ZF.ro

În industria ospitalităţii din Ro­mânia, primele semne de „obo­seală“ au apărut în 2025, mai în­tâi în oraşele secundare şi ter­ţi­are ale ţării, acolo unde oame­nii au mai puţini bani şi sunt mai atenţi la modul în care îi cheltuiesc. Treptat însă, a fost vizibilă o „contagiune“, iar asta mai ales începând din vară, când incertitudinea – iniţial – iar apoi măsurile fiscale anun­ţate de guvern şi-au spus cuvântul.

Marii consumatori de ener­gie care reu­şesc să semneze contracte cu grupuri europene angajate pe dru­mul sustenabilităţii devin la rândul lor parte din acest lanţ, lucru care mai departe le permite o gestiune mai bună a costurilor cu energia. Prin legislaţia promovată recent, guvernul a dat undă ver­de pentru promovarea co­muni­tăţi­lor energe­tice, precum şi crearea cadrului legislativ pen­tru emiterea/tranzacţio­narea/a­nu­larea garan­ţii­lor de origine.

Fatih Birol se află într-o vizită de lucru în România în care va avea întrevederi de nivel înalt cu mai mulţi oficiali. Momentul este extrem de complex în con­tex­tul în care International Energy Agency (Agenţia Internaţională pentru Energie) a anunţat miecuri, în cadrul raportului său World Energy Outlook 2025, unul dintre cele mai anticipate documente pentru in­dustria energetică, faptul că cererea mon­dială de petrol şi gaze ar putea continua să creas­că până în anul 2050, semnalând astfel o abatere de la previziunile anterioare pri­vind o tranziţie rapidă către surse de ener­gie curate. IEA – supranumită „gardianul secu­ri­tăţii energetice a Occidentului“ – se află de ani buni sub presiune politică, mai ales din partea Statelor Unite, pentru a susţine o viziune mai pragmatică în privinţa produc­ţiei de energie, a scris recent Reuters.