Indicele MSCI All Country World și-a consolidat câștigurile recente, în timp ce acțiunile europene au urcat ușor în primele tranzacții. Indicele era în urcare cu 0,2%, la 953,54, aproape de nivelul record de 954,21 înregistrat miercuri.
Contractele futures de pe Wall Street erau, în general, stabile.
Casa Albă a anunțat că întâlnirea Trump-Putin va avea loc la ora 11:00, ora Alaskăi (ora 22:00, ora României), iar speranțele președintelui american pentru un acord de încetare a focului în Ucraina rămân nesigure. Trump a declarat că un al doilea summit, care să-l implice președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ar putea urma dacă discuțiile vor decurge favorabil.
„Există încă un mic premiu de risc pe piețele europene din cauza războiului. Orice tip de rezolvare va reduce în cele din urmă acest risc”, a spus Shaniel Ramjee, co-șef al diviziei multi-asset la Pictet Asset Management, adăugând că prețurile petrolului și ale altor mărfuri ar putea reacționa: „Dar cred că piața a învățat să nu aștepte prea mult de la aceste negocieri. În cele din urmă, Zelenski și europenii nu sunt invitați. Ei vor trebui să fie implicați în orice negociere finală”.
Investitorii își concentrează atenția și asupra datelor privind retailul din SUA, care urmează să fie publicate, după ce creșterea neașteptată a indicelui prețurilor producătorilor (PPI) de joi a adus din nou temeri legate de inflație și a redus așteptările pieței privind eventualele reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală în acest an.
Articolul Acțiunile globale se apropie de maxime istorice, în timp ce piețele așteaptă summitul Trump-Putin din Alaska apare prima dată în Mediafax.
Baza NATO va fi construită în apropierea satului Kabile din provincia Yambol, iar proiectul vine după ce guvernul a semnat un proiect de acord cu Italia pentru construirea și utilizarea în comun a instalațiilor militare din districtul militar Kabile, scrie agenția de presă bulgară Novinite.
Scopul acestei baze este acela de a găzdui grupul de luptă multinațional staționat în Bulgaria, cu potențialul de a se extinde până la dimensiunea unei brigăzi complete sau chiar a unei divizii.
Acest proiect este considerat unul strategic pentru consolidarea capacităților de apărare atât la nivel național, cât și la nivelul alianței. Costul inițial al inițiativei este estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, fiind preconizată o finanțare substanțială din bugetul general al NATO, relevă sursa citată.
Momentan, nu sunt informații despre data la care va începe construcția și nici când se preconizează că va fi operaţională.
Extinderea infrastructurii militare în Bulgaria, parte a strategiei summitului de la Vilnius din 2023Grupul de luptă staționat în prezent în Bulgaria cuprinde aproximativ 1.300 de persoane. Italia este cea care contribuie cu peste 700 de soldați și mai mult de 50 de echipamente militare. Alte state-contributori sunt SUA, Marea Britanie, Grecia, dar și Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania. Baza are scopul de a consolida flancul estic al alianței și de a asigura capacități de răspuns rapid și adecvat în regiune.
Decizia de a extinde infrastructura militară în Bulgaria se află în concordanță cu strategia regională a NATO formulată în cadrul summitului de la Vilnius din 2023, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Alianța își propune să consolideze capacitatea de descurajare de-a lungul flancului său estic, în special în țările riverane Mării Negre.
Articolul Bulgaria începe construcția unei bazei NATO, pentru consolidarea flancului estic. Unde va fi amplasată apare prima dată în Mediafax.
La ora 13.30, echipajul navei Sar Artemis a preluat pacientul și l-a transportat către dana 12 a portului, unde la ora 14.00 a fost predat în siguranță ambulanței pentru continuarea îngrijirilor medicale.
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a felicitat echipajul Sar Artemis pentru promptitudine și profesionalism în gestionarea situației.
O misiune Medevac este o evacuare medicală de urgență a unei persoane rănite sau grav bolnave dintr-o zonă fără facilități adecvate, către o unitate medicală corespunzătoare. Se realizează cu vehicule special echipate (ambulanțe, elicoptere, avioane) și implică asistență medicală pe parcurs, diferențiindu-se astfel de o simplă evacuare.
Scopul principal este salvarea vieții sau prevenirea agravării stării pacientului.
Articolul Marinar evacuat de urgență din rada portului Constanța de echipajul Sar Artemis apare prima dată în Mediafax.
