ZF.ro

Intrarea României în Schengen terestru va aduce cel mai mare beneficiu în transportul rutier şi feroviar de mărfuri, în lanţul logistic, prin reducerea timpilor de tranzit, cu efect ulterior în toate sectoarele din economie.

Intrarea României în spaţiul Schengen ar putea dubla, în câţiva ani, contribuţia industriei transpor­turilor, de 7,8 miliarde de euro în 2023. Însă, pentru a atinge potenţialul de dezvoltare, reprezen­tanţii săi spun că autorităţile trebuie să ia decizii rapide pentru simplificarea con­troalelor vamale, deoarece, în prezent, camioanele stau ore sau chiar zile în vămi şi vor sta şi după 1 ianuarie 2025, din cauza lipsei capacităţii de a efectua controale rapide pe reţeaua naţională de drumuri, aşa cum o face, de exemplu, Ungaria.

Pe data de joi, 12 decembrie, harta europeană a preţurilor spot „ardea“. Germania avea un preţ spot de 395 de euro/MWh, cel mai mare la nivel european, Austria consuma energie la 279 de euro/MWh, Ungaria la 359 euro/MWh, iar România avea un preţ spot de 327 euro/MWh. Pe data de luni, 9 decem­brie, lucrurile stăteau cu totul altfel. Astfel, Germania avea un preţ spot de 112 euro/MWh, în Austria era un preţ spot de 102 euro/MWh, Ungaria avea un preţ de 145 de euro/MWh, iar în România preţul spot era de 149 de euro/MWh, după cum arată datele de la euenergy.live. Care este di­fe­renţa între cele două zile? Mixul energetic.

Guvernul de la Bucureşti trebuie să fie credibil în faţa finanţatorilor, pentru că are nevoie anul viitor, după toate calculele, de peste 200 mld. lei (40 mld. euro) pentru finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriei vechi.

Acţiunile producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (simbol bursier TRP) au înregistrat o creştere de aproximativ 14% în ultimele cinci şedinţe la BVB.

BRK Financial Group (simbol bursier BRK), singurul broker de acţiuni listat la Bursa de Valori Bucureşti, a emis un raport de analiză cu un preţ ţintă de 14,8 lei pentru acţiunile Electrica (simbol bursier EL), jucător major pe piaţa de distribuţie şi furnizare de energie electrică din România, care implică un randament de 10% la preţul curent de tranzacţionare.

Companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti au crescut cu peste 19 mld. lei în capitalizare în numai o săptămână pe fondul recuperărilor semnificative înregistrate de piaţă după detensionarea mediului politic, acestea ajungând la o evaluare cumu­lată de 375 mld. lei, conform calcu­lelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB.

O situaţie interesantă la Bursa de Valori Bucureşti a început să fie din ce în ce mai discutată în cercurile de investitori în ultima perioadă în contextul vânzărilor accelerate de acţiuni Fondul Proprietatea din partea fondurilor de pensii private Pilon II: capitalizarea fondului a ajuns la jumătate faţă de activele din portofoliu, o situaţie ultima oară întâlnită la listarea din 2011, deci în urmă cu 13 ani.

În 2024, un an marcat de tensiuni geopolitice majore pe scena lumii, de alegeri în câteva zeci de ţări (inclusiv România), de dobânzi în continuare ridicate – deci de bani scumpi, de temeri legate de o viitoare criză economică mondială şi de prudenţă în general –, în România s-au semnat zece tranzacţii de peste 100 de milioane de euro fiecare, arată o analiză a ZF.