Contractul a fost reziliat vineri, în urma controlului comisarilor ANPC, au precizat sursele citate.
Comisarii ANPC au găsit, vineri, la restaurantul din Palatul Parlamentului multiple nereguli, au aplicat amenzi de peste 70.000 de lei și au retras aproape 300 de kilograme de produse alimentare, în valoare de 15.070 lei, care nu respectau condițiile de siguranță alimentară. Localul a fost închis.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a efectuat joi un control la punctul de lucru al Magnific Online SRL, situat în Palatul Parlamentului (Salon Brâncovenesc). Controlul a relevat multiple nereguli care pun în pericol siguranța alimentară a consumatorilor, iar măsurile dispuse sunt de natură să protejeze sănătatea publică și să asigure respectarea reglementărilor în vigoare.
Articolul Contractul cu firma care administra restaurantul din Parlament a fost reziliat – surse apare prima dată în Mediafax.
Informația vine în contextul în care în cursul acestei săptămâni, delegațiile americane și cele ucrainene s-au întâlnit pentru a discuta despre încheierea războiului. La propunerea SUA, Kievul a acceptat un armistițiu de 30 de zile, însă a subliniat că este necesar ca Moscova să facă același lucru.
Ulterior, în cursul zilei de joi, Putin a salutat planul în principiu, dar a prezentat o listă de condiții, sugerând că nu va exista un acord rapid din partea Moscovei și provocând scepticism la Kiev, scrie Reuters.
Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de Externe, a declarat în fața jurnaliștilor că „pentru a evita posibile provocări din partea Rusiei, trebuie să fim pregătiți”. Odată cu aceste declarații a anunțat și faptul că va fi înființată o echipă care să analizeze modul de monitorizare a oricărui armistițiu.
Oficialul ucrainean a declarat că monitorizarea va fi una complexă, aducând în discuție experiența negativă a Ucrainei cu armistițiile din cadrul procesului de la Minsk, susținut de Germania și Franța, cu ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia începând din 2014. În prezent, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
Președintele american Donald Trump îl îndeamnă pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o propunere de încetare a focului negociată de Washington cu Ucraina. În caz contrar, el l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că Rusia va avea parte de „sancțiuni devastatoare”.
Articolul Ucraina examinează modul de monitorizare a oricărei încetări a focului. Anunțul ministerului ucrainean de Externe apare prima dată în Mediafax.
În coliziune au fost implicate mai multe vehicule și un semiremorcă. Accidentul a avut loc la aproximativ 11:23 p.m. în noaptea de joi spre vineri (06:23 ora României) în Austin, Texas, a declarat Krista Stedman, ofițer de informare publică pentru Austin Travis County EMS (serviciul de Ambulanță al districtului Austin Travis).
Echipajele de salvatori au ajuns la fața locului unde au găsit mai mulți pacienți blocați în vehiculele lor, în total 17 persoane, au mai declarat oficialii.
În total, cinci persoane au fost găsite decedate la fața locului – inclusiv trei adulți, un copil și un bebeluș – în timp ce alte 11 persoane au fost transportate la spital. Numele și starea celor implicați nu au fost încă făcute publice.
„Acest incident a fost incredibil de haotic și s-a întins pe o rază de aproximativ 160 de metri. Am reușit să evacuăm toți pacienții aflați în stare critică în aproximativ 40 de minute”, a mai declarat Stedman.
Autoritățile au anunțat că investighează cauza accidentului, dar că ar putea dura ceva timp pentru a afla ce s-a întâmplat exact.
Articolul Carambol cu 17 vehicule în Austin, Texas, soldat cu moartea a trei adulți și doi copii apare prima dată în Mediafax.
Liderii Hamas au confirmat, vineri, că sunt de acord să elibereze un ostatic cu dublă cetăţenie americano-israeliană, despre care se crede că este ultimul ostatic american în viaţă reţinut în Gaza, după ce au primit o propunere din partea mediatorilor americani de a continua negocierile care privesc faza a doua a acordului de încetare a focului.
Un prizonier în viață și patru cadavre în schimbul reluării dicuțiilor de paceHamas a declarat că a răspuns astfel „pozitiv” la propunerea care i-a fost prezentată în privința reluării negocierilor. De asemenea, gruparea militantă a spus că va elibera cadavrele altor patru ostatici cu dublă naționalitate, fără a oferi detalii suplimentare, precizează Reuters, care a adăgat că Israelul nu a avut niciun fel de reacție la anunțul făcut de Hamas.
Acordul privind eliberarea lui Edan Alexander, un tânăr de 21 de ani din New Jersey, soldat din Forțelor de Apărare Israelului, cu cetățenie israeliano-americană, luat ostatic în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului de către Hamas, s-a negociat în mai multe întâlniri, care au avut loc între liderii Hamas și negociatorul american Adam Boehler, în capitala Qatarului.
Israelul a cerut eliberarea tuturor ostaticilor fără să demareze noi negocieri cu HamasPotrivit sursei citate, trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat reporterilor de la Casa Albă, la începutul lunii martie, că obținerea eliberării lui Alexander este o „prioritate de vârf”.
Statele Unite, Qatar și Egipt au încercat să rezolve conflictul dintre gruparea islamică și Israel pentru a relua negocierile celei de-a doua etapă a acordului de încetare a focului, pentru eliberarea prizonierilor ținuți în Gaza și pentru a sprijini intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza.
