ZF.ro

Politica monetară funcţionează precum virează o navă de mare tonaj, cu obiectivul clar de poziţionare pe un anumit culoar, şi atunci când se decide o schimbare a direcţiei de navigaţie iar cârma navei este rotită corespunzător, abia după un timp se vede cum nava virează către cursul stabilit, susţine Cosmin Marinescu (foto), viceguvernator al BNR.

Prin comparaţie, în Austria, pauza minimă obligatorie este de 30 de minute după cel mult şase ore de lucru, iar în Finlanda şi Portugalia angajaţii primesc o pauză de cel puţin o oră, potrivit unui studiu al Eurofound, agenţie de cercetare a Uniunii Europene. În economiile vestice, pauza de masă este văzută ca un moment în care se reface doza de energie pentru creşterea productivităţii muncii care, în final, susţine economia.

„Am avut mai multe variante de brunch, care au variat de la săptămână la săptămână. Erau fie meniuri-surpriză, fie preparate gândite special pentru acest moment, în completarea meniului nostru à la carte. Anul acesta am mers, până acum, pe o variantă fixă: un meniu stabil pentru brunch, disponibil în principal în weekend, atunci când vin mai mulţi clienţi. În continuare este posibil să revenim la meniuri diferite, pentru că mulţi clienţi preferă diversitatea”, a spus Corina Gliga, unul dintre fondatorii J’ai Bistrot, terasă aflată pe Calea Griviţei, în sectorul 1 din Bucureşti.

Vama Seacă, un sat de doar 200 de locuitori, pare pierdut pe harta geografiei, dar a devenit reper pe harta lactatelor prin Arieşul Agrolact, compania fondată de familia Mucea în 2009. Laptele proaspăt, de la vaci crescute cu iarbă de pe păşuni de munte şi aer curat, ajunge acum să încânte gusturile orăşenilor din Alba, Mureş, Cluj, Sibiu şi Bucureşti.

„Vrem şi noi să facem asta, să aducem puţin din stilul italienesc şi să le spunem clienţilor: opriţi-vă din tot ceea ce faceţi şi să bucuraţi-vă de mâncare. Printr-un preţ accesibil al meniului de prânz, încercăm să oferim 45 de minute de gust şi să îi deconectăm pe oameni de provocările zilnice - birou, familie, viaţa de zi cu zi”, spune Alexandru Ilinca.

„Suntem conştienţi de faptul că gusturile diferă de la o regiune la alta, dar ne străduim permanent să ne adaptăm preferinţelor locale, oferind produse care să satisfacă aşteptările tuturor clienţilor prin calitate şi autenticitate. Având o distribuţie proprie şi fiind amplasaţi la o distanţă relativ mică faţă de Bucureşti, avem avantajul de a putea livra zilnic, ajutând partea de HoReCa să-şi optimizeze stocurile”, spun reprezentanţii RadicStar, companie care face produse din carne în Ştefăneşti, judeţul Argeş, la circa două ore distanţă de Capitală.

Star Foods EM, producă­to­rul chipsurilor Lay’s, Inter­snack Româ­nia, care produce brandul Chio şi Pityoka Gyar, producătorul chipsu­rilor Csiki, sunt cei mai mari exporta­tori din categoria de legume şi fructe în primele şase luni ale acestui an, reiese din datele de la In­stitutul Naţional de Statistică (INS). Practic, trei procesatori de cartofi con­duc un clasament unde exportu­rile au depăşit 62 de milioane de euro în primul semestru al acestui an.

Carmolimp, producător de carne din Braşov care a pariat şi pe producţia de mâncare gata preparată, a lansat un sistem de lockere cu temperatură controlată, investiţia într-un astfel de sistem ajungând la 9.500 de euro.

În România sunt peste 4,2 milioane de câini (locul 9 în Europa) şi 4,4 mi­lioane de pisici (locul 10 în Europa), conform datelor Euromonitor citate de Transavia. Aceaşi sursă indică faptul că piaţa de hrană de animale de com­panie din România are trecut de 1 mld. de euro, în creştere cu 9,7% versus 2023.