Studiul, publicat în Cancer Cell, a urmărit să demonstreze eficiența, la pacienți cu cancer, a unui format îmbunătățit de anticorpi agoniști ai CD40, care, deși inițial au arătat un potențial ridicat în experimente pe animale, la oameni au avut un impact limitat și efecte adverse semnificative, scrie 20minutos.
Într-un prim experiment, realizat în 2018 pe șoareci modificați genetic, laboratorul condus de Jeffrey V. Ravetch, de la Universitatea Rockefeller, a arătat că noul format al medicamentului proiectat de echipa sa avea o eficacitate mult mai mare, cu o putere de 10 ori mai ridicată în generarea unui răspuns imun antitumoral.
Ulterior, cercetătorii au schimbat modul de administrare a medicamentului. Tradițional, acesta era injectat intravenos, însă, din cauza faptului că receptorii CD40 sunt distribuiți pe scară largă, multe celule non-canceroase îl captau, provocând efecte secundare toxice. În locul acestei metode, medicamentul a fost injectat direct în tumori, prin administrare intratumorală. „Când am procedat astfel, am observat doar o toxicitate ușoară”, a precizat Jeffrey V. Ravetch.
Rezultate promițătoareNoul studiu, realizat pe pacienți umani, a relevat rezultate încurajatoare pentru utilizarea clinică viitoare. Studiul a inclus 12 pacienți cu diverse tipuri de cancer metastatic – melanom, carcinom cu celule renale și diferite tipuri de cancer mamar. Cei doi pacienți care au avut o remisie completă sufereau de melanom și cancer mamar, ambele forme fiind notoriu agresive și recurente.
„Pacienta cu melanom avea zeci de tumori metastatice la picior și laba piciorului, iar noi am injectat medicamentul doar într-o tumoră de pe coapsă”, a explicat Ravetch. „După mai multe injecții în acea tumoră, toate celelalte au dispărut. Același lucru s-a întâmplat și cu pacienta cu cancer mamar metastatic, care avea tumori la nivelul pielii, ficatului și plămânilor. Deși am injectat doar tumora de la nivelul pielii, am văzut cum toate tumorile au dispărut”, a detaliat acesta.
Pe baza acestor rezultate, au fost lansate mai multe studii clinice suplimentare, în cadrul cărora laboratorul lui Ravetch colaborează cu cercetători de la Memorial Sloan Kettering și Universitatea Duke. Aceste cercetări, aflate în faza 1 sau 2, analizează efectul 2141-V11 în cancere specifice, precum cancerul de vezică, cancerul de prostată și glioblastomul, având în total aproape 200 de participanți.
Articolul Un medicament experimental a reșit să reducă tumorile metastatice la șase pacienți. Doi dintre pacienți, vindecați complet apare prima dată în Mediafax.
„Mize mari”, a scris preşedintele Americii pe Truth Social.
Întâlnirea are loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump insistă asupra unui acord de încetare a focului.
Deşi preşedintele Volodomir Zelenski nu a fost invitat, Trump spune că va organiza o întâlnire şi cu el dacă discuţiile cu Putin vor avea un impact pozitiv.
Nici alţi lideri europeni nu au fost invitaţi la summit-ul din Alaska.
Preşedintele american a organizat o videoconferinţă cu liderii europeni, cu două zile înaintea întâlnirii oficiale.
Articolul Ultimul mesaj al lui Trump, înainte de a decola spre Alaska. Ce a scris pe Truth Social apare prima dată în Mediafax.
„La mulţi ani, marinari ai României! Ziua Marinei Române este un bun prilej să evocăm curajul, dragostea şi disciplina tuturor celor care prin devotament şi profesionalism asigură funcţionarea, siguranţa şi dezvoltarea transportului românesc, pe apă. Voi sunteţi cei care înfruntaţi furtunile şi purtaţi tricolorul cu mare dragoste”, a scris Şerban.
Ministrul a precizat că a participat la ceremoniile de la Constanţa, alături de Ilie Bolojan, Cătălin Predoiu, Ionuţ Moşteanu şi de alţi oficiali ai statului român, precum şi de reprezentaţi diplomatici.
