Vizita sa de vineri are loc la câteva săptămâni după un conflict scurt, dar mortal, între India și Pakistan, scrie CNN. Vecinii înarmați nuclear au desfășurat atacuri cu rachete, drone și bombardamente de artilerie timp de patru zile.
Podul arcuit Chenab se află la 359 de metri deasupra râului cu același nume, fiind cu 29 de metri mai înalt decât Turnul Eiffel. Construcția a costat peste 160 de milioane de dolari. Având o lungime de 1.315 metri, podul face parte din prima legătură feroviară dintre Kashmir și restul Indiei.
Guvernul hindus-naționalist al lui Modi a luat măsuri pentru a integra regiunea majoritar musulmană cu restul țării, inclusiv revocarea unei prevederi constituționale care îi permitea să își stabilească propriile legi.
Regiunea Kashmir din Himalaya este revendicată de India, Pakistan și China. Toate cele trei state administrează câte o parte din regiune, una dintre cele mai militarizate zone din lume.
Articolul Cel mai înalt pod feroviar din lume a fost inaugurat apare prima dată în Mediafax.
Potrivit statului major al Ucrainei, armata ucraineană a atacat aerodromuri din Saratov și Riazan, în vestul Rusiei.
De asemenea, ucrainenii au susținut că au lovit rezervoare de combustibil.
„Forțele de Apărare Ucrainene au lansat un atac preventiv. În ajunul atacului inamic masiv, aerodromuri inamice și alte instalații militare importante au fost lovite”, au transmis ucrainenii potrivit Sky News.
La sfârșitul săptămânii trecute, ucrainenii au declanșat un atac surprinzător asupra unor aerodromuri din Rusia distrugând sau avariind mai multe bombardiere.
Articolul Aerodromuri rusești atacate din nou de armata ucraineană apare prima dată în Mediafax.
FSSR a prezentat, prin intermediul unui comunicat de presă publicat vineri, câțiva indicatori privind finanțarea publică a sănătății, care ilustrează situația „dramatică” în care se află domeniul Sănătății în România, luând ca referință cheltuielile bugetare din primele luni ale acestui an.
Cheltuiala publică pe sănătate pe cap de locuitor, cel mai fidel indicator al finanțării, pentru analizele comparative, este în România de 3,25 ori mai mică decât media statelor din U.E.
În România statul cheltuie, în medie, 379 euro/persoană în 4 luni, adică echivalentul aproximativ a 1075 euro/an, în timp ce media per cap de locuitor din U.E. este de 3.500 de euro pe an.
„În timp ce așteptările populației față de sistemul public de sănătate sunt la același nivel cu media U.E., sistemul care ar trebui să le satisfacă aceste așteptări este de 3,35 ori mai slab finanțat decât media statelor din U.E”, atrage atenția FSSR.
Poate fi remarcat faptul că în timp ce gradul mediu de satisfacție al populației față de serviciile publice de sănătate în România este la nivelul a aproximativ 74,25% față de media statelor UE finanțarea sistemului public de sănătate din România este de 30,71% din cea aferentă mediei statelor UE.
Cheltuiala publică pentru sănătateCheltuiala publică pentru domenul Sănătății reprezintă un procent de 5,36% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene este de 7,5% din PIB.
„Constatăm că în loc să discutăm despre soluțiile de creștere a finanțării sănătății și, odată cu ele, de creșterea a calității serviciilor medicale și a nivelului recompensei acordată angajaților – prin plata corectă, raportarea sporurilor la salariile de bază în plată și introducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță – suntem puși în situația de-a apăra sărăcia sistemului public de sănătate și, implicit, a veniturilor angajaților din acest sistem”, atrage atenția FSSR.
FSSR solicită renunțarea la toate scenariile care ar determina o scădere a cheltuielilor pe sănătate, inclusiv la cele care vizează scăderea unor cheltuieli salariale, și deschiderea discuțiilor pe tema măsurilor care pot determina creșterea finanțării sistemului public de sănătate, prin asta putând determina atât o creștere a calității serviciilor medicale cât și o creștere a nivelului recompensei acordată angajaților, potrivit comunicatului de presă publicat.
Articolul FSSR: Sănătatea este subfinanțată. Orice reducere a cheltuielilor se va resimți dramatic apare prima dată în Mediafax.
Cercetările polițiștilor de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economico-Financiare au scos la iveală o schemă simplă de evaziune. În 2023, două persoane au adus autoturisme second-hand din Uniunea Europeană prin achiziții intracomunitare, pe care le-au revândut apoi pe teritoriul României.
Problema este că nu au înregistrat aceste venituri în evidențele contabile, evitând astfel să plătească taxele legale. Prin această metodă, comercianții s-au sustras de la plata TVA și a impozitului pe profit cu aproximativ 200.000 lei.
Vineri, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, au fost executate trei mandate de percheziție domiciliară în orașul Ovidiu, comuna Lumina și municipiul Constanța.
Vineri, o persoană va fi condusă la sediul poliției pentru audieri.
Articolul Mașini second-hand fără taxe: percheziții în Constanța pentru evaziune apare prima dată în Mediafax.
Incidentul a avut loc miercuri dimineață, în timp ce HMAS Canberra, una dintre cele mai mari nave din Marina Regală Australiană, se îndrepta spre Wellington, unde a ajuns în cele din urmă joi.
În timp ce HMAS Canberra trecea de-a lungul coastei Noii Zeelande, apropiindu-se de Wellington, radarul său de navigație a interferat cu semnalele radio și wireless pe o suprafață mare, care se întinde de la Taranaki, în Insula de Nord, până la regiunea Marlborough, în Insula de Sud.
Atunci când radarul a fost auzit pe frecvența utilizată de mulți furnizori de internet și posturi de radio, operatorii comerciali respectivi au fost nevoiți să întrerupă canalul.
Un patron local din domeniul tehnologiei a afirmat că întreruperile au început la scurt timp după ora locală 2 dimineața. Forțele de apărare din Noua Zeelandă au declarat că și-au contactat omologii australieni după ce problema a fost anunțată.
„HMAS Canberra este conștientă de faptul că radarul său de navigație interferează cu Wi-Fi în regiunea Taranaki până la Marlborough în timpul apropierii de Wellington. (…) HMAS Canberra a schimbat frecvențele rectificând interferența. Nu există întreruperi în curs de desfășurare”, a declarat un purtător de cuvânt al ADF.
Forțele de apărare din Noua Zeelandă au declarat că incidentul a fost rezolvat.
Articolul O navă australiană de răboi a blocat accidental internetul și radioul în unele părți din Noua Zeelandă apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației, Daniel David, a transmis, în cadrul prezentării raportului săptămânal, că nu susține revenirea la structura cu semestre în învățământul preuniversitar. Potrivit acestuia, nu există nicio justificare psihopedagogică pentru o astfel de schimbare.
„Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar, odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii”, a afirmat ministrul.
În anul școlar 2024 – 2025, structura rămâne împărțită în cinci module, separate prin cinci vacanțe. Elevii au început cursurile pe 9 septembrie, iar anul școlar se încheie pe 20 iunie. Clasele terminale finalizează mai devreme: elevii de clasa a XII-a termină pe 6 iunie, cei de clasa a VIII-a pe 13 iunie, iar elevii din învățământul profesional și tehnologic finalizează pe 27 iunie.
„V-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a adăugat ministrul.
Un studiu realizat de experți ai Institutului de Științe ale Educației, publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, arată că aproximativ 70% dintre elevii chestionați preferă păstrarea sistemului modular. Documentul include și opinii din partea profesorilor, părinților și directorilor de școală.
Datele studiului arată că aproximativ jumătate dintre cadrele didactice sprijină menținerea structurii actuale. Profesorii din mediul rural par mai rezervați în privința organizării pe module. Cei cu peste 20 de ani de experiență favorizează revenirea la semestre, în timp ce profesorii cu vechime mică, între 1 și 5 ani, par mai deschiși la formatul modular.
În ceea ce privește părinții, jumătate dintre respondenți consideră că organizarea în semestre este mai potrivită pentru copiii lor. Doar 36% preferă formatul cu module.
Printre problemele identificate de părinți se numără: testările multiple în aceeași zi, necesitatea mai multor note finale și afectarea continuității în învățare din cauza vacanțelor dese.
Structura anului școlar 2024–2025Modulul 1: 9 septembrie – 25 octombrie 2024
Vacanța de toamnă: 26 octombrie – 3 noiembrie 2024
Modulul 2: 4 noiembrie – 20 decembrie 2024
Vacanța de iarnă: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025
Modulul 3: 8 ianuarie – între 7 și 21 februarie 2025, în funcție de deciziile județene
Vacanța mobilă: o săptămână între 10 februarie și 2 martie 2025
Modulul 4: între 17 februarie și 3 martie – 17 aprilie 2025
Vacanța de primăvară: 18 – 27 aprilie 2025
Modulul 5: 28 aprilie – 20 iunie 2025
Vacanța de vară: 21 iunie – 7 septembrie 2025
Durata anului școlar variază în funcție de nivelul de învățământ. Clasele terminale termină mai devreme. La liceele tehnologice și școlile profesionale, cursurile durează până pe 27 iunie. Clasele postliceale urmează propriile planuri-cadru.
Articolul Ministrul Educației respinge revenirea la semestre: „Nu există niciun argument psihopedagogic” apare prima dată în Mediafax.