La începutul lunii martie, Israelul a blocat intrarea camioanelor cu ajutoare în Gaza, iar Hamas a cerut mediatorilor egipteni și qatari să intervină. Cea de-a doua fază a acordului de pace presupune discuții asupra unei decizii de retragere completă a trupelor israeliene din Gaza. Israelul a cerut grupării palestiniene să elibereze toți ostaticii, fără a începe etapa următoare a armistițiului, obținut la insistențele SUA, Egipt și Quatar, a adăugat sursa citată.
Articolul Eliberarea ostaticului american și returnarea a patru cadavre – schimbul propus de Hamas Israelului pentru reluarea discuțiilor de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
Ceremonia de predare-primire a comenzii operaţionale a detaşamentului Forţelor Aeriene Române “Carpathian Vipers” a avut loc joi, la Baza 86 Aeriană “Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” din localitatea Borcea.
Detaşamentul are în componență patru aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon şi aproximativ 100 militari și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing-2025) în Lituania.
Militarii și cele patru aeronave F-16 vor pleca într-o misiune de patru luni, pentru a sprijini activitatea de poliție aeriană la nivelul flancului estic al Alianței.
Forțele aeriene românești sunt la cea de-a treia misiune în LituaniaMApN precizează că Forțele Aeriene Române se află la a treia dislocare în Lituania, unde au avut același obiectiv, de a asigura protecția integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO.
Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august – octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG -21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Cea de-a doua misiune a avut loc în aprilie – iulie 2023, cu un detașament format din 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea.
De la Borcea, Carpathian Vipers va ateriza pe baza aeriană Šiauliai, situată în nordul Lituaniei, care aparține Forțelor Aeriene Lituaniene, fiind una din bazele aeriene ale misiunii NATO de Poliție Aeriană Baltică.
Vânt din față și succes în misiune! le-au transmis colegii de la Baza 86 Aeriană Borcea celor care pleacă în Lituania.
Articolul România trimite patru aeronave F-16 și 100 de militari pe flancul estic al NATO apare prima dată în Mediafax.
Concluziile Misiunii internaționale independente de anchetă privind Republica Islamică Iran vin după ce, anul trecut, aceasta a stabilit că regimul teocrat a fost responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea Mahsei Amini. În urma decesului tinerei au avut loc proteste la nivel național împotriva legilor privind obligativitatea hijabului și la nesupunerea publică față de acestea, care continuă și astăzi, în ciuda amenințării cu arestări violente și încarcerări.
„La doi ani și jumătate de la începutul protestelor, în septembrie 2022, femeile și fetele din Iran continuă să se confrunte cu o discriminare sistematică, în lege și în practică, care pătrunde în toate aspectele vieții lor, în special în ceea ce privește aplicarea obligativității purtării hijabului”, se arată în raportul de 20 de pagini.
„Statul se bazează din ce în ce mai mult pe vigilența sponsorizată de stat într-un efort aparent de a implica întreprinderile și persoanele private în respectarea hijabului, prezentând-o ca pe o responsabilitate civică”, mai precizează documentul ONU.
Misiunea Iranului pe lângă ONU la New York nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii privind concluziile raportului de 20 de pagini transmisă de ABC News.În raport, anchetatorii ONU descriu modul în care Iranul se bazează din ce în ce mai mult pe supravegherea electronică. Printre eforturi se numără utilizarea de către oficialii iranieni a „dronelor de supraveghere aeriană” pentru a monitoriza femeile în locuri publice. La Universitatea Amirkabir din Teheran, autoritățile au instalat un software de recunoaștere facială la poarta de intrare pentru a identifica și femeile care nu poartă hijab.
Se crede că și camerele de supraveghere de pe principalele șosele din Iran sunt implicate în căutarea femeilor cu capul neacoperit. Anchetatorii ONU au declarat că au obținut aplicația de telefonie mobilă „Nazer” oferită de poliția iraniană, care permite publicului să raporteze prezența femeilor neacoperite în vehicule, inclusiv ambulanțe, autobuze, vagoane de metrou și taxiuri.
„Utilizatorii pot adăuga locația, data, ora și numărul de înmatriculare al vehiculului în care a avut loc presupusa încălcare a obligativității purtării hijabului, care apoi „marchează” vehiculul online, alertând poliția. Acesta declanșează apoi un mesaj text (în timp real) către proprietarul înregistrat al vehiculului, avertizându-l că a fost găsit în încălcare a legilor și că vehiculele sale vor fi confiscate pentru ignorarea acestor avertismente”, continuă raportul.
Aceste mesaje text au condus la situații periculoase. În iulie 2024, ofițerii de poliție au împușcat o femeie care, potrivit activiștilor, primise un astfel de mesaj și fugea de la un punct de control din apropierea Mării Caspice.Moartea Mahsei Amini a declanșat luni de proteste și o campanie de reprimare a acestora în urma căreia au fost ucise peste 500 de persoane și reținute alte peste 22.000 de persoane. După demonstrațiile masive, poliția a redus gradul de aplicare a legilor privind hijab-ul, dar acesta a crescut din nou în aprilie 2024, în cadrul a ceea ce autoritățile au numit Planul Noor – sau „Lumină”.