„Le urez La mulţi ani tuturor angajaţilor Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care fac parte din marea familie a domeniului naval, fie că vorbim de comandanţi şi cadeţi, marinari civili sau personal tehnic şi logistic. Pe mare, în porturi, în centrele de instruire, în birourile de coordonare sau pe navele de intervenţie, fiecare dintre voi contribuie la menţinera flotei, a siguranţei navigaţiei şi a prestigiului nostru pe plan internaţional. Misiuni împlinite şi ape line! Onoare şi respect pentru fiecare dintre voi!”, a completat ministrul.
Articolul Ministrul Transporturilor, mesaj de Ziua Marinei: Voi sunteţi cei care înfruntaţi furtunile şi purtaţi tricolorul apare prima dată în Mediafax.
Poliţiştii Biroului Rutier Bacău au depistat în flagrant, joi noaptea, pe Calea Republicii din municipiu, un tânăr de 23 de ani, din comuna Tătărăşti, conducând un autoturism cu viteza de 123 km/h.
Testarea cu aparatul etilotest a indicat o valoare de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Pe numele şoferului au fost întocmite acte de cercetare, investigaţiile fiind în derulare pentru stabilirea tuturor împrejurărilor.
Articolul Tânăr băut, prins de poliţişti cu peste 120 km/h pe o stradă din Bacău apare prima dată în Mediafax.
Directorul general al Corporației de Stat pentru Energie Atomică din Rusia, Rosatom, Alexey Likhachev, a declarat vineri că Rusia poartă discuții cu Iranul privind construirea de centrale nucleare modulare mici pe teritoriul iranian, relatează Baha.
„Astfel de negocieri sunt în desfășurare. Sper ca mai devreme sau mai târziu să se încheie aceste acorduri”, a afirmat Likhachev într-un interviu pentru canalul de televiziune Russia-1, adăugând că, la începutul anului, Teheranul a invitat Rusia să lărgească cooperarea în domeniul energiei nucleare dintre cele două țări, ceea ce includea și potențiala construcție a unor centrale nucleare modulare mici în Iran.
Rusia și Iran discută despre consolidarea legăturilor militare la MoscovaMinistrul Apărării din Iran, Aziz Nasirzadeh, s-a întâlnit în iulie cu omologul său rus, Andrey Belousov (în imagine), la Moscova pentru a discuta extinderea cooperării militare, potrivit ambasadorului Iranului în Rusia, Kazem Jalali.
Jalali a declarat că întâlnirea s-a axat pe „consolidarea cooperării bilaterale în domeniile militar și de apărare”, conform raportării pe canalul de Telegram al ambasadei.
Vizita urmează unui tipar de intensificare a dialogului militar dintre Teheran și Moscova, în contextul schimbărilor continue din peisajul geopolitic.
Articolul Rusia și Iran discută despre construirea de centrale nucleare modulare mici apare prima dată în Mediafax.
Lavrov, purtând un hanorac cu o inscripţie în limba rusă „URSS”, s-a dus la un hotel din Anchorage, cel mai mare oraş din Alaska şi locul viitoarelor discuţii dintre liderii americani şi ruşi.
Un avion cu jurnalişti ruşi a sosit, de asemenea, la Anchorage.
Joi, Trump a declarat că Putin va veni la summitul din Alaska pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Cred că acum este convins că va încheia o înţelegere. O să facă o înţelegere. Cred că o să o facă”, a spus Trump postului de radio Fox.
Între timp, Casa Albă a declarat că Trump preferă diplomaţia, dar este gata să crească presiunea economică asupra Rusiei dacă este necesar.
Trump a declarat anterior că, dacă întâlnirea decurge bine, va organiza o întâlnire cu Putin şi Zelenski.
Putin s-a oprit, pentru puţin timp, în oraşul Magadan din Extremul Orient al Rusiei, a relatat presa de stat rusă. Magadan este situat la aproximativ 3.162 de kilometri de Anchorage. Liderul rus este aşteptat să se întâlnească cu guvernatorul local şi să viziteze o instalaţie industrială înainte de a pleca în Alaska, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Articolul Ministrul de Externe rus şi ambasadorul Rusiei în SUA au ajuns în Alaska înaintea lui Putin apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Salvați România apare ca pârâtă într-un proces cu totul neașteptat: furnizorul de energie E.ON Energie România SA a chemat partidul în instanță pentru o datorie de 1.131,22 lei (223 €, la cursul Băncii Naționale).
