SUAUn zbor similar, cu bombardiere B-52 Stratofortress, mai lente, a fost efectuat în regiune săptămâna trecută. Bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare furtiv F-35B ale Corpului Marinei, o escadrilă este în prezent dislocată în Puerto Rico, pentru ceea ce Pentagonul a numit o „demonstrație de atac cu bombardiere”, ilustrată în fotografii postate online.
Când a fost întrebat despre zborul B-1 de joi și dacă scopul a fost creșterea presiunii militare asupra Venezuelei, Trump a spus: „este fals, dar nu suntem mulțumiți de Venezuela din multe motive. Drogurile sunt unul dintre ele”.
Armata americană din Caraibe include opt nave de război, avioane de patrulare maritimă P-8, drone MQ-9 Reaper și o escadrilă de avioane F-35. De asemenea, a fost confirmată prezența unui submarin în apele din largul Americii de Sud.
Miercuri, Trump a afirmat că are „autoritate legală” pentru a efectua lovituri asupra bărcilor presupus implicate în trafic de droguri și a sugerat că lovituri similare ar putea fi efectuate și pe uscat.
Președintele Dan a fost întrebat dacă a primit detalii despre criminalul fugar Emil Gînj, cel care se ascunde de câteva luni și dacă a primit un raport din care să reiasă o anumită lentoare a polițiștilor care au acționat înainte de crima care a șocat țara.
De asemenea, Dan a fost întrebat dacă femeile din România, indiferent de statutul social pe care îl au, sunt protejate cu adevărat de statul român.
Răspunsul lui Dan a fost tranșant: „Nu. Deci răspunsul este că, în acest moment, există multe categorii de persoane care nu sunt protejate corespunzător de statul român. Inclusiv dacă ne referim la tragedia din Rahova, dacă se împlinesc 10 ani de la Colectiv. Deci sunt multe, multe zone în care, teoretic, există o protecție a cetățeanului din partea statului român și, în practică, există deficiențe și asta e ceva ce noi trebuie să corectăm și va dura ani de zile. Asta e răspunsul general. Mărturisesc că nu (nu a primit raportul – n.r.). De la momentul în care am avut răspunsul acesta, nu am primit un raport și mărturisesc că e vina mea că nu l-am cerut. Dar, acum că m-ați întrebat, până data viitoare…”. a spus președintele Nicușor Dan.
În dimineața zilei de 8 iulie 2025, Emil Gânj a ucis-o cu toporul pe fosta lui iubită, o tânără de doar 23 de ani, chiar în locuința acesteia, în fața rudelor, apoi i-a incendiat trupul și a fugit de la locul faptei. De atunci, el este căutat de oamenii legii.
Acordul, în valoare de zeci de miliarde de dolari, este cel mai mare angajament al companiei în domeniul TPU până în prezent și se preconizează că va aduce online o capacitate de calcul AI de peste un gigawatt în 2026.
Estimările din industrie situează costul unui centru de date de 1 gigawatt la aproximativ 50 de miliarde de dolari, din care aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt alocați în mod obișnuit pentru cipuri.
În timp ce concurenții promovează prognoze și mai ambițioase – printre care se numără și „Stargate” de 33 de gigawați al OpenAI – mișcarea Anthropic este o demonstrație de putere discretă, bazată pe execuție, nu pe spectacol.
Fondată de foști cercetători OpenAI, compania a adoptat în mod deliberat o etică mai lentă, mai stabilă, eficientă, diversificată și concentrată pe piața întreprinderilor.
Un element cheie al strategiei de infrastructură a Anthropic este arhitectura sa multi-cloud.
Familia de modele lingvistice Claude a companiei rulează pe TPU-urile Google, cipurile Trainium personalizate ale Amazon și GPU-urile Nvidia, fiecare platformă fiind alocată sarcinilor de lucru specializate, cum ar fi instruirea, inferența și cercetarea.
Google a declarat că TPU-urile oferă Anthropic „un raport preț-performanță și o eficiență ridicate”„Anthropic și Google au un parteneriat de lungă durată, iar această ultimă extindere ne va ajuta să continuăm să dezvoltăm capacitatea de calcul de care avem nevoie pentru a defini frontierele IA”, a declarat Krishna Rao, directorul financiar al Anthropic, într-un comunicat.
Capacitatea Anthropic de a distribui sarcinile de lucru între diferiți furnizori îi permite să ajusteze prețul, performanța și constrângerile de putere.
Potrivit unei persoane familiarizate cu strategia de infrastructură a companiei, fiecare dolar investit în calcul se extinde mai mult în acest model decât în arhitecturile blocate într-un singur furnizor.
Google, la rândul său, se bazează pe acest parteneriat.
„Decizia Anthropic de a-și extinde semnificativ utilizarea TPU-urilor reflectă raportul preț-performanță și eficiența pe care echipele sale le-au observat la TPU-uri de mai mulți ani”, a declarat Thomas Kurian, CEO Google Cloud, într-un comunicat, promovând acceleratorul „Ironwood” de generația a șaptea al companiei ca parte a unui portofoliu în curs de maturizare.
Întrebat, în noaptea de joi spre vineri, dacă România poate accede la zona euro, Nicușor Dan a spus că o condiție esențială este stabilitatea bugetară.
„Noi, în momentul ăsta, nu putem să vorbim de asta. cu deficitul la 8%, cum suntem… Mai întâi să ne preocupăm de deficit și imediat după asta”, a spus Dan.
Președintele a afirmat, însă, că intenția României de a adera la OCDE avansează.
„Vara anului viitor este o țintă realistă”, a precizat Dan.
