Studiul, publicat în revista PLOS Pathogens, a analizat rinichii a 142 de lilieci din 10 specii diferite, colectaţi timp de patru ani în sud-vestul Chinei. Din totalul de 22 de virusuri găsite, peste 90% erau complet necunoscute până acum.
Cei mai îngrijorători sunt doi henipavirusuri descoperiţi la liliecii fructivori care trăiesc aproape de livezile de fructe din zonele rurale. Unul dintre aceştia este cel mai apropiat cunoscut al virusurilor mortale Hendra şi Nipah, care se pot transmite prin urină şi au rate de mortalitate între 40 şi 80%.
Patogenii pot provoca inflamaţii grave ale creierului şi boli respiratorii la oameni, fiind şi o ameninţare majoră pentru animale. Experţii se tem că fructele contaminate ar putea transmite virusurile la animale sau oameni.
Virusul Hendra a ucis în Australia patru oameni şi zeci de cai din 1994, când a fost identificat prima dată. Experţii australieni spun că descoperirea din China este deosebit de relevantă, având în vedere că mediul rural din Australia seamănă cu livezile din Yunnan.
„Descoperirile evidenţiază necesitatea unor analize microbiene cuprinzătoare pentru a evalua mai bine riscurile de transmitere de la populaţiile de lilieci”, au declarat autorii studiului.
Un expert de la Universitatea din Sydney a avertizat că distrugerea habitatului şi pierderea surselor naturale de hrană cresc riscul de transmitere a acestor virusuri la oameni.
Articolul 20 de virusuri necunoscute în lilieci. Descoperirea alarmantă din China ar putea prevesti următoarea pandemie apare prima dată în Mediafax.
Discuţia vine pe fondul tensiunilor crescânde între Microsoft, principalul investitor al OpenAI, şi startup-ul de inteligenţă artificială. Microsoft şi OpenAI negociază în prezent revizuirea termenilor investiţiei, inclusiv participaţia pe care gigantul tehnologic o va deţine în viitor în compania care a creat ChatGPT.
Potrivit Financial Times, Microsoft ia în considerare suspendarea discuţiilor dacă cele două părţi nu ajung la un acord pe aspecte critice, cum ar fi dimensiunea viitoarei participaţii.
„Evident, în orice parteneriat profund există puncte de tensiune şi cu siguranţă le avem şi noi”, a recunoscut Altman. „Dar, în ansamblu, a fost o colaborare minunată pentru ambele companii”.
Companiile au emis o declaraţie comună în care spun că „discuţiile sunt în curs şi suntem optimişti că vom continua să construim împreună în anii următori”.
Altman a mai dezvăluit că a avut discuţii productive cu preşedintele Donald Trump despre inteligenţa artificială, apreciind înţelegerea acestuia asupra importanţei geopolitice şi economice a tehnologiei.
Articolul Şeful OpenAI discută cu Microsoft despre viitorul parteneriatului lor apare prima dată în Mediafax.
„O astfel de vânătoare de vrăjitoare, pentru un om care a dat atât de mult, este de neconceput pentru mine”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
„Procesul lui Bibi Netanyahu ar trebui anulat, imediat, sau ar trebui acordată graţierea unui mare erou, care a făcut atât de multe pentru statul Israel”, a adăugat preşedintele american.
Articolul Donald Trump cere anularea procesului lui Netanyahu apare prima dată în Mediafax.
Curtea Penală Internaţională a emis mandatul în 2023, acuzându-l pe Putin de crime de război pentru deportarea a sute de copii din Ucraina în timpul războiului. Rusia neagă acuzaţiile şi consideră mandatul nevalid, însă Putin riscă să fie arestat dacă călătoreşte într-o ţară care a semnat tratatul CPI, notează Reuters.
Ushakov a explicat că Putin va participa prin videoconferinţă la summitul din 6-7 iulie: „Acest lucru se datorează anumitor dificultăţi, în contextul cerinţelor CPI. Guvernul brazilian nu a putut adopta o poziţie clară care să permită preşedintelui nostru să participe la această reuniune”.
Nu este prima dată când mandatul de arestare îi limitează deplasările lui Putin.