Procesul se află, în prezent, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, în faza de fond, fără să fi avut o primă înfățișare, iar obiectul dosarului este ”cerere de valoare redusă”. Această procedură este utilizată de companii pentru a-și recupera într-un termen scurt datorii mici, însă cazul capătă o notă aparte prin implicarea unui partid parlamentar aflat la la guvernare.
Sursele MEDIAFAX spun că la mijloc este vorba despre o factură de energie care a fost emisă pentru o adresă la care funcționează unul dintre sediile USR din Capitală.
Compania E.ON susține că beneficiarul, respectiv USR, nu a achitat factura și pare decisă să își recupereze fiecare leu, cu toate că suma nu depășește prețul unei mese de protocol mai modeste a membrilor de partid.
USR la un pas de ”blackout”Verdictul magistraților ar putea fi pronunțat repede, dat fiind că dosarul este judecat pe procedura rapidă, dar rămâne de văzut dacă USR va prefera să achite restanța înainte de hotărârea judecătorilor sau să continue disputa cu furnizorul de energie.
E.ON ENERGIE ROMÂNIA cere instanței să oblige Uniunea Salvați România la plata facturii de energie
Potrivit site-ului E.ON facturile de consum emise de furnizorii de energie au, de regulă, un termen de plată de 30 de zile calendaristice, de la data emiterii. După data scadenței, furnizorul emite un preaviz care include sumele datorate de către beneficiar.
De altfel, începând cu data emiterii acestui preaviz, există încă 15 zile calendaristice în care se poate efectua plata. Dacă nici după preaviz nu se acoperă datoria, adică în cele 15 zile, locul de consum care înregistrează restanțe, va fi deconectat din furnizare, ceea ce înseamnă că USR riscă să rămână în beznă, dacă nu-și stinge obligațiile.
Articolul Beznă peste partidul lui Nicușor Dan! USR, chemată în instanță pentru o factură restantă de energie în valoare de 223 de euro apare prima dată în Mediafax.
Peste 360 de persoane, majoritatea femei şi copii, au murit în incidente provocate de ploi în Pakistan începând cu 26 iunie. Majoritatea deceselor recente au fost raportate în nordul şi nord-vestul Pakistanului, potrivit oficialilor locali, scrie AP.
Cel puţin 10 persoane au murit, joi, după ce au fost luate de viituri în districtul Ghazar din regiunea Gilgit-Baltistan, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului regional, Faizullah Faraq.
Alte 16 persoane, inclusiv femei şi copii, au murit, joi, în districtul Bajaur din provincia Khyber Pakhtunkhwa, în nord-vestul ţării, când o ploaie torenţială a dus la inundaţii. Alţi 17 au fost luaţi de ape şi sunt dispăruţi.
Inundaţiile au lovit şi Battagram, un district din nord-vest, ucigând 10 persoane. Încă 18 persoane sunt date dispărute.
Bilal Faizi, un purtător de cuvânt al serviciilor de urgenţă provinciale din Khyber Pakhtunkhwa, a declarat că salvatorii au lucrat ore în şir pentru a salva 1.300 de turişti după ce au fost prinşi de inundaţii şi alunecări de teren în Valea Siran din districtul Mansehra.
Articolul Inundaţiile au ucis cel puţin 49 de persoane în nord-vestul Pakistanului, în ultimele 24 de ore apare prima dată în Mediafax.
CFR Călători anunță întârzieri între 64 și 200 de minute ale trenurilor pe ruta Fetești – Cernavodă, din cauza unor probleme la infrastructura feroviară. Circulația se realizează acum cu tracțiune diesel, iar pasagerii pot solicita restituirea contravalorii biletelor neutilizate.
CFR Călători a informat că, începând joi noaptea, circulația trenurilor între stațiile Fetești și Cernavodă a fost afectată din cauza unor probleme la infrastructura feroviară. Trenurile au înregistrat întârzieri cuprinse între 64 și 200 de minute.
Pentru a menține traficul feroviar, trenurile circulă acum cu tracțiune diesel, iar programul altor trenuri a fost modificat în funcție de măsurile operative stabilite de managerul infrastructurii, CFR SA. CFR Călători colaborează permanent cu CFR SA pentru rezolvarea operativă a problemelor, asigurând siguranța călătorilor și respectarea traseelor.
Pasagerii ale căror trenuri au fost afectate pot solicita restituirea contravalorii biletelor neutilizate, integral sau parțial, conform Regulamentului de transport pe calea ferată în vigoare. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul CFR Călători, la secțiunea „Trafic intern / Renunțarea la călătorie”.
