Cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, au fost ucise luna trecută de rebelii M23 în estul Republicii Democrate Congo, potrivit unui raport Human Rights Watch, care documentează una dintre cele mai grave atrocități comise de grupul armat de la reapariția sa în 2021.
Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au ucis cel puțin 140 de civili în estul Republicii Democrate Congo (RD Congo) în perioada 10- 30 iulie, arată un raport publicat miercuri de Human Rights Watch (HRW).
Conform BBC, organizația pentru drepturile omului afirmă că atacurile au avut loc în cel puțin 14 sate din zona Rutshuru, lângă Parcul Național Virunga, și că numărul real al victimelor ar putea depăși 300, conform unor estimări similare prezentate de ONU la începutul lunii.
Martori intervievați de HRW au relatat că rebelii au folosit arme de foc și macete, au împiedicat locuitorii să fugă și au aruncat cadavrele în râul Rutshuru.
Printre victime se află numeroși membri ai etniei hutu, țintiți în contextul ofensivei M23 împotriva grupării armate FDLR, formată din foști responsabili ai genocidului din Rwanda din 1994.
Rwanda, acuzată de sprijin direct pentru M23, a respins vehement acuzațiile ONU și HRW, calificându-le drept „nefondate și senzaționaliste”.
Gruparea rebelă a negat la rândul său implicarea, susținând că acuzațiile reprezintă „o falsificare flagrantă a faptelor”.
Atrocitățile vin în contextul blocajului procesului de pace mediat de SUA și Qatar. Deși M23 și guvernul congolez au semnat recent un acord de încetare a focului la Doha, negocierile au fost suspendate după ce rebelii au acuzat Kinshasa că nu și-a respectat angajamentele.
Articolul HRW: Rebeli M23 au ucis cel puțin 140 de civili în estul RD Congo, în pofida procesului de pace apare prima dată în Mediafax.
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times.
Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa.
Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei.
Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington.
După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România.
Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina.
De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești.
Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Articolul Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
La 500 de metri, Chirilă, campion mondial în 2023 la Duisburg, a terminat pe locul al doilea în a patra serie, cu timpul de 1:56.27 minute, fiind devansat de rusul Zahar Petrov (1:55.58). Românul va concura în a doua semifinală, joi, de la ora 14:36, ora României.
La 1.000 de metri, unde a fost campion mondial în 2022 la Dartmouth, Chirilă a ocupat locul al treilea în seria a treia, cu timpul de 3:56.58 minute. Seria a fost câștigată de germanul David Bauschke (3:52.31), care s-a calificat direct în finală, urmat de polonezul Wiktor Glazunow (3:53.56). Chirilă va evolua în prima semifinală, programată vineri, de la ora 10:56.
Tot miercuri, la kaiac simplu feminin 1.000 de metri, Bianca Istrătescu s-a clasat pe locul 8 (penultima) în prima serie, cu timpul de 4:18.98 minute.
România participă la Mondialele de la Milano cu opt sportivi: la canoe simplu masculin 500 și 1.000 m (Cătălin Chirilă), canoe dublu masculin 500 m (Ilie Sprîncean, Oleg Nuță), canoe 4 masculin 500 m (Georgel Bărăgău, Ioan Mihai Rotundu, Andrei Roşioru, Braulio Flores-Mateescu) și kaiac simplu feminin 1.000 m (Bianca Istrătescu).
Articolul Cătălin Chirilă, calificat în semifinalele probelor de canoe simplu 500 m și 1.000 m de la Mondiale apare prima dată în Mediafax.
La aproape o lună după ce Israelul a anunțat că va permite intrarea materialelor pentru adăposturi în Gaza, organizațiile umanitare spun că nu au reușit încă să le livreze, din cauza blocajelor birocratice, în timp ce peste 1,3 milioane de palestinieni rămân fără un acoperiș.
Conform Reuters, organizațiile internaționale de ajutor afirmă că nu au putut introduce materiale pentru adăposturi în Gaza, în ciuda promisiunii Israelului că va ridica restricțiile impuse de aproape șase luni.
Printre obiectele blocate s-au aflat chiar și bețele de cort, considerate de autoritățile israeliene ca având și posibile utilizări militare.
„Națiunile Unite și partenerii noștri nu au reușit să aducă materiale pentru adăposturi după anunțul Israelului”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care a precizat că procesul de vămuire rămâne un obstacol major.
Organizații precum CARE International, ShelterBox și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au confirmat că nu au primit încă autorizarea necesară.
ONU estimează că peste 1,3 milioane de persoane din Gaza nu au corturi, iar un nou val de strămutări este așteptat în urma ofensivei israeliene asupra orașului Gaza.
După aproape doi ani de război, mulți palestinieni trăiesc printre ruine sau în adăposturi improvizate.
„Viața într-un cort nu este viață… nu există baie, nici măcar un loc decent unde să stai. Ajungem să stăm în stradă, sufocându-ne de căldură”, a spus Ibrahim Tabassi, un locuitor din Khan Younis, care împarte un cort improvizat cu alți nouă membri ai familiei.
O altă rezidentă din Gaza, Sanaa Abu Jamous, a povestit că își folosește același cort uzat de la începutul războiului. „Cortul meu este extrem de deteriorat”, a spus ea.
Articolul Ajutor blocat pentru Gaza: Peste 1,3 milioane de palestinieni așteaptă materiale pentru adăposturi apare prima dată în Mediafax.
Wall Street a deschis miercuri într-o notă moderată, în contextul în care piața caută indicii despre starea consumului și posibilele direcții ale politicii monetare a Rezervei Federale.
La deschidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,4 puncte, rămânând practic neschimbat, la 44.922,7 puncte.
S& P 500 a pierdut 4,7 puncte, respectiv 0,07%, până la 6.406,62 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 45,3 puncte, adică 0,21%, la 21.269,66 puncte.
Articolul Wall Street deschide în scădere ușoară, pe fondul rezultatelor mixte din retail apare prima dată în Mediafax.
Sony va majora cu aproximativ 50 de dolari prețul consolelor PlayStation 5 în Statele Unite, decizia fiind influențată de posibilele efecte ale tarifelor impuse de administrația Trump și de costurile mai ridicate de producție.
Sony a anunțat miercuri că toate versiunile consolei PlayStation 5 vor fi mai scumpe în SUA, începând de joi, cu o creștere de circa 50 de dolari.
Astfel, modelul de top PS5 Pro va ajunge la 749,99 dolari.
Compania japoneză a explicat că măsura vine în contextul încetinirii redresării pieței de jocuri video și al incertitudinilor legate de tarifele aplicate importurilor din China și Japonia.
Conform Reuters, decizia urmează unor măsuri similare aplicate în aprilie pe piețele europene, în timp ce rivalii de la Xbox au scumpit, la rândul lor, consolele și accesoriile în SUA, Europa, Australia și Marea Britanie.
Industria jocurilor video miza pe o creștere accelerată în 2025, datorită lansărilor unor titluri majore precum Grand Theft Auto VI și Nintendo Switch 2.
Însă amânarea lansării GTA VI pentru anul viitor, combinată cu scumpirile consolelor, ridică semne de întrebare privind ritmul de creștere al pieței.
Articolul Sony scumpește PlayStation 5 în SUA pe fondul incertitudinilor legate de tarife apare prima dată în Mediafax.
Liam Óg Ó hAnnaidh, cunoscut pe scenă ca Mo Chara, a apărut miercuri în fața unei instanțe din Londra, fiind acuzat că ar fi afișat un steag Hezbollah la un concert în 2024, potrivit Reuters.
Sute de fani s-au adunat miercuri la Westminster Magistrates’ Court din Londra pentru a-l susține pe Liam Óg Ó hAnnaidh, membru al trupei irlandeze de rap Kneecap, care se confruntă cu o acuzație de terorism.
Procurorii susțin că artistul, cunoscut sub numele de scenă Mo Chara, ar fi fluturat steagul galben al grupării Hezbollah la un concert desfășurat în capitala britanică, pe 21 noiembrie 2024.
Avocații lui Ó hAnnaidh au cerut respingerea acuzațiilor, pe care muzicianul le-a calificat drept „o diversiune”.
Judecătorul urmează să decidă pe 26 septembrie dacă procesul va continua.
Articolul Membru al trupei irlandeze Kneecap, judecat la Londra pentru acuzații de terorism apare prima dată în Mediafax.
Peste 15.000 de cărți au ars luni, 18 august, după ce corpul de clădire în care se afla biblioteca Universității de Stat din orașul Sumî a fost complet distrus, în urma unui atac lansat de Rusia.
Un alt eveniment asemnănător s-a întâmplat în luna aprilie, când un alt atac al Rusiei a lovit Centrul de Congrese al Universității de Stat din Sumî, iar atunci, peste 45.000 de de cărți au ars. Astfel, în total, 60.000 de cărți au fost distruse în urma celor două atacuri, potrivit directorului bibliotecii, relatează publicația ucraineană Suspline, citată de Ukrainska Pravda.
Potrivit directorului bibliotecii universitare, cărțile distruse au fost cele mai recente volume, cumpărate de universitate în urmă cu cinci sau șase ani.
În noaptea de duminică spre luni, armata Rusă a lansat un atac cu drone și rachete asupra Universității din Sumî. Astfel, clădirea principală a universității a fost avariată, iar noua aripă de clădire în care se afla biblioteca universitară a ars complet.
„Clădirea (n.r. – noua clădire N) a fost abandonată mult timp, iar acum aproximativ șapte ani am restaurat sălile de clasă, amfiteatrele și am creat un centru pentru echipamente comune. Acum va trebui să le mutăm în altă parte”, a precizat inginerul-șef Olena Tkachenko în cadrul interviului pentru Suspline.
Inginerul a precizat, de asemenea, că echipamentele tehnologice constisitoare ale universității au fost distruse.
Articolul Zeci de mii de cărți ale unei universități din Ucraina, distruse în urma atacurilor Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Toată energia României la aceeași masă! Am mobilizat toți actorii din sectorul energiei încă de la începutul mandatului de ministru al Energiei cu un scop clar: reducerea prețului energiei la consumatorul final! Cum? Împreună am generat 8 soluții cu impact pe termen scurt și mediu prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor”, a transmis Bogdan Ivan.
Măsurile au fost puse într-un memorandum care a ajuns la Guvern.
„Am transpus aceste măsuri într-un memorandum pe care l-am transmis Guvernului României. Direcțiile de acțiune pe care le-am generat în ultima lună de lucru, vor avea efecte vizibile în scăderea facturilor la energie. Mulțumesc tuturor profesioniștilor din energie pentru deschiderea și responsabilitatea de a lucra împreună”, a precizat ministrul Energiei.
Articolul Bogdan Ivan: am generat opt soluții prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor apare prima dată în Mediafax.
Măsurile au fost prezentate pe Facebook.
„Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare și curaj de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională proiectul unei Ordonanțe care aduce măsuri concrete pentru pacienți și pentru cei care conduc unitățile medicale. În ultimele zile, m-am consultat cu profesioniști din sănătate, cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți și cu experți din industrie. Toate observațiile și propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor și despre un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent”, a scris Alexandru Rogobete.
El a prezentat principalele măsuri cuprinse în proiectul de ordonanță„Consorții medicale pentru servicii mai bune – Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente. Înseamnă resurse folosite mai eficient și servicii mai bune pentru pacienți, fără competiții inutile între spitale.
Manageri evaluați pe performanță – Am spus de multe ori că a fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Până acum, criteriile de performanță erau învechite și nu reflectau adevărata eficiență administrativă și managerială. Prin această modificare, introducem criterii clare de management, indicatori de performanță relevanți și o regândire completă a modului în care se organizează concursul. Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu își ating obiectivele, contractele încetează.
Șefi de secție cu atribuții clare și responsabilitateȘefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală.
Cabinete de familie mai accesibile și un rol consolidat în sistem – Medicina de familie este stâlpul sistemului de sănătate. Toți pacienții trebuie să poată accesa medicul de familie, iar fără colegii noștri din medicina primară sistemul nu poate funcționa corect. De aceea, este esențial să le întărim rolul și statutul, atât în societate, cât și în sistemul de sănătate. Cabinetele de medicină de familie pot înființa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta. În plus, din 2026 finanțarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienților – 80% plată pe serviciu și doar 20% plată per capita.
Dezvoltarea ambulatoriului de specialitateValoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 octombrie și la 8 lei de la 1 ianuarie. Investim direct în servicii de diagnostic și tratament mai accesibile, astfel încât problemele medicale să fie rezolvate rapid, fără drumuri inutile la urgență.
Card european de sănătate cu valabilitate extinsă – O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocrația și oferă siguranță pacienților atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Astfel, prelungim valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la îndeplinirea vârstei de 18 ani.
Finanțare transparentă și bazată pe performanță pentru spitale – Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ținând cont de volumul și complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacității și eficiența spitalului. Spitalele vor fi finanțate corect, pe baza nevoilor reale și a performanței medicale.
Metodologia va ține cont de criterii clare și obiective:Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unitățile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naționale de sănătate sau cu rol regional/național. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienților și nevoile reale de servicii medicale.
Toți indicatorii vor fi stabiliți pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unitățile sanitare, ceea ce asigură transparență și predictibilitate. Această abordare introduce performanța ca principiu central în finanțarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcție de activitatea efectivă și eficiența fiecărei unități.
Pe lângă aceste criterii, introducem o nouă categorie – spitale strategice. Acestea sunt unități cu activitate complexă sau rol regional/național, inclusiv cu programe naționale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanțare corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice”, a explicat Rogobete.
Ministrul a mai spus că reforma va fi implementată deoareec nu mai poate fi amânată.
„Mesajul nostru este ferm: aceste măsuri nu sunt simple articole de lege, ci semne de respect pentru pacienți și pentru medicii care muncesc cu bună credință. Este începutul unei schimbări care nu mai poate fi amânată. Încrederea ne face bine”, a precizat Alexandru Rogobete.
Articolul Alexandru Rogobete a anunțat principalele măsuri de reformă în sistemul sanitar apare prima dată în Mediafax.