Cel puțin 618 femei au fost arestate în cadrul Planului Noor, au declarat anchetatorii ONU, citând un grup local de activiști pentru drepturile omului din Iran.
Articolul ONU: Iranul a intensificat supravegherea electronică pentru a descoperi femeile care nu poartă hijab apare prima dată în Mediafax.
Deputatul George Becali anunță, vineri, că a demisionat din AUR. „Puteți să puneți deputat independent, că mi-am dat demisia din AUR”, spune la Digi24 Becali.
„Deci astăzi mi-am dat demisia, pentru că e ceea ce-am spus eu, era altceva. Adică mă refeream la un alt candidat, care să susțină mișcarea suveranistă. Dar nu la Anamaria Gavrilă”, spune, la Digi24, George Becali.
El precizează că îl susține pe George Simion în continuare.
„Vreau să înțeleagă toată lumea că pe mine nu mă manipulează nici Hrebenciuc, nici Ponta, nici nu există nici un serviciu, și nici nu s-a născut nici măcar un serviciu sau vreo structură sau vreo persoană care să-l manipuleze pe Becali. Că n-am ce interes să-mi dea. La ce să am interes? Dacă trebuie să spun, am o vârstă, trebuie să spun cu demnitate ceea ce cred”, adaugă Becali.
În ce condiții se va întoarce Becali în AURBecali declară că se va întoarce în AUR dacă Anamaria Gavrilă se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale „până pe 19”.
El adaugă că George Simion nu poate fi manipulat, însă „este puțin manipulat de situația asta electorală, de alegătorii lui Georgescu”.
„E treaba lui, să facă ce vrea, dar eu nu accept ca un partid, AUR, să strângă semnături pentru o femeie, Anamaria Gavrilă. Asta nu pot să accept. Dacă ești mișcare suveranistă, atunci strânge semnături pentru un om politic puternic, nu Anamaria Gavrilă, care vine să se joace cu politica românească. A pus pe sora ei și pe iubitul ei, i-a făcut deputați. Păi ce facem, ne distrăm cu România? Asta înseamnă mișcare suveranistă”, a mai spus Becali.
„Atunci când tu trebuie să ții cont de o altă persoană în discursul tău public, să nu cumva se deranjezi, e posibil să și greșești sau să faci mișcări greșite, cum a făcut-o cu Anamaria Gavrilă. Când a strâns AUR semnături pentru Anamaria Gavrilă. Păi ce, nu avem noi femei în partid?”, spune deputatul.
El mai precizează că alegerile pentru președinția României au ajuns „un fel de circotecă”, în care oricine poate candida.
În cursul zilei de vineri, Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a declarat că AUR trebuia să aleagă un un candidat cu şanse mai mari, care nu ar fi fost erodat de o încercare anul trecut, care să fie mai aproape de profilul lui Călin Georgescu.
În luna februarie, Becali își anunțase candidatura pentru alegerile prezidențiale, în calitate de independent, însă câteva zile mai târziu a revenit asupra deciziei.
Articolul Gigi Becali anunță că a demisionat din AUR: Alegerile au ajuns „un fel de circotecă” apare prima dată în Mediafax.
Belarus nu va fuziona oficial cu Rusia în viitorul apropiat, a declarat dictatorul belarus Alexander Lukașenko pe 14 martie, în timp ce se adresa Consiliului Federației Ruse.
„Dacă vom da buzna prin această ușă deschisă, vom ruina tot ceea ce am făcut. Este necesar să mergem cu calm, pas cu pas”, a spus Lukașenko.
Activistul ucrainean Demyan Hanul a fost împușcat mortal în centrul orașului OdesaActivistul ucrainean Demyan Hanul a fost împușcat mortal în centrul orașului Odesa, a anunțat Poliția Națională pe 14 martie.
Hanul, în vârstă de 31 de ani, era o figură publică cunoscută, blogger și fondator al ONG-ului Street Front. El a participat la Revoluția EuroMaidan și la ciocnirile din 2 mai împotriva forțelor pro-ruse din Odesa.
Activistul participase activ la mitinguri de susținere a Ucrainei, la strângerea de fonduri caritabile pentru armată și la campanii de demontare a monumentelor sovietice și imperiale.
Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk Reprezentantul lui Trump a părăsit Moscova după discuţiile despre încetarea războiului din Ucraina O sursă afirmă că dronele ucrainene au lovit instalații de gaze rusești și un depozit de rachete de apărare aerianăDronele lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit două stații de comprimare a gazului și un depozit de rachete pentru sistemele de apărare aeriană S-300/S-400 ale Rusiei, a declarat o sursă de securitate pentru Kyiv Independent la 14 martie.
Potrivit sursei, dronele cu rază lungă de acțiune au vizat stațiile de comprimare a gazelor din regiunile Tambov și Saratov din Rusia.
Un alt atac ar fi lovit un depozit de rachete de lângă satul Radkovka din regiunea Belgorod, provocând detonarea muniției stocate.