Articolul Trenuri CFR Călători în întârziere până la 200 de minute. Călătorii afectați pot solicita restituirea contravalorii biletelor neutilizate apare prima dată în Mediafax.
Mihai Alexandru Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor, a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan şi a Guvernului PNL, criticând reducerile bugetare pentru sistemul educaţional. Potrivit parlamentarului PSD, decizia Executivului duce la pierderea a 718 milioane de euro din fondurile PNRR destinate educaţiei, aproape o cincime din suma iniţială.
Ghigiu avertizează că proiecte esenţiale, precum „şcoli verzi” (-162,9 milioane euro), campusuri profesionale (-169 milioane), infrastructură universitară (-124,2 milioane) şi platforma digitală de evaluare (-78,6 milioane) au fost eliminate, ceea ce afectează modernizarea educaţiei româneşti. Deputatul PSD mai atrage atenţia asupra consecinţelor directe: clase supraaglomerate, burse reduse cu 40% pentru studenţi, comasarea şcolilor cu mai puţin de 500 de elevi şi creşterea normei didactice pentru profesori.
„Aceşti copii nu sunt doar cifre – sunt viitorul României!”, subliniază Ghigiu, acuzând Executivul că implementează reformele fără consultarea profesorilor, părinţilor sau elevilor şi fără studii de impact, la doar o lună şi jumătate de la începerea anului şcolar.
Parlamentarul critică dur şi afirmaţiile premierului care ar fi dat vina pe profesori pentru „lipsa de rezultate” în condiţiile reducerilor bugetare şi a creşterii sarcinilor de lucru.
Ghigiu solicită o dezbatere reală, incluzând toţi actorii din sistemul educaţional, şi avertizează că Legea nr. 141/2025, în forma actuală, reprezintă „un pas înapoi” pentru România, subliniind că investiţiile în profesori şi elevi sunt esenţiale pentru viitorul ţării.
Articolul Un deputat PSD atacă Guvernul Bolojan: Educaţia pierde aproape 20% din fondurile PNRR apare prima dată în Mediafax.
„Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), în calitate de coordonator de reforme şi investiţii pentru Componenta 15 – Educaţie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), gestionează 17 investiţii şi 7 reforme cu o valoare totală alocată de 3,285 miliarde euro (în perioada 2021 – 2026). În cazul MEC, conform analizei realizate anul acesta de minister, împreună cu MIPE şi reprezentaţii Comisiei Europene, dacă proiectele s-ar fi desfăşurat fără renegociere, ţintele şi jaloanele cu risc de neîndeplinire până în 31 august 2026 puteau conduce la o penalizare totală de aproximativ 1,7 miliarde euro. În urma renegocierii între Guvernul României şi Comisia Europeană din acest an, au fost păstrate doar investiţiile şi proiectele cu un grad ridicat de maturitate, care pot fi implementate până la 31 august 2026, MEC reducându-şi astfel penalizarea de la aproximativ 1,7 miliarde euro la 718 milioane euro”, se precizează în comunicat.
Guvernul a anunţat adoptarea un memorandum care prezintă rezultatele unui preacord cu Comisia Europeană pentru renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Scopul acestei etape este de a accelera implementarea planului şi de a clarifica lista proiectelor care vor continua să primească finanţare prin PNRR. Mai multe proiecte nu vor mai avea continuitate.
„Aşadar, în urma renegocierii, au fost păstrate numai proiectele ce fac dovada gradului de maturitate care să permită finalizarea în perioada asumată şi absorbirea integrală a valorii din grant aferentă, pentru celelalte proiecte urmând a fi căutate surse de finanţare alternative. Spre exemplu, pentru investiţia 15 – Şcoala ONLINE, investiţie finanţată din componenta de împrumut PNRR, s-a luat deja decizia de a fi transferată pe o altă sursă de finanţare, de această dată finanţare nerambursabilă prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PoCIDIF)”, a precizat Ministerul Educaţiei.
Articolul Ministerul Educaţiei: Doar proiectele care fac dovada unui grad de maturitate urmează să mai fie finanţate prin PNRR apare prima dată în Mediafax.
