ZF.ro

Creşterea veniturilor populaţiei şi infrastructura mai puţin dezvoltată din sistemul public de sănătate sunt două argumente pe care cumpărătorul reţelei Regina Maria, grupul finlandez Mehiläinen le expune într-o analiză a pieţelor medicale europene care a precedat achiziţia operatorului de pe piaţa românească.

Inteligenţa artificială (AI) nu va înlocui oamenii, ci le va schimba rolurile în sectorul IT, a declarat într-o discuţie cu ZF Kostas Fiakas, Group Chief Strategy Officer la INFORM România şi Managing Director al diviziei de soluţii digitale din România. INFORM este parte a grupului Austriacard Holdings, lider european în soluţii de transformare digitală, procesare şi management de documente şi automatizări, care lucrează în principal cu industria financiară, fintech-uri dar şi companii de energie şi utilităţi.

În primele şase luni din an, exporturile au crescut cu 3,1%, an/an, până 47,6 miliarde de euro. În aceeaşi perioadă, importurile au avut un avans de 4,9%, până la 64,3 miliarde de euro. De aici un deficit comercial în creştere, până la 16,7 miliarde de euro. În procente, înseamnă un avans de 10,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Ministerul Educaţiei pune în mişcare, sub umbrela „Legii Bolojan“, una dintre cele mai contro­versate reorgani­zări din ultimii ani: comasarea unităţilor de învăţământ. Obiectivul declarat? Eficientizarea. Rezultatul real? Reducerea de posturi de director.

Piaţa de e-commerce din Ro­mânia trece printr-o trans­for­­mare accelerată, marcată de expansiunea agresivă a jucătorilor internaţionali din Turcia şi China, precum Trendyol, TEMU şi Shein, şi de transformarea unor alte tipuri de platforme, precum comparatorul de preţuri compari.ro, în marketplace-uri.

Producătorul de vinuri Purcari (simbol bursier WINE) înregistrează o depreciere de 6,2% a preţului acţiunii de când compania a anunţat sfârşitul ofertei de preluare realizate de grupul polonez Maspex, printr-o tranzacţie de 600 mil. lei în urma căreia noul acţionar majoritar a ajuns să controleze aproape trei sferturi din capitalul social al emitentului.

Proiectul de lege care îşi propune să stabilească modalitatea în care vor fi plătiţi banii acumulaţi în conturile de pensie privată Pilon II ridică o întrebare, la care administratorii de fonduri nu au oferit până acum un răspuns concret: cât va fi pensia viageră? Proiectul prevede că un beneficiar poate retrage maximum 25% din activul acumulat, restul urmând să fie plătit fie prin retragere programată (lunar, pe maximum 120 de luni), fie ca pensie viageră – adică lunar până la finalul vieţii. Însă mecanismul exact de calcul pentru varianta viageră nu are o simulare, o estimare publică.

Proiectul de lege care îşi propune să stabilească modalitatea în care vor fi plătiţi banii acumulaţi în conturile de pensie privată Pilon II ridică o întrebare, la care administratorii de fonduri nu au oferit până acum un răspuns concret: cât va fi pensia viageră? Proiectul prevede că un beneficiar poate retrage maximum 25% din activul acumulat, restul urmând să fie plătit fie prin retragere programată (lunar, pe maximum 120 de luni), fie ca pensie viageră – adică lunar până la finalul vieţii. Însă mecanismul exact de calcul pentru varianta viageră nu are o simulare, o estimare publică.

Cu 23% au scăzut acţiunile gru­pului de companii de IT Bittnet (simbol bursier BNET) în iulie 2025, înregistrându-se astfel cea mai mare depreciere de pe piaţa principală de acţiuni a Bursei locale de luna trecută.

O analiză compa­rativă a modului în care sunt distribuiţi banii de pensie odată cu retragerea din activitatea arată că în ţările care au sisteme si­milare cu Pilonul 2 din România, procentul maxim retras integral variază între 20% şi 30% din suma acumulată – faţă de maximum 25% cât propun autorităţile de la Bucureşti.

Analiştii de la Swiss Capital estimează că Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, va raporta pentru trimestrul al doilea din 2025 un profit net de circa 299 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut. Compania de stat îşi va publica rezultatele financiare pe 14 august.

Băncile par să o ducă bine şi în vre­muri grele, acomodându-se la contextul caracterizat de încetinirea economiei, inflaţie persistentă, dobânzi încă mari şi deficite consistente (ce trebuie ajustate), câştigul sistemului bancar fiind de neclintit.

Afinele, murele, zmeura, merele şi prunele nu pot fi culese de roboţi, pentru că au nevoie de o atingere delicată, umană. Cei care fac această muncă sunt tot mai puţini şi mai scumpi, iar aducerea lor în fermele româneşti este tot mai dificilă. Nici animalele nu se pot îngriji singure, deşi în zootehnie apar tot mai des roboţi care curăţă adăposturile de păsări sau mulg vacile.

O companie „spaţială“ din Polo­nia se pregăteşte să se mute pe piaţa principală de acţiuni a bur­sei de capital de la Varşo­via. Scanway poate face acest lucru deoarece capitalizarea a depăşit cu mult pra­gul maturi­tăţii.

Aproape 20 de proiecte de birouri, malluri şi centre logistice sunt în construcţie sau urmează a fi construite, totalizând 887.400 de metri pătraţi şi investiţii estimate la peste 1,5 mld. euro, conform datelor ZF, pe baza cifrelor Cushman & Wakefield Echinox. Pipelineul in­clu­de 388.000 mp de retail, 367.100 mp industrial şi 132.300 mp de birouri.

Proiectul de lege care îşi propune să stabilească modalitatea în care vor fi plătiţi banii acumulaţi în conturile de pensie privată Pilon II ridică o întrebare, la care administratorii de fonduri nu au oferit până acum un răspuns concret: cât va fi pensia viageră?

Stagnare pare a fi cuvântul care caracterizează cel mai bine evoluţia pieţelor de energie din prima jumătate a anului. Partea plină a paharului poate fi că stagnarea este mai bună decât o scădere, dar pe de altă parte ape­titul de investiţii nu este alimentat de pieţe „îngheţate“.

Miercuri seară, la ora 19:00, în staţia Calea Moşilor din Bucureşti termometrul arăta 34°C, însă temperatura resimţită era de 36°C. Presiunea şi umiditatea crescute amplificau disconfortul, iar cel puţin 15 per­soane încercau să găsească o pată de umbră pe asfaltul din care ieşeau aburi, în timp ce aşteptau cu speranţă un autobuz sau troleibuz cu aer condiţionat.

Ministerul Educaţiei pune în mişcare, sub umbrela „Legii Bolojan“, una dintre cele mai contro­versate reor­gani­zări din ultimii ani: comasarea unităţilor de învă­ţământ. Obiectivul declarat? Eficientizarea. Rezultatul real? Reducerea de posturi de director. Termenul-limită până la care inspectoratele din ţară trebuie să identifice şcolile care urmează a fi comasate a fost 11 august, deşi le­gea a fost deja trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Aşadar, cum poate un ministru să decidă că taie fără să ştie ce taie? Unde sunt cifrele şi analizele de im­pact? Unde sunt rezultatele urmărite prin această măsură?