Putin nu renunță la Ucraina: Rapoartele americane și strategia Kremlinului Statul Major: Rusia a pierdut 891.660 de soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022Rusia a pierdut 891 660 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 14 martie. Acest număr include 1.410 pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 313 tancuri, 21 443 vehicule blindate de luptă, 40 469 vehicule și rezervoare de combustibil, 24 455 sisteme de artilerie, 1 314 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 103 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 29 136 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Ministrul german al apărării solicită o abordare europeană unificată a achizițiilor în domeniul apărăriiMinistrul german al apărării, Boris Pistorius, a făcut apel la o abordare europeană unificată în ceea ce privește achizițiile în domeniul apărării, pentru a evita întârzierile birocratice, relatează Reuters la 12 martie.
„Nu avem timp pentru asta, este excesiv și costisitor”, a spus el.
SUA vor relua livrarea de bombe cu rază lungă de acțiune către Ucraina, relatează ReutersStatele Unite se pregătesc să reia expedierea către Ucraina a bombelor cu rază lungă de acțiune lansate de la sol cu diametru mic (GLSDB), a raportat Reuters la 13 martie, citând surse familiare cu această armă.
Potrivit Reuters, GLSDB-urile, care au fost modernizate pentru a contracara mai eficient bruiajul rusesc, ar putea fi utilizate de forțele militare ucrainene în zilele următoare, deoarece un stoc este deja prezent în Europa.
Suedia va acorda Ucrainei ajutor umanitar în valoare de 137 de milioane de dolariSuedia va oferi Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de peste 1,4 miliarde de coroane suedeze (137,7 milioane de dolari), a anunțat ministrul dezvoltării internaționale al țării, Benjamin Dousa, la 13 martie.
Pachetul de sprijin, cel mai mare pachet de sprijin civil de până acum, va fi destinat asistenței umanitare, precum și reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Potrivit lui Dousa, fondurile vor răspunde unor nevoi urgente precum aprovizionarea cu energie, locuințe, asistență medicală, deminare, școlarizare sigură, formare profesională și sprijin pentru veterani.
„Trebuie să consolidăm reziliența Ucrainei în toate modurile posibile. Ucrainenii își apără atât propria libertate, cât și securitatea noastră”, a afirmat Dousa într-o declarație.
Incendiu de proporţii la rafinăria Tuapse din Rusia după un atac atribuit UcraineiAutorităţile ruse susţin că atacul ar fi fost lansat de forţele ucrainene.
Explozia a fost auzită în jurul orei 5:00 dimineaţa. Imaginile publicate pe reţelele de socializare arată un incendiu intens în zona rafinăriei.
Potrivit lui Kondratiev, un rezervor de benzină este în flăcări. Mai mult de 100 de pompieri intervin pentru a stinge incendiul.
Ucraina nu a comentat oficial atacul.
Rafinăria Tuapse, cu o capacitate anuală de procesare de 12 milioane de tone, reprezintă un obiectiv strategic pentru aprovizionarea armatei ruse. Instalaţia a fost vizată de atacuri şi anterior, inclusiv pe 26 februarie.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din Rusia.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1115. Incendiu de proporţii la rafinăria Tuapse din Rusia după un atac atribuit Ucrainei / Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk apare prima dată în Mediafax.
Conservatorii lui Merz și social-democrații, care negociază formarea unui nou guvern după alegerile de luna trecută, au propus înființarea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și reforme majore în legislația privind împrumuturile, cu scopul de a stimula economia și a crește cheltuielile militare.
Pentru a obține majoritatea de două treimi necesară modificării Constituției, coaliția avea nevoie de sprijinul Verzilor, care inițial au respins planul, temându-se că noile fonduri ar putea fi folosite doar pentru politici fiscale populiste, precum reducerea taxelor.
Totuși, cele trei partide au ajuns vineri la un compromis, potrivit a două surse apropiate negocierilor. Anunțul a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale din zona euro, a acțiunilor și a monedei euro, pe fondul așteptărilor că acest plan va stimula întreaga economie europeană.
„Există un acord,” a confirmat o sursă, după ce rețeaua de presă germană RND a raportat anterior un compromis. O sursă din Partidul Verzilor a declarat că verzii sunt mulțumiți de rezultatul negocierilor.Politica fiscală conservatoare a Germaniei, respectată timp de decenii, a fost zdruncinată de schimbările radicale ale politicii externe promovate de președintele SUA, Donald Trump. Merz a avertizat că o Rusie ostilă și o Americă mai puțin predictibilă ar putea lăsa Europa vulnerabilă, ceea ce justifică necesitatea unor reforme economice și militare semnificative.
Un oficial familiarizat cu discuțiile a dezvăluit că 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru un fond destinat tranziției climatice și transformării economice.
În prezent, acordul revizuit privind datoria este analizat de Ministerul Finanțelor, au precizat două surse parlamentare. O altă sursă a menționat că unele detalii sunt încă în discuție.
Merz dorește să finalizeze planul de finanțare înainte de 25 martie, când noul parlament se va reuni pentru prima dată. În caz contrar, există riscul ca proiectul să fie blocat de numărul crescut de parlamentari de extremă dreapta și de extremă stânga.
Articolul Germania: Acord istoric pentru un fond de 500 miliarde de euro destinat investițiilor strategice apare prima dată în Mediafax.
„Membrii G7 au cerut Rusiei să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină”, au declarat națiunile G7, care includ Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, într-un proiect citat de Reuters.
Proiectul, aprobat de diplomați de rang înalt, are nevoie în continuare de undă verde din partea miniștrilor, au declarat oficialii G7.„Aceștia au subliniat că orice încetare a focului trebuie respectată și au subliniat necesitatea unor acorduri de securitate solide și credibile pentru a se asigura că Ucraina poate descuraja și apăra împotriva oricăror noi acte de agresiune”, au spus oficialii.
Articolul G7 avertizează Rusia că va impune noi sancțiuni dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
„Eu am spus că cred că trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari, un candidat care nu ar fi fost erodat deja de o încercare anul trecut, cu rezultatul cunoscut, un candidat cumva mai proaspăt pentru electoratul român şi care, atenţie, este foarte important, care să fie mai aproape de profilul domnului Călin Georgescu, preferat de cei mai mulţi români anul trecut, în primul tur de scrutin. S-a văzut atunci că românii mizează pe o persoană cu o proiectare a profilului mai serioasă, mai aşezat, capabil să facă punte între grupurile politice şi instituţiile statului, deci capabil de mediere, un om cu o avergură politică de asemenea natură, poate face faţă acestei poziţii de preşedinte al României. Eu asta am înţeles din vocea poporului, dacă am ascultat-o cu toţii. Sper că am înţeles cu toţii că poporul îşi doreşte un astfel de preşedinte. Şi atunci trebuia să căutăm o variantă mai aproape de această viziune”, spune la B1Tv Claudiu Târziu.
Călin Georgescu, adaugă el, încă nu şi-a exprimat susţinerea pentru George Simion sau pentru Anamaria Gavrilă.
„Legat de verde de la domnul Georgescu, eu încă aştept să fie public acest verde, pentru că domnul Georgescu, în mesajul pe care îl consideră toată lumea de adio, din seara în care a aflat că i-a fost interzisă candidatura, din păcate nu spune că îl susţine pe unul sau pe altul dintre candidaţi sau pe amândoi candidaţii noştri. Ar fi fost firesc să o facă după toate eforturile pe care le-au făcut partidele AUR şi POT şi după înţelegerile pe care cred că le-a avut cu George Simion şi cu Ana Maria Gavrilă”, adaugă preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR.
Claudiu Târziu precizează că va fi prezent la depunerea candidaturii lui George Simion la BEC.
„Este candidatul Partidului nostru, nu am cum să fiu împotriva candidaturii lui şi nu văd cum i-ar folosi lucrul acesta. Nu vreau în niciun fel să îi afectez prin poziţia mea şansele pe care le are, câte de are”, încheie Târziu.
Articolul Târziu, despre candidatura lui Simion: Trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari apare prima dată în Mediafax.
Joi seara, după o sesiune maraton de două zile, Adunarea Naţională a Republicii Srpska (RS) entitatea bosniacă condusă de sârbi, a adoptat un nou proiect de constituţie. Instituţia a adoptat, de asemenea, un proiect de lege privind protecţia ordinii constituţionale a Republicii Srpska.
Ambele proiecte legislative urmăresc să afirme o mai mare autonomie pentru Republika Srpska, stabilind instituţii separate, inclusiv o armată şi un sistem judiciar, şi conţinând dispoziţii privind autodeterminarea şi dreptul de a forma confederaţii cu alte ţări.
Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), instituţia care supraveghează punerea în aplicare a acordurilor de pace care au pus capăt războiului din 1992-1995 din Bosnia, a criticat proiectul de lege, afirmând că acesta „constituie o încălcare gravă a Acordului de pace de la Dayton şi a cadrului constituţional al Bosniei şi Herţegovinei, deschizând noi cazuri de răspundere penală pentru cei care efectuează aceste acţiuni”.
„Prin crearea unilaterală a unor instituţii judiciare paralele sub controlul direct al Adunării Naţionale a Republicii Srpska, supremaţia legislaţiei de stat este ignorată în mod flagrant şi se încearcă punerea în aplicare a unor legi care au fost suspendate temporar prin măsuri provizorii ale Curţii Constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei”, au mai declarat reprezentanţii OHR.
Proiectul de constituţie va fi supus unei dezbateri publice de 30 de zile înainte de a fi trimis pentru un vot final în Adunare.
Proiectul de lege, adoptat în procedură de urgenţă, prevede urmărirea penală pentru 21 de infracţiuni, inclusiv atacuri la ordinea constituţională a Republicii Srpska, ameninţări la adresa integrităţii sale teritoriale, sabotaj, spionaj şi nerespectarea deciziilor emise de autorităţile entităţilor. De asemenea, legea incriminează „obstrucţionarea luptei împotriva inamicului”, „servirea într-o armată inamică” şi „ajutorarea inamicului”.
Articolul Tensiuni în Bosnia: Republica Srpska adoptă un proiect de constituție și o lege controversată apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud a anunţat că rezultatele preliminare ale anchetei sugerează că incendiul ar fi fost declanşat de o defecţiune a izolaţiei din interiorul bateriei unui acumulator extern.
Acumulatorul extern a fost găsit în compartimentul pentru bagaje de deasupra scaunelor, locul unde incendiul a fost detectat prima dată. Resturile dispozitivului prezentau urme de arsuri, au precizat oficialii. Cu toate acestea, anchetatorii nu au putut stabili cu exactitate ce anume a provocat defecţiunea bateriei.
Potrivit BBC, raportul este bazat doar pe constatări preliminare şi nu reprezintă concluziile finale ale anchetei privind incidentul care a afectat aeronava Airbus A321ceo.
Incidentul a avut loc pe 28 ianuarie, când un avion Air Busan a luat foc pe Aeroportul Internaţional Gimhae, situat în sudul ţării. Trei persoane aflate la bord au suferit răni minore.
De ani de zile, companiile aeriene din întreaga lume interzic transportul acumulatorilor externi în bagajele de cală, din cauza riscurilor de incendiu asociate bateriilor litiu-ion. Aceste baterii pot genera căldură extremă şi incendii dacă sunt deteriorate sau prezintă defecte de fabricaţie care pot duce la scurtcircuit.
Din 2016, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale a impus interdicţia transportului de baterii litiu-ion în compartimentele de marfă ale avioanelor de pasageri.
În urma incendiului din avionul Air Busan, compania aeriană a introdus reguli mai stricte, anunţând că pasagerii nu mai pot transporta acumulatori externi în bagajele de bord.
Această măsură vine ca răspuns la creşterea numărului de incidente în care acumulatorii externi s-au supraîncălzit.
Tot mai multe companii aeriene adoptă reguli similare. China Airlines şi Thai Airways au implementat deja astfel de restricţii, iar Singapore Airlines şi filiala sa low-cost, Scoot, vor interzice utilizarea şi încărcarea acumulatorilor externi la bord începând cu 1 aprilie.
La 28 februarie, guvernul sud-coreean a anunţat, de asemenea, că pasagerii care se îmbarcă pe zborurile din această ţară vor fi obligaţi să aibă asupra lor baterii şi încărcătoare portabile, în loc să le depoziteze în compartimentele de deasupra scaunelor.
Articolul Anchetatori: Un acumulator extern ar fi provocat incendiul avionului din Coreea de Sud din ianuarie apare prima dată în Mediafax.
Oficialii de la Moscova au declarat vineri că forţele sale au recucerit un sat din regiunea Kursk.
Ministerul Apărării a transmis că este vorba despre Goncharovka, una dintre puţinele aşezări aflate încă sub controlul ucrainean, potrivit Reuters. Reprezentanţii Kievului nu au comentat informaţia.
În timpul ofensivei surprinzătoare de anul trecut, ucrainenii au reuşit să cucerească aproximativ 100 de aşezări din regiunea rusă Kursk.
Ulterior, ruşii ajutaţi de trupele aliatului Coreea de Nord au recuperat treptat teritoriul pierdut. Joi, preşedintele Vladimir Putin a spus cu ucrainenii din Kursk sunt complet înconjuraţi şi le-a cerut „să se predea sau să moară”.
Articolul Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk apare prima dată în Mediafax.
„Întrucât în spaţiul public există o aşteptare justificată pentru informaţii clarificatoare privind conţinutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în şedinţa Curţii Constituţionale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru buna, corecta şi justa înţelegere a motivelor şi consecinţelor respectivei hotărâri. În ultima perioadă, putem observa o acţiune consistentă şi sistematică de discreditare şi devalorizare la scară largă a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale a României. Suntem conştienţi că activitatea Curţii Constituţionale, raportată la rolul său şi la atribuţiile sale, a fost şi va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât şi criticilor la nivelul societăţii. Prin esenţa sa, orice formă de justiţie, cu atât mai mult justiţia constituţională, care are în principal un rol preventiv, nu sancţionator, creează prin deciziile şi hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptăţiţi de soluţia adoptată. Aceste critici sunt fireşti şi sunt o dovadă că în România pluralismul politic şi al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituţionale democratice”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit lui Enache, chiar dacă, în perioadele electorale, pasiunile şi partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depăşeşte sfera obişnuinţei, „trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE şi al NATO, deci parte a spaţiului democratic occidental, există o ordine constituţională şi legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranităţii şi a unităţii statale şi societale, a identităţii constituţionale a statului român”.
„În acest sens, Curtea Constituţională a României, ca instanţă de contencios constituţional prin care se realizează justiţia constituţională, nu poate fi influenţată sau ameninţată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci şi obligaţia constituţională de a garanta supremaţia Constituţiei prin exercitarea efectivă a atribuţiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile şi dezavuabile”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele CCR.
Comunicatul prezintă câteva explicaţii suplimentare pentru a înţelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, „astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic şi al libertăţii exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreţinută, care poate să conducă la discreditarea instituţiilor statului şi la subminarea încrederii între membrii societăţii noastre”.
„Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituţională, în esenţă, a examinat 5 critici principale invocate în contestaţiile formulate, după cum urmează:
1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de legeCurtea Constituţională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei BEC şi nu prezintă relevanţă din punctul de vedere al competenţei Curţii Constituţionale.
2. Cu privire la competenţa Biroului Electoral Central de a analiza condiţiile de eligibilitate de rang constituţional stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României prin Hotărârea nr.2/2024Curtea Constituţională a României a recunoscut această competenţă a Biroului Electoral Central în mod direct şi exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale.
De altfel, toate deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democraţiei autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanţie că în cadrul unui stat suveran ordinea constituţională este protejată de abuzuri interne şi externe prin asigurarea supremaţiei Constituţiei.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei şi apărarea Constituţiei în ceea ce priveşte candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curţii Constituţionale a României.
3.Cu privire la conţinutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral CentralÎn limita competenţei sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Preşedintelui României şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raţionament propriu cu privire la respectarea de către persoana care şi-a depus candidatura a condiţiei de eligibilitate privind respectarea Constituţiei.
În cadrul acestui raţionament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislaţiei electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online şi finanţarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 şi, în consecinţă, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituţiei României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie.
Pentru a înţelege raportul dintre Hotărârea Curţii Constituţionale nr.32/2024 şi Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiţia constituţională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării şi a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care îşi depune dosarul de candidatură a condiţiilor de eligibilitate constituţionale şi legale.
Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularităţile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care şi-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiţiei de respectare a Constituţiei. Ordinea constituţională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituţiei, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.
4. Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetueCurtea Constituţională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale nu conduce la o sancţionare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale fundamentale.
5.Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în faţa Biroului Electoral Central, cât şi în faţa Curţii Constituţionale a RomânieiConform legii, procedura în faţa Biroului Electoral Central în privinţa înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanţă de judecată, ci acţionează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.
În considerarea competenţei Curţii Constituţionale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulţumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în faţa Curţii Constituţionale.
Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.
Toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru a înţelege că în materia alegerilor pentru Preşedintele României, contestaţiile privind elementele esenţiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curţii Constituţionale, şi nu procedurii instanţelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum şi a importanţei acestora pentru protejarea şi garantarea suveranităţii şi identităţii constituţionale.
În cadrul procesului de alegere a Preşedintelui României din anul 2025, viaţa publică este marcată de o competiţie politică efervescentă, context în care Curtea Constituţională, în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor sale esenţiale, trebuie să asigure menţinerea echilibrului constituţional general, stabilitatea ordinii constituţionale şi pacificarea vieţii publice, indiferent de intensitatea, fluctuaţiile şi variaţiile procesului politic şi electoral.
Pentru instituţia contenciosului constituţional, exigenţele şi cerinţele Legii fundamentale reprezintă reperul şi sistemul referenţial de legitimitate şi validitate a acţiunilor din sfera vieţii publice în coordonatele democraţiei constituţionale. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale sunt şi trebuie să fie expresia preeminenţei dreptului şi a domniei legii în scopul asigurării protecţiei cadrului constituţional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiţia lor pentru accederea la puterea politică instituţionalizată”, precizează preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache.
Articolul Enache (CCR): Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile apare prima dată în Mediafax.
Propunerea de rezoluţie, susţinută de membra Adunării Legislative Laure Miller, a fost adoptată de toţi cei 23 de deputaţi prezenţi în sală.
TikTok „are peste 15 milioane de utilizatori lunari în Franţa”, iar mulţi copii sub 12 ani au un cont, „chiar dacă reţeaua socială este în mod normal interzisă copiilor sub 13 ani”, a avertizat Miller.
Aceasta este, de asemenea, „reţeaua socială cu cea mai opacă şi, foarte probabil, cea mai ineficientă politică de moderare”, a susţinut ea.
Comisia de anchetă va trebui să stabilească, potrivit lui Miller, „dacă aplicaţia încurajează sau nu sinuciderea şi automutilarea” şi dacă amplifică „disponibilitatea conţinutului hipersexualizat” care „ar încuraja dezvoltarea tulburărilor”.
Articolul Franţa lansează o anchetă privind efectele psihologice ale aplicaţiei TikTok apare prima dată în Mediafax.
Canada a formulat plângere la OMC împotriva taxelor impuse de administrația Trump pentru oțel și aluminiu. Solicitarea a fost transmisă organismului internațional de comerț în cursul zilei de joi și anunțată imediat de către reprezentanții OMC.
În cererea sa, Canada a solicitat OMC consultări oficiale în cadrul mecanismului de soluționare a disputelor comerciale pentru contradicțiile cu SUA, privitoare la impunerea tarifelor de 25% asupra anumitor produse din oțel și aluminiu de proveniență canadiană, a declarat organismul comercial.
Canada își susține cauza, precizând că măsurile, care pun capăt scutirii de taxe suplimentare asupra anumitor produse din oțel și aluminiu și cresc taxele la articolele din aluminiu, sunt incompatibile cu obligațiile SUA, asumate în temeiul Acordului General privind Tarifele și Comerțul (GATT) 1994, a comunicat OMC, conform sursei citate.
Suntem furați de ani de zile, spune TrumpNoile tarife, de 25% ale lui Trump la importurile din Canada au intrat în vigoare miercuri, împreună cu noile taxe asupra mărfurilor chinezești.
Președintele american a sugerat jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval, că nu se va răzgândi cu privire la aceste taxe, potrivit Reuters. „Suntem furați de ani de zile și nu vom mai fi furați. Nu mă voi clinti deloc (din această decizie), fie că e vorba de aluminiu sau oțel sau mașini”, a spus el.
Plângerea Canadei vine după o primă solicitare, pe care a transmis-o către OMC în 5 martie, pentru consultări cu Statele Unite, înainte ca taxele să fie aplicate. Între timp, guvernul canadian a anunțat că va aplica o abordare „dolar cu dolar”, instituind taxe de 25% pe importurile din SUA, inclusiv pentru oțel, computere și echipamente sportive, a relatat The Guardian.
Trump a declarat că primii trei parteneri comerciali ai SUA (Canada, Mexic și China) nu au reușit să facă suficient pentru a opri fluxul de fentanil și de alte substanțe chimice premergătoare acestuia în Statele Unite, arată sursa citată.
Cu toate acestea, el a scutit Mexicul de aplicarea taxelor pe exporturile mexicane către SUA până la începtul lunii aprilie.
Articolul Canada contestă la OMC tarifele impuse de Trump pentru oțel și aluminiu apare prima dată în Mediafax.
Milioane de oameni din Asia de Sud sărbătoresc vineri Holi, festivalul hindus al culorilor. Este o sărbătoare care marchează sfârșitul iernii și triumful binelui asupra răului. Festivalul este o sărbătoare națională în India, în timp ce în Nepal este un eveniment de două zile care a început joi. Ceremonii au loc și în alte țări în care se află comunități de indieni.
În India, oamenii, îmbrăcați în cea mai mare parte în haine albe, ies pe străzi și aruncă unii în alții cu pulbere colorată. Copiii au baloane cu apă umplute cu pigmenți colorați, iar tinerii folosesc pistoale cu apă colorată pentru a-i uda pe trecători.
Oamenii se adună pe străzi, în parcuri și în piețe publice. În zonele publice se montează difuzoare pentru muzică. În unele locuri, oamenii aruncă trandafiri și petale de flori în loc de pudră colorată. La un templu din vestul Indiei, miile de participanți au fost stropiți cu apă colorată aruncată din țevi uriașe. În multe părți ale Indiei, oamenii aprind focuri mari în noaptea dinaintea festivalului pentru a semnifica distrugerea răului și victoria binelui. Familiile se adună în jurul flăcărilor pentru a cânta, a dansa și a se ruga zeilor hinduși.
O altă tradiție din cadrul Holi este bhang, o băutură locală preparată cu canabis și consumată cu lapte sau apă. Băutura este legată de hinduism, iar consumul său este permis în conformitate cu legislația indiană. Băutura specială este vândută doar în magazinele autorizate de guvern.
Articolul Festival hindus cu milioane de participanți care aruncă, unii în alții, cu pulbere colorată apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării Naţionale a salutat iniţiativa Comisiei Europene de a recomanda Consiliului activarea clauzei derogării naţionale prin care cheltuielile pentru apărare sunt excluse din calcului deficitului.
„În ultimii ani, în cadrul reuniunilor miniştrilor Apărării din statele membre ale UE, precum şi la nivel bilateral, am susţinut constant excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului. Este o măsură bună, care va impulsiona procesul de modernizare al Armatei României. Pentru noi este foarte important ca aceste proiecte să implice transfer de tehnologie în România, pentru a dezvolta industria naţională de apărare şi a crea locuri de muncă. Suntem foarte atenţi şi implicaţi în toate discuţiile de la nivel european”, a declarat ministrul.
Angel Tîlvăr şi Ramoba Chiriac au discutat şi despre elaborarea Cartei Albe privind viitorul apărării europene.
Articolul Tîlvăr a discutat cu şefa Reprezentanţei CE în România despre Planul ReArm Europe apare prima dată în Mediafax.
Potrivit statisticilor INS, resursele de energie primară au totalizat 2.725,2 mii tone echivalent petrol (tep), cu 73,9 mii tep mai mult faţă de ianuarie 2024. Producţia internă a fost de 1.431,1 mii tep, în scădere cu 5,8% (-88,4 mii tep). De asemenea, importurile de resurse energetice au crescut semnificativ, ajungând la 1.294,1 mii tep, cu 14,3% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.
Resursele de energie electrică au fost de 6.095,1 milioane kWh, în scădere cu 1,3% (-80,8 milioane kWh). Producţia de energie electrică a fost de 4.408,8 milioane kWh, cu 1.040,2 milioane kWh mai puţin faţă de ianuarie 2024.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în: hidrocentrale: -42,6% (-646,8 milioane kWh), centrale eoliene: -61,8% (-307,3 milioane kWh) şi termocentrale: -4,7% (-94,7 milioane kWh).
Producţia din surse solare a crescut cu 10,4% (+11,1 milioane kWh). Importul de energie electrică a crescut puternic, ajungând la 1.686,3 milioane kWh, cu 232% mai mult faţă de ianuarie 2024. Şi exporturile au fost mai mari – 1.112,9 milioane kWh, în creştere cu 4% (+43,1 milioane kWh).
Consumul final de energie electrică a fost de 4.459,6 milioane kWh, în scădere cu 1,4%. Consumul economic a scăzut cu 4,8% (-168 milioane kWh), în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 11,1% (+105,7 milioane kWh). Consumul pentru iluminatul public a fost de 42 milioane kWh, în scădere cu 4,3%.
Următorul comunicat referitor la energia consumată în februarie 2025 va fi publicat pe 15 aprilie 2025.
Articolul Resursele de energie primară au crescut în ianuarie 2025, dar producţia de electricitate a scăzut apare prima dată în Mediafax.