Organizatorii summitului liderilor Rusiei şi SUA au fost nevoiţi să recurgă la această măsură din cauza interesului fără precedent generat de viitoarea întâlnire. Toate hotelurile din Anchorage, oraş care găzduieşte pentru prima dată un eveniment de un asemenea nivel şi amploare, au fost rezervate instantaneu, iar preţurile de cazare au crescut brusc. Locuitorii oraşului au început chiar să îşi închirieze locuinţele celor care nu au mai găsit locuri la hotel.
Din Rusia, cu un avion special, au sosit în Anchorage aproape cincizeci de jurnalişti: echipe TV ale principalelor canale, reporteri de radio, de presă scrisă şi agenţii de ştiri.
Organizatorii summitului istoric au încercat să facă acest punct de cazare improvizat cât mai confortabil posibil. La intrare, vizitatorii erau întâmpinaţi de o plăcuţă decorată cu tricolorul rusesc şi inscripţia „Приветствуем гостей / Welcome guests” („Bun venit, oaspeţi”). În toată zona erau afişe cu inscripţii bilingve: „zonă de dormit”, „duşuri” şi avertismente precum „pentru fiecare cameră deteriorată de fum sau tutun se percepe o amendă de 1.000 USD”. În caz de probleme, era indicat un număr de telefon mobil din Moscova.
Fiecare jurnalist a primit un pat pliant individual cu o pernă în husă şi o pătură. Cearceafurile, dintr-un motiv necunoscut, nu erau incluse. Între rândurile de paturi au fost amplasate paravane, împărţind spaţiul în boxe de câte două locuri.
Prosoapele şi hârtia igienică erau aşezate într-un teanc la intrarea în zona de duşuri. Erau puse la dispoziţie grupuri sanitare şi acces la prize electrice. După un zbor de zece ore şi înaintea unei zile de muncă extrem de intense, problema încărcării gadgeturilor şi echipamentelor de filmare îi preocupa pe toţi aproape mai mult decât odihna.
Articolul Jurnaliştii din Rusia, veniţi în Alaska pentru summitul Putin–Trump, au fost cazaţi pe un stadion apare prima dată în Mediafax.
Intri pe TikTok sau Instagram și apare un clip dintr-unul dintre podcasturile tale preferate. Decizi să nu derulezi și să-l vizionezi, dar observi ceva ciudat: ecranul este împărțit în două, iar în partea de jos apar imagini dintr-un joc video care nu au nicio legătură. Nu este o întâmplare în acest tip de conținut video, scrie EFE.
„Sludge content” sau „conținut gunoi”, este un format de videoclipuri pe rețelele sociale care combină diferite stimulente vizuale în același timp și pe același ecran, fără ca acestea să fie legate între ele. Este o tehnică destul de răspândită în rândul publicului tânăr pe platforme precum TikTok și Instagram.
Videoclipurile secundare, care pot fi de la jocuri celebre pe mobil și consolă, până la clipuri cu slime sau cu mingi care încearcă să iasă dintr-un cerc, urmăresc să capteze atenția cât mai mult timp posibil, mai mult decât ar putea reține conținutul principal de unul singur.
De obicei apar doar două videoclipuri diferite, însoțite de subtitrări atrăgătoare care acționează și ele ca stimul. Totuși, uneori ecranul poate fi împărțit chiar în patru.
O „luptă” pentru atenție în conținutul onlineAceastă strategie de a atrage atenția avantajează ambele părți: atât creatorul, cât și platforma.
Pentru creator, care adesea nu este și autorul videoclipurilor și le reciclează, o retenție mai mare a publicului poate însemna că algoritmul rețelei sociale promovează mai mult videoclipurile sale, ceea ce se traduce prin mai multe vizualizări.
Pe de altă parte, rețeaua socială urmărește ca utilizatorul să petreacă cât mai mult timp consumând conținut.
Totuși, combinarea stimulilor nu este ceva nou. Sergio García Soriano, psiholog specializat în dependențe legate de noile tehnologii, menționează că acest „joc” se folosește la televizor de ani de zile, în emisiuni cu teme sociale. Prin tehnici precum schimbări rapide de cameră, prezentarea a două persoane simultan pe ecran, ferestre mici în care sunt anunțate conținuturi ce vor fi abordate în minutele următoare sau subtitrările în sine, televiziunile încearcă să rețină atenția spectatorilor.
Videoclipurile de supra-stimulare preiau această idee existentă și o adaptează pentru rețelele sociale, conform noilor obiceiuri de consum ale publicului.
„La început se făceau emisiuni de 30 de minute pentