Premierul polonez Donald Tusk a declarat marți că Polonia trebuie să fie inclusă în discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina, după ce a avut loc întâlnirea de la Londra dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, scrie Kyiv Post.
Absența lui Tusk de la reuniunea desfășurată în Londra a stârnit întrebări la Varșovia cu privire la rolul pe care îl are Polonia în tot procesul diplomatic prin care puterile vest-europene încearcă să rezolve conflictul început în urmă cu patru ani.
În cadrul unei conferințe de presă, premierul polonez a spus că este rezervat în privința unor inițiative apărute în Europa Occidentală, legate de reluarea dialogului cu liderul rus Vladimir Putin.
„Sunt… foarte precaut în ceea ce privește ideile care apar în Europa de Vest despre inițierea unui fel de dialog sau conversație cu (președintele rus Vladimir) Putin cu privire la Ucraina cât mai repede posibil”, a declarat Donald Tusk.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei rusești lansate în urmă cu peste patru ani.
Varșovia s-a implicat într-o măsură destul de mare și a oferit sprijin militar și financiar Kievului, devenind unul dintre statele NATO cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare.
Duminică, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au emis o declarație comună în care au salutat apelul lui Volodimir Zelenski pentru încheierea războiului.
Donald Tusk a criticat, însă, formatul cunoscut sub numele de „E3”, care reunește Marea Britanie, Franța și Germania, dar nu include și alte state europene care susțin Ucraina.
„Am vorbit cu prim-ministrul (Italiei) (Giorgia) Meloni, care nu este încântată de existența acestui format”, a declarat Donald Tusk.
„Orice aranjamente la care Polonia nu participă nu vor fi obligatorii pentru Polonia”, a afirmat premierul.
El a anunțat că în zilele următoare va avea loc o nouă reuniune dedicată situației din Ucraina, la care vor participa Polonia și Italia, alături de Marea Britanie, Germania și Franța.
Șeful echipei de la Casa Albă însărcinată cu organizarea Cupei Mondiale, Andrew Giuliani, a dat asigurări marți că refuzul intrării unui arbitru somalez și refuzul vizelor oficialilor echipei iraniene au fost motivate de „motive întemeiate” , relatează Le Figaro.
Arbitrului somalez Omar Artan, în ciuda faptului că deținea o viză americană, i-a fost refuzat accesul în SUA la sosire sâmbătă. FIFA a anunțat ulterior că acesta nu va arbitra în timpul turneului. Între timp, aproximativ cincisprezece membri ai staff-ului tehnic al echipei naționale iraniene au fost refuzați la vizele americane.
„Până în prezent, 35 de echipe au putut intra în Statele Unite. Niciun jucător sau antrenor nu a fost refuzat la intrare ”, a declarat Giuliani în timpul unei discuții organizate de grupul de experți Atlantic Council din Washington. „Au existat oficiali cărora li s-a refuzat intrarea și pe bună dreptate ”, a afirmat el, referindu-se la necesitatea de a împiedica „actorii rău intenționați să intre în țară sub pretextul Cupei Mondiale”, care începe joi.
„A existat un arbitru care nu a fost admis. Nu pot intra în detalii, dar ceea ce vă pot spune este că a fost dintr-un motiv foarte întemeiat”, a asigurat oficialul de la Casa Albă, relatând discuțiile cu secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, și cu șeful Vămilor și Protecției Frontierelor (CBP).
Interdicție în SUA și pentru unii oficiali iranieniMotivele pentru care i s-a refuzat intrarea lui Omar Artan, care a arbitrat în mod special Cupa Africii pe Națiuni (AFCON), sunt necunoscute. CBP a justificat acest lucru invocând „probleme legate de verificarea antecedentelor sale” . „Tot staff-ul tehnic al echipei iraniene poate intra. Există oficiali iranieni care nu pot intra, din nou din motive foarte întemeiate ”, a adăugat Giuliani, fără a oferi mai multe detalii.
„După cum vă puteți imagina, există oameni care pretind că sunt antrenori, dar s-ar putea să nu fie”, a continuat el, menționând în special posibila prezență printre aceștia a unor persoane „care lucrează direct cu Gărzile Revoluționare ”, armata ideologică a Republicii Islamice.
Incertitudinile privind obținerea vizelor pentru SUA, din cauza conflictului în curs din Orientul Mijlociu, au obligat echipa națională a Iranului să își mute tabăra de bază din Tucson, Arizona, în Tijuana, Mexic, deși își joacă cele trei meciuri din grupă în Statele Unite.
Cercetarea, realizată în 15 state europene, relevă faptul că doar 11% dintre cetățeni mai consideră Statele Unite un aliat de încredere, în timp ce majoritatea respondenților se îndoiesc că Washingtonul le-ar oferi sprijin militar în cazul unui atac, scrie The Guardian.
Raportul a fost publicat înaintea unor summituri importante ale G7 și NATO și evidențiază o schimbare majoră de percepție în rândul populației europene privind rolul SUA în securitatea continentului.
Încrederea europenilor în SUA scade pe fondul incertitudinilor privind NATOPotrivit studiului, percepția pozitivă asupra Statelor Unite s-a deteriorat constant în ultimele luni. Dacă în noiembrie 2024 aproximativ 22% dintre europeni considerau SUA un aliat, procentul a coborât la 16% în urmă cu șase luni și la doar 11% în prezent.
Autorii raportului atribuie această evoluție declarațiilor și politicilor promovate de administrația președintelui Donald Trump, inclusiv amenințările privind reducerea prezenței militare americane în Europa, pozițiile ambigue față de NATO și disputele geopolitice recente.
În același timp, 13% dintre respondenți consideră Statele Unite un rival, iar 12% le percep drept un adversar direct.
Încrederea europenilor în SUA determină sprijin pentru o apărare europeană mai puternicăPe fondul scăderii încrederii în garanțiile de securitate americane, europenii susțin tot mai mult consolidarea capacităților proprii de apărare. Sondajul arată că aproape jumătate dintre respondenți sunt de acord cu contractarea unor împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea investițiilor în domeniul militar.
Cele mai ridicate niveluri de susținere pentru această măsură au fost înregistrate în Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Spania.
De asemenea, majoritatea participanților la sondaj consideră că statele europene ar trebui să reducă dependența de echipamentele militare produse în SUA și să prioritizeze achizițiile realizate în interiorul Europei.
Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Franța se numără printre țările în care principiul „cumpără european” beneficiază de cel mai mare sprijin.
Încrederea europenilor în SUA nu elimină speranța unei relații mai bune în viitorChiar dacă nivelul actual de încredere este redus, majoritatea respondenților cred că relațiile dintre Europa și Statele Unite se vor îmbunătăți după încheierea mandatului lui Donald Trump. În Franța, Spania, Danemarca, Suedia și Țările de Jos, peste 60% dintre participanți împărtășesc această opinie.
În același timp, sondajul arată că europenii rămân rezervați față de reluarea importurilor de energie din Rusia și sunt împărțiți în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Concluziile studiului indică o schimbare profundă în percepția securității europene, în care autonomia strategică și cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene devin priorități tot mai importante pentru cetățenii continentului.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă miercuri, 10 iunie, la Sofia, la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), în numele președintelui Nicușor Dan.
Evenimentul are loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea forumului regional și încheierea mandatului de președinție deținut de Bulgaria.
Cu această ocazie, România preia oficial președinția-în-exercițiu a SEECP pentru perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027.
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este singurul format regional creat și administrat de statele din zonă. Lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, forumul reunește în prezent 13 participanți și peste 150 de milioane de cetățeni.
Obiectivul său principal este apropierea regiunii de Uniunea Europeană și de spațiul euro-atlantic.
La reuniunile de la Sofia, România este reprezentată de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, care participă la Summit-ul SEECP, la ceremonia de predare a președinției de la Bulgaria către România și la conferința de presă comună a Troicii SEECP, formată din Sofia, Tirana și București.
De asemenea, la eveniment participă și secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu.
„România va reprezenta în acest an obiectivele comune ale regiunii sub umbrela președinției pe care o preluăm astăzi la Sofia la întâlnirea liderilor țărilor din Europa de Sud-Est. Suprapunerea anului președinției cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte”, a declarat ministrul de Externe.
Potrivit ministrei, investițiile în infrastructură și conectivitate vor aduce mari beneficii României.
„Conectarea mai bună a drumurilor, a căilor ferate, punctelor de trecere la frontieră, a piețelor comerciale, a localităților de graniță, deschide oportunități de creștere economică pentru regiune și România ca partener pentru țările din regiune pe drumul adaptării la normele europene consolidează rolul activ al țării noastre în arhitectura deciziilor care privesc viitorul UE”, a afirmat Oana Țoiu.
„După 30 de ani transformarea regiunii este într-un moment cheie, de la o regiune percepută ca instabilă la regiunea cu potențialul vizibil de creștere și proiecte de investiții atractive pentru partenerii globali”, a adăugat ministra.
Reuniunile din acest an se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă” și marchează trei decenii în care Europa de Sud-Est a trecut de la conflicte la cooperare cu Uniunea Europeană.
În timpul mandatului său la conducerea SEECP, România vrea să aibă trei direcții principale de acțiune.
Prima direcție se concentrează pe sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene și integrarea treptată a statelor participante în Piața Unică Europeană, dar și pe promovarea intereselor regiunii la nivel european.
A doua prioritate este consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, a dezinformării, dar și a dezastrelor naturale și urgențelor medicale.
A treia direcție urmărește dezvoltarea economică durabilă prin îmbunătățirea conectivității energetice, de transport și digitale, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest.
SEECP reunește în prezent 13 participanți: Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb.
Creierul tău știe când e timpul să respiri, iar ciclurile inhalare-expirare sunt sincronizate pentru a îmbunătăți percepția senzorială, au stabilit cercetătorii citați de Psychology Today.
Oamenii de știință de la Universitatea din Chieti-Pescara, Italia, au pornit de la ideea că oamenii își modifică permanent și automat respirația pentru a se sincroniza cu impulsurile exterioare. Un exemplu comun este cel al omului care își ține respirația atunci când ridică un lucru greu.
Gestul este corelat cu o acuratețe perceptivă sporită, iar studiul și-a propus să afle dacă acesta are legătură și cu stările corporale cum ar fi ritmul cardiac.
Cum a decurs cercetareaCercetătorii au studiat modificarea respirației la 41 de participanți sănătoși (25 de femei și 16 bărbați) de peste 25 de ani. Ei au analizat respirația în raport cu ritmul cardiac și stimulii tactili pentru a descoperi un model.
Astfel, au descoperit că amplitudinea și momentul fazei respirației la participanții la studiu au fost sincronizate cu momentul apariției stimulului extern. De asemenea, ei au arătat că performanța a fost „îmbunătățită” în timpul expirației în comparație cu inhalarea.
Rezultatele confirmă cercetările anterioare care arată că în timpul expirației, reactivitatea senzorială este în general îmbunătățită. De asemenea, concluzia explică succesul activităților care acordă o atenție semnificativă respirației, precum meditația și artele marțiale.
Prin deținerea de companii și active financiare și fizice private, de la producătorii de petrol la dezvoltări imobiliare, super-bogații sunt responsabili pentru o parte considerabilă din gazele cu efect de seră care supraîncălzesc planeta, potrivit The Guardian.
Greenpeace a calculat „datoria climatică” a acestor persoane cu avere netă mare, atribuindu-le partea lor din daunele aduse climei de activele pe care le dețin. Conform acestui calcul, cei mai bogați oameni ai lumii provoacă daune climatice de aproape 1 trilion de dolari pe an.
Clara Thompson, principala activistă globală pentru sisteme socioeconomice la Greenpeace International, a declarat: „Într-o perioadă în care oamenii se confruntă cu facturi la energie în creștere, costuri ale vieții în creștere și impacturi climatice tot mai mari, mulți se întreabă de ce gospodăriile obișnuite ar trebui să suporte o mare parte din povară, în timp ce unii dintre cei mai bogați oameni ai lumii continuă să profite de industriile care determină criza.”
Greenpeace estimează că primii 1% din populație, după avere, sunt responsabili pentru aproximativ 40% din totalul emisiilor bazate pe „proprietate” – adică emisiile produse de întreprinderi și asociate cu active financiare și fizice deținute privat – care, la rândul lor, reprezintă 60% din producția globală de carbon. În cadrul acestui grup, primii 0,1% reprezintă aproximativ 17% din emisiile bazate pe proprietate, iar primii 0,01% aproximativ 9%. Primul 1% este format din persoane cu o avere de peste aproximativ 2 milioane de dolari, primii 0,1% sunt persoane cu o avere de peste aproximativ 7 milioane de dolari, iar primii 0,01% sunt persoane cu o avere de peste aproximativ 38 de milioane de dolari.
Emisii bazate pe proprietatePrin contrast, jumătatea inferioară a lumii în funcție de bogăție reprezintă doar 3% din emisiile bazate pe proprietate.
Thompson a spus că este important să ne gândim în termeni de emisii bazate pe proprietate, deoarece, deși mai puțin vizibile decât emisiile asociate cu consumul, acestea erau mai greu de abordat. „Aceasta nu este doar o poveste despre avioane private și stiluri de viață luxoase. Când vine vorba de poluarea celor ultra-bogați, proprietatea contează chiar mai mult decât consumul. O mare parte din emisii este asociată cu proprietatea asupra activelor și investițiilor cu emisii mari de carbon”, a spus ea. „Ani de zile, politica climatică s-a concentrat asupra consumatorilor. Dar constatările noastre sugerează că ar trebui să acordăm mult mai multă atenție la ceea ce oamenii dețin și în ce investesc.”
