Incidentul readuce în atenție natura secretă a programului spațial al Chinei și ridică întrebări privind scopul real al misiunilor desfășurate de Beijing în spațiu, scrie Gizmondo.
Shenlong eliberează un obiect necunoscut pe orbităAvionul spațial al Chinei, denumit „Shenlong” (n.r. „Dragonul Divin”), se află în prezent la a patra misiune orbitală, fiind lansat pe 7 februarie.
Potrivit datelor furnizate de LeoLabs, un obiect necunoscut a fost detectat pentru prima dată de un radar din Noua Zeelandă, ulterior fiind confirmat ca fiind eliberat de vehiculul spațial chinez.
Compania a precizat că analiza independentă indică „cu un grad ridicat de încredere” faptul că obiectul provine direct din avionul spațial.
Programul Shenlong a debutat în 2020, când vehiculul a efectuat o misiune scurtă de două zile înainte de a reveni pe Pământ. Misiunile ulterioare au fost semnificativ mai lungi: în 2022, avionul spațial a stat pe orbită 276 de zile, iar în 2023 aproximativ 268 de zile.
În timpul acestor misiuni, Shenlong a realizat manevre complexe, inclusiv operațiuni de andocare, zbor în formație și lansarea unor obiecte neidentificate. Unele dintre acestea au emis semnale radio, însă autoritățile chineze nu au oferit explicații oficiale.
Lipsa de transparențăProgramul spațial este dezvoltat de Academia Chineză de Tehnologii pentru Vehicule de Lansare, o entitate de stat implicată în producția de vehicule spațiale civile și militare.
De-a lungul timpului, China a oferit puține detalii tehnice despre misiuni, iar presa oficială utilizează frecvent imagini conceptuale în locul fotografiilor reale.
Agenția de presă Xinhua a transmis că avionul spațial are rolul de a testa tehnologii pentru vehicule reutilizabile și de a sprijini „utilizarea pașnică a spațiului”, fără a oferi detalii suplimentare despre obiectele lansate pe orbită.
Speculații internaționaleDin cauza secretomaniei programului, analiștii internaționali au ridicat ipoteze potrivit cărora Shenlong ar putea fi utilizat pentru misiuni de supraveghere, recunoaștere sau chiar aplicații militare.
Unele evaluări ale organizației Secure World Foundation sugerează posibile utilizări duale, civile și militare.
În paralel, Statele Unite operează propriul avion spațial experimental, Boeing X-37, aflat de asemenea în misiune orbitală, ceea ce evidențiază o competiție tehnologică tot mai intensă în spațiul cosmic.
Cluj-Napoca urmează să găzduiască în BT Arena, între 26 și 28 iunie, Rhythmic Gymnastics World Challenge Cup, la care ar urma să participe și sportivi ruși.
„La momentul când am aprobat organizarea la Cluj a unei asemenea competiții în sala polivalentă BT Arena am știut faptul că sportivii din Rusia nu pot utiliza imnul și steagul ca reprezentare în competiția oficială de gimnastică ritmică”, a declarat miercuri Emil Boc.
El adaugă că, recent, Federația Mondială de Gimnastică Ritmică a schimbat regulile și a decis să permită sportivilor din Rusia să utilizeze imnul și steagul în competițiile oficiale, inclusiv pentru această competiție de la Cluj-Napoca.
„Aș vrea să fie foarte clar și răspicat și fără echivoc. În sala polivalentă BT Arena de la Cluj-Napoca nu se va intona imnul Rusiei și nu va fi folosit steagul Rusiei pentru reprezentarea sportivilor din această țară”, a spus primarul.
El spune că nu este o decizie împotriva sportivilor, dar că „nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene, la Cluj.
Emil Boc cere Federației Mondiale de Gimnastică să păstreze regulile care au fost în vigoare la momentul deciziei de a organiza la Cluj această competiție.
„În aceste condiții am aprobat organizarea ei la Cluj sub rezerva nefolosirii acestor simboluri politice pentru sportivi din Rusia la competiția de gimnastică. În egală măsură solicit Federației Române de Gimnastică și autorităților statului român să clarifice această situație acum, înainte de începerea competiției oficiale, pentru a nu avea probleme sau dispute pe parcursul derulării Cupei Mondiale”, a mai spus Emil Boc.
„Datele INS pentru primele patru luni din 2026 confirmă ce am construit la ministerul Energiei. Producția de energie electrică a crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile de energie electrică au scăzut cu 15%”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de fostul ministru.
Creșteri majore în energia verdeCea mai mare creștere a fost înregistrată de hidroenergie, cu un avans de 31.5%, echivalentul a peste 1.2 TWh suplimentari față de aceeași perioadă din 2025. Popescu a subliniat măsurile luate în privința companiei Hidroelectrica.
„Hidroelectrica produce astăzi pe baza unui program de reabilitare și modernizare de 3 miliarde de lei demarat în mandatul meu. Listarea companiei la Bursă, obiectiv asumat prin PNRR și bifat în 2023, i-a dat acces la capital și credibilitate internațională pentru a investi mai departe”, spune fostul oficial.
În plus, producția de energie din surse regenerabile a continuat să crească. Energia solară a înregistrat un plus de aproape 300 de milioane kWh față de primele patru luni din 2025, iar producția eoliană a crescut cu peste 265 de milioane kWh.
„Cadrul legislativ care a deblocat acest boom, începând cu ElectricUP, schemele de sprijin, transpunerea directivelor europene, a fost construit în mandatul meu, bucată cu bucată, în timp ce mulți nu credeau că România poate face asta”, notează europarlamentarul liberal.
Energie din termocentrale a scăzut cu 3.6%. „Exact direcția în care trebuie să mergem. Energia produsă din cărbune este printre cele mai scumpe din sistem, mai ales după includerea costurilor cu certificatele de emisii de CO₂”, spune Popescu.
Referitor la scăderea consumului de energie prezentată de INS, fostul ministru a transmis că INS nu a luat în calcul prosumatorii. „Mulți români consumă astăzi aceeași energie sau chiar mai multă, dar o fac din propriile panouri fotovoltaice și la costuri mult mai mici”, se mai arată în mesajul publicat de Virgil Popescu.
„Securitatea energetică, investițiile și tranziția către energie mai ieftină nu s-au construit peste noapte, ci în ani de muncă. Datele și rezultatele pe care le vedem acum sunt dovada că acele decizii au fost mai mult decât corecte!”, conchie fostul ministru.
Ministerul anunță că sistemul anti-dronă Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului strategic bilateral.
MApN anunță că sistemul a devenit operațional și a fost integrat în dispozitivul de apărare al Armatei României.
Anterior, acesta a parcurs etapele necesare de testare, evaluare și validare operațională.
Merops reprezintă o soluție tehnologică modernă, bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini joase.
MApN transmite că integrarea acestui sistem contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot, completând măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național.
Cele două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au devenit teme de discuții la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, astfel că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, spunea președintele României, Nicușor Dan, la începutul lunii iunie.
Tricolorele au dominat partida de la un capăt la altul, intrând la pauză cu un avantaj confortabil, 22-8. În partea secundă echipa U20 a României și-a mărit diferența și s-a impus la un ecart de 25 de goluri.
România a avut o eficiență excelentă la finalizare, de 73%, față de doar 31% în dreptul Canadei.
Printre cele mai eficiente jucătoare ale României s-au numărat Enryka-Valentina Bodijar, cu 7 goluri din 8 aruncări, Maria-Alexandra Voicu, autoare a 6 reușite din 9 tentative, și Daria-Florentina Mihăilă, care a marcat de șase ori din șapte încercări.
Au mai înscris pentru România Gabriela-Maria Tulea (4 goluri), Ana-Martina Stan (3), Alexia-Maria Niță (3), Bianca-Maria Vintilă (2), Sara-Ana-Maria Trușcă (2), Ioana-Codruța Hrenaru (2) și Daria-Iuliana Uțan (1).
Joi, România va întâlni Brazilia, iar apoi, sâmbătă, în ultimul meci al grupei, se va confrunta cu Germania.
Primele două clasate vor avansa în faza principală.
Compania Națională de Investiții Rutiere a aprobat miercuri proiectul lotului 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț.
Conform CNIR, este primul lot de autostradă care se construiește în Harghita, județ pe care Autostrada Unirii îl străbate de la Praid la Tulgheș pe o distanță de 83 de kilometri.
„Am avizat astăzi, în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR, Proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) pentru întreaga lungime a lotului 1D Joseni-Ditrău, urmând să transmitem documentația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea Autorizației de Construire, înainte de calendarul prevăzut în contract.
După ce aprobăm și Proiectul Tehnic de Execuție vom emite rapid Ordinul pentru începerea lucrărilor în această vară, astfel încât să profităm de sezonul favorabil construcțiilor”, a explicat directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.
Ce se construiește în HarghitaPe traseul lotului 1D vor fi construite „18 poduri și pasaje, trei ecoducte pentru permeabilitatea animalelor, un nod rutier la Joseni și o descărcare provizorie la Ditrău.”
Contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) are o durată de 34 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Etapa de proiectare a început în ianuarie 2026, a precizat CNIR.