În 2023, a evitat să meargă la summitul BRICS din Africa de Sud din acelaşi motiv. Anul trecut, însă, a mers în Mongolia, deşi această ţară este membră CPI, şi a fost primit cu toate onorurile.
Summitul BRICS din Brazilia va avea loc într-un context în care Putin încearcă să consolideze alianţele cu ţările care nu susţin sancţiunile occidentale împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Articolul Putin nu merge la summitul BRICS din Brazilia din cauza mandatului de arestare apare prima dată în Mediafax.
Iniţial, Charles propusese o întâlnire informală în Scoţia ca preludiu la vizita oficială. În februarie, premierul Keir Starmer îi înmânase personal lui Trump o scrisoare de la rege, sugerând o întâlnire la Balmoral sau Dumfries House înainte de ceremonia oficială, susţine Mirror.
Însă planurile s-au schimbat. Starmer a contracartat dorinţa regelui şi a devansat vizita oficială pentru septembrie, invocând probleme de agendă şi provocări logistice pentru întâlnirea informală din timpul verii.
Schimbarea vine pe fondul tensiunilor create de ameninţările repetate ale lui Trump de a face din Canada al 51-lea stat american. Charles, care este şi regele Canadei, a răspuns indirect în mai, când a vizitat parlamentul canadian şi a vorbit despre o ţară „puternică şi liberă”, îndemnând la calm.
Invitaţia oficială semnată de monarh a fost înmânată săptămâna trecută la Casa Albă. Un consilier al Palatului a confirmat că regele „îl cunoaşte pe preşedintele Trump de mulţi ani şi aşteaptă cu nerăbdare să-l primească pe acesta şi pe Prima Doamnă”.
Trump a mai avut o vizită de stat în Marea Britanie în 2019, când a fost primit de regretata regină la Palatul Buckingham.
Articolul Trump va fi primit de Regele Charles la Windsor în septembrie. Vizita a fost amânată pe fondul amenințărilor președintelui american apare prima dată în Mediafax.
Judecătoarea Tana Lin a emis o hotărâre prin care cere eliberarea fondurilor din programul NEVI (infrastructura naţională pentru vehicule electrice), în valoare de 5 miliarde de dolari pentru perioada 2022-2026. Programul fusese lansat de Biden în 2021, dar Trump l-a suspendat în februarie pentru 16 state şi Districtul Columbia.
Decizia vine după ce 17 procurori generali, conduşi de California, au dat în judecată administraţia Trump, în mai, pentru a debloca banii. Rob Bonta, procurorul general al Californiei, a acuzat administraţia că favorizează industria petrolieră în detrimentul programelor legale pentru vehicule electrice.
Trump, care consideră schimbările climatice „o farsă”, a abandonat mai multe programe pentru vehiculele electrice şi a blocat planul Californiei de interzicere a maşinilor cu motor termic până în 2035.
Administraţia Trump are timp până pe 2 iulie să facă apel sau să elibereze fondurile conform ordinului judecătorului. Autorităţile federale nu au anunţat încă dacă vor contesta decizia, potrivit AFP.
Articolul Un judecător federal îl obligă pe Trump să elibereze banii pentru staţiile de încărcare electrice apare prima dată în Mediafax.
Prima zi de meciuri va avea loc sâmbătă, 28 iunie, cu un derby brazilian între Palmeiras şi Botafogo la Philadelphia, urmată de confruntarea dintre Benfica şi Chelsea la Charlotte.
Duminică, 29 iunie, programul continuă cu alte două partide de mare interes: Paris Saint-Germain va întâlni Inter Miami la Atlanta, în timp ce la Miami se va disputa meciul dintre Flamengo şi Bayern München.
Luni, 30 iunie, la Charlotte se va juca meciul dintre câştigătoarea Grupei E şi Fluminense, iar noaptea va continua cu un meci la Orlando între câştigătoarea Grupei G şi clasata pe locul doi în Grupa H.
Ultima zi a optimilor va fi marţi, 1 iulie, cu două partide: câştigătoarea Grupei H va întâlni clasata pe locul doi în Grupa G la Miami, iar Borussia Dortmund va juca împotriva clasatei pe locul doi în Grupa E la Atlanta.
Toate meciurile se vor disputa în Statele Unite, în oraşe precum Philadelphia, Charlotte, Atlanta, Miami şi Orlando.
Articolul Care este programul optimilor de finală la Cupa Mondială a Cluburilor apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul va judeca „crima de agresiune” comisă în cadrul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022 şi ar putea, în teorie, să judece personalităţi de rang înalt, până la preşedintele Vladimir Putin, conform AFP.
„Trebuie să arătăm clar că agresiunea duce la pedeapsă şi trebuie să facem acest lucru împreună, toată Europa”, a declarat Zelenski după semnarea acordului cu secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.
„Mai este încă un drum lung de parcurs. Justiţia necesită timp, dar trebuie să se facă”, a adăugat el, afirmând că acordul reprezintă „o şansă reală de a face dreptate pentru crima de agresiune”.
„Toţi criminalii de război trebuie să ştie că justiţia va fi făcută, inclusiv în Rusia”, a declarat Zelenski.
Berset a explicat că următorul pas pentru înfiinţarea tribunalului, care, potrivit Consiliului Europei, ar putea începe să funcţioneze anul viitor, ar fi un acord extins pentru „a permite unui număr cât mai mare de ţări să adere, să sprijine şi să contribuie la gestionarea tribunalului”. Nu s-a decis încă unde va avea sediul tribunalul.
„Dreptul internaţional trebuie să se aplice tuturor, fără excepţii şi fără standarde duble”, a declarat Berset.
Este pentru prima dată când un astfel de tribunal este înfiinţat sub egida Consiliului Europei, cea mai înaltă instituţie a drepturilor omului de pe continent.
Consiliul Europei, format din 46 de membri, nu face parte din UE, iar printre membrii săi se numără state europene importante care nu sunt membre ale UE, precum Turcia, Regatul Unit şi Ucraina. Rusia a fost expulzată în urma invaziei sale din Ucraina.
Miniştrii de externe europeni au aprobat crearea tribunalului în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Lviv, în vestul Ucrainei, la 9 mai.
Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis deja mandate de arestare pe numele lui Putin pentru răpirea copiilor ucraineni şi a patru dintre comandanţii săi de rang înalt pentru atacuri împotriva civililor. Însă CPI nu are competenţa de a judeca Rusia pentru decizia de a lansa invazia, cunoscută şi sub denumirea de „crimă de agresiune”.
Potrivit Consiliului Europei, tribunalul va fi înfiinţat în cadrul organismului „cu mandatul de a judeca înalţii lideri pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”. Acesta a afirmat că tribunalul „umple golul” creat de „limitări jurisdicţionale” ale CPI.
Articolul Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe Putin apare prima dată în Mediafax.
Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) a recomandat darolutamida, un inhibitor oral al receptorului androgenic, asociat cu terapia de deprivare androgenică (ADT).
Decizia finală a Comisiei Europene este aşteptată în următoarele luni.
Recomandarea se bazează pe rezultatele studiului de înregistrare de fază 3 „Aranote”, care arată că darolutamida plus ADT a redus riscul de progresie radiologică sau deces cu 46% comparativ cu placebo, conform ANSA.
„În 2024, în Italia, s-au estimat aproximativ 40.200 de noi cazuri de cancer de prostată, cel mai frecvent cancer la bărbaţi în ţara noastră”, afirmă Orazio Caffo, directorul secţiei de oncologie de la Spitalul Santa Chiara din Trento.
Caffo explică că impactul cancerului de prostată metastatic asupra vieţii de zi cu zi a pacienţilor poate fi semnificativ. „Studiul Aranote a demonstrat că darolutamida reduce semnificativ riscul de progresie radiologică sau de deces. Acest inhibitor al receptorilor androgenici a demonstrat beneficii importante şi în ceea ce priveşte calitatea vieţii”, a adăugat specialistul.
Noua terapie extinde instrumentele disponibile medicilor pentru tratarea unei forme de cancer de prostată deosebit de agresivă, permiţând personalizarea tratamentelor şi creşterea şanselor pentru fiecare pacient.
Cancerul de prostată, cu peste 40.000 de cazuri diagnosticate anual, este cel mai frecvent cancer la bărbaţii din Italia şi a cincea cauză de deces prin cancer la bărbaţi la nivel global.
Articolul Cancerul de prostată: noua combinaţie de medicamente reduce riscul de progresie cu 46% apare prima dată în Mediafax.
Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Transporturilor din Iran, Majid Akhavan, care a precizat că spaţiul aerian din jumătatea estică a ţării este din nou disponibil pentru zborurile internaţionale, precum şi pentru cele interne care au originea sau destinaţia în aeroporturile din această regiune, informează AFP.
Printre aeroporturile redeschise se numără şi cel din Mashhad, pe care Israelul a declarat că l-a atacat în timpul conflictului recent.
Redeschiderea parţială a spaţiului aerian iranian marchează primul pas către normalizarea traficului aerian în regiune, după aproape două săptămâni de lupte între Iran şi Israel care au perturbat semnificativ transportul aerian în zona Orientului Mijlociu.
Articolul Iranul redeschide parţial spaţiul aerian după încetarea focului cu Israelul apare prima dată în Mediafax.
Rutte a clarificat într-un interviu exclusiv pentru Reuters că a folosit termenul „tăticul” în contextul unei analogii despre relaţiile dintre ţări şi SUA, nu ca o referire directă la Trump.
„Am spus că sună un pic ca un copil mic care îl întreabă pe tatăl său: „Hei, mai rămâi cu familia?” pentru că uneori ţările îl întreabă dacă SUA va rămâne în NATO. Aşadar, în acest sens, am folosit cuvântul „tăticu”, nu că l-aş fi numit pe preşedintele Trump ”tătic””, a explicat şeful NATO.
Controversa a început când Rutte a oferit o descriere despre modul în care Trump a gestionat criza din Orientul Mijlociu. După ce preşedintele american a comparat părţile aflate în conflict – Israelul şi Iranul – cu „doi copii în curtea şcolii”, Rutte a intervenit cu propria analogie: „Atunci tăticul trebuie să folosească uneori un limbaj dur”.
Declaraţiile au generat critici privind o abordare „slabă” şi „umilitoare” faţă de Trump, pe care Rutte le-a considerat „o chestiune de gust”.
Articolul Şeful NATO neagă că l-a numit pe Trump „tătic” şi explică controversa apare prima dată în Mediafax.
Exercițiul a validat capacitatea operațională a celui mai recent sistem PATRIOT recepționat în 2023, confirmând că Regimentul 74 PATRIOT este pregătit să execute misiuni de luptă în sprijinul apărării spațiului aerian românesc. Sistemul PATRIOT testat la Capu Midia a fost verificat prin trageri reale, dovedind eficiență și fiabilitate în condiții de luptă simulate, scrie Monitorul Apărării.
Forțele Aeriene Române primesc întăriri: sistemul PATRIOT consolidează securitatea naționalăGeneralul-locotenent Leonard Gabriel Baraboi, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, a fost prezent la testare și a lăudat profesionalismul militarilor implicați. „Majoritatea sunt tineri ofițeri, absolvenți ai Academiei Forțelor Aeriene din promoțiile 2021 și 2022, instruiți inițial în SUA și apoi perfecționați în România. Acești militari sunt acum pregătiți să apere cerul României”, a declarat Baraboi.
Exercițiul „PATRIOT Spark 25.11” a implicat utilizarea completă a sistemului de siguranță al tragerilor, coordonat de o echipă tânără din cadrul Poligonului Complex de Trageri al Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană. Comandantul școlii, colonelul Valeriu Călin, a confirmat că exercițiul s-a desfășurat în condiții de maximă securitate.
Sistemul PATRIOT la Capu Midia – un pas major pentru apărarea aeriană a RomânieiRecepția și testarea celui de-al patrulea sistem PATRIOT reprezintă un pas important pentru consolidarea apărării aeriene naționale și pentru interoperabilitatea cu aliații NATO. Cu personal tânăr, instruit și tehnologie de ultimă generație, România face un pas ferm în direcția creșterii securității și apărării colective.
Articolul România își consolidează apărarea aeriană. Al patrulea sistem PATRIOT testat cu succes în Poligonul Capu Midia apare prima dată în Mediafax.
