Opt victorii, cinci remize şi doar trei înfrângeri este palmaresul înregistrat de roş-albi pe teren propriu în sezonul curent.
Oltenii au câştigat şase dintre cele 17 deplasări, iar de alte cinci ori au terminat la egalitate.
Bucureştenii au înscris cel puţin un gol în 28 dintre cele 34 de etape, capitol la care doar CFR Cluj stă mai bine.
12 goluri pe contraatac au izbutit elevii lui Željko Kopić, cele mai multe dintre toate competitoarele.
30 dintre cele 50 de goluri înscrise de craioveni au fost reuşite în repriza secundă, dintre care 13 după minutul 75.
Cu 14 goluri marcate şi şapte pase decisive, Alexandru Mitriţă a contribuit decisiv la 42 % dintre reuşitele alb-albaştrilor din ediţia 2024-2025. De partea cealaltă, cele mai multe contribuţii ofensive sunt strânse în dreptul lui Astrit Selmani – 19 (13 goluri, şase assist-uri).
Universitatea este echipa cu cele mai puţine goluri primite din faze fixe, doar şapte (Dinamo – 10).
Astrit Selmani este jucătorul cu cele mai multe penalty-uri scoase în campionatul în curs (4), toate transformate de el. De partea cealaltă, oltenii au încheiat runda precedentă cu cele mai multe lovituri de pedeapsă pro – 9, dar şi cele mai puţine contra, doar una.
Articolul Dinamo – Universitatea, rivalitate împinsă la extrem. Toate datele înainte de derby apare prima dată în Mediafax.
„Istoria ţării noastre este şi o sumă de istorii mici. Pentru comunitatea română din Oradea, efectele adunării de la Alba Iulia din 1 decembrie s-au simţit abia peste câteva luni, când în 20 aprilie 1919, într-o zi de Paşti, aşa cum este şi astăzi, armata română a intrat în Oradea, stabilind pacea în aceste teritorii, protejându-i pe români şi introducând ordinea într-o perioadă de haos pe care cei care ştiu istoria îşi aduc aminte din cărţile de istorie. Şi se cuvine să aducem cinstire armatei române, condusă la vremea respectivă la intrare în Oradea de generalul Traian Moşoiu, al cărui bust este aici, în zona unităţilor militare, dar şi în holul primăriei şi toţi cei care intră în fiecare dimineaţă în primărie sunt salutaţi şi ştiu care este răspunderea pe care o au. E o chestiune de respect ca şi în comunitatea noastră să avem borne ale demnităţii neamului nostru şi în Piaţa Unirii, ca şi acum o sută de ani, sunt statuile celor doi episcopi – eiscopul ortodox Roman Ciorogario, episcopul greco-catolic Radu Demetriu, în jurul cărora s-a adunat comunitatea noastră şi aşa cum bine a spus, Roman Ciorogario, venirea armatei române în ziua de Paşti, a fost şi un semn al învierii neamului nostru pe aceste teritorii”, spune Ilie Bolojan.
De asemenea, el afirmă că statuile lui Iuliu Maniu, regelui Ferdinand, reginei Maria şi lui Ionel Brăteanu, vin să marcheze respectul comunităţii orădene pentru oameni care au contribuit decisiv la ceea ce este România în prezent.
„România este o sumă de comunităţi şi ţara nu se schimbă doar din Bucureşti, se schimbă din miile de sate, din oraşele noastre şi fiecare om care contribuie la aceste schimbări, contribuie la schimbările din ţara noastră şi cred că preşedintele României trebuie să participe întotdeauna atunci când sunt evenimente în comunităţile din România, în semn de respect pentru oamenii care locuiesc acolo şi pentru contribuţia lor la ceea ce este ţara noastră astăzi. Sunt aici şi în semn de recunoştinţă, în afară de a-i mulţumi bunului Dumnezeu pentru ceea ce ne-a dat, pentru oamenii cu care am colaborat, pentru oamenii care lucrează în judeţul Bihor, pentru că nimic nu se face de unul singur. În spatele fiecărui proiect, în spatele fiecărei lucrări, în spatele fiecărei companii sau a unui serviciu public bun, stau oameni care, prin ceea ce fac, dacă îşi fac treaba bine, aduc o contribuţie la proiectul mare şi dacă Oradea şi judeţul Bihor au progresat în aceşti ani este pentru că aceşti oameni extraordinari şi-au făcut datoria din sectoarele publice până în sectorul privat şi era o chestiune de recunoştinţă din partea mea să vin să le mulţumesc. La mulţi ani, Oradea, la mulţi ani, dragi orădeni, Dumnezeu să aibă în pază ţara noastră şi pe toţi românii oriunde s-ar afla”, încheie Bolojan.
Articolul Bolojan: Ţara nu se schimbă doar din Bucureşti. Se schimbă din miile de sate, din oraşe apare prima dată în Mediafax.
„În urma decesului Sfântului Părinte, Liga Profesionistă Naţională Serie A anunţă că meciurile programate pentru astăzi în cadrul Campionatelor Serie A Enilive şi Primavera 1 sunt amânate pentru o dată ce va fi stabilită ulterior”, este mesajul oficialilor din Serie A.
Primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice era un fan înfocat al echipei argentiniene San Lorenzo, notează ProSport.
Suveranul Pontif nu s-a mai uitat la televizor de mai bine de 30 de ani, după ce a făcut un jurământ în acest sens.
Un soldat al gărzii elveţiene avea sarcina să-i lase pe masă rezultatele şi clasamentul pentru a fi la curent cu situaţia lui San Lorenzo.
Mărturia se regăseşte în autobiografia „Speră”, publicată inclusiv în limba română. Volumul era planificat iniţial să apară după dispariţia Papei, potrivit coautorului cărţii.
Articolul Doliu! Decize de ultimă oră. Meciurile de fotbal se amână după moartea Papei apare prima dată în Mediafax.
Moartea sa, la 12 ani după ce a fost declarat papă, deschide calea spre procedurile de alegere a unui nou lider al Bisericii Catolice, una dintre cele mai vechi și mai mari instituții religioase, cu până la 1,39 miliarde de adepți.
Cum este ales un nou papă?Colegiul Cardinalilor, format din clerici catolici de rang înalt – mulți numiți chiar de Francisc – va alege următorul papă. Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie să fie un bărbat romano-catolic botezat, deși, timp de secole, cardinalii au ales exclusiv o persoană din rândurile lor.
În prezent, există peste 240 de cardinali în întreaga lume.
Cardinalii sub vârsta de 80 de ani, atunci când papa moare sau demisionează, votează în ceea ce se numește conclavul papal. Pentru a preveni influența externă, conclavul se închide în Capela Sixtină și deliberează asupra potențialilor succesori, relatează presa internațională.
În timp ce numărul de electori papali este de obicei limitat la 120, în prezent există 138 de electori eligibili. Membrii conclavului își exprimă votul prin vot secret, proces supravegheat de nouă cardinali aleși aleatoriu. În mod tradițional, este necesară o majoritate de două treimi pentru alegerea noului papă, iar votul continuă până când acest prag este atins, relatează Al Jazeera.
După fiecare rundă, buletinele de vot sunt arse cu substanțe chimice, producând fum alb sau negru, care semnalează lumii rezultatul. Fumul negru indică faptul că nu a fost luată nicio decizie, în timp ce fumul alb înseamnă că a fost ales un nou papă. Odată ce papa este ales, un cardinal de rang înalt îi anunță numele din Bazilica Sfântul Petru.
Când va începe conclavul papal?Acesta are loc de obicei la două sau trei săptămâni după decesul sau demisia papei în exercițiu. Acest lucru permite o perioadă de doliu de nouă zile și cardinalilor să ajungă la Vatican din întreaga lume.
Conclavul din 2013 care l-a ales pe Papa Francisc, primul pontif din America de Sud, a început la doar 12 zile după demisia predecesorului său, Benedict al XVI-lea.
Cât timp durează alegerea unui nou papă?Procesul poate dura zile, săptămâni sau chiar mai mult, în funcție de cât de divizați sunt cardinalii.
Cine sunt principalii candidați pentru a deveni următorul papă?Dintre cei 138 de cardinali cu drept de vot în conclav, un total de 110 au fost numiți de Papa Francisc. Acest grup este semnificativ mai divers decât alegătorii precedenți, cu o reprezentare mai mare din Asia, Africa și America Latină, reflectând obiectivul lui Francisc de a reflecta amploarea globală a Bisericii. Cel mai tânăr cardinal elector are doar 45 de ani, fiind un cleric ucrainean stabilit în Australia.
Ca urmare, există posibilitatea ca, pentru prima dată în secole, următorul papă să provină din Africa sau Asia, sau dintr-o altă regiune tradițional subreprezentată în conducerea Bisericii.
Printre cardinalii africani despre care se discută sunt Peter Turkson din Ghana, fostul șef al Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Ambii sunt conservatori convinși, care au fost susținători vocali ai păcii în țările lor respective.
Un alt candidat puternic este cardinalul filipinez Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila. Ca și Papa Francisc, Tagle pune accentul pe justiția socială și pe grija față de săraci.
Cardinalul maghiar Peter Erdo este văzut ca unul dintre principalii candidați conservatori și ar putea servi drept punte de legătură cu creștinii orientali. Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, Erdo, este un tradiționalist care a susținut apropierea de creștinii ortodocși, subliniind „nevoia disperată” de unitate între biserici.
De asemenea, cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, al cărui rol diplomatic de vârf îi asigură o bună cunoaștere de către toți cardinalii.
Printre alți posibili candidați se numără Matteo Zuppi din Italia, arhiepiscop de Bologna, și Mario Grech din Malta, secretar general al Sinodului Episcopilor, funcție care l-a ținut în contact strâns cu Papa Francisc.
Cine este favorit?În acest moment Pietro Parolin și Luis Tagle pleacă cu prima șansă.
Articolul Cine va fi noul Papă. Principalii candidați și felul în care va fi ales noul Papă apare prima dată în Mediafax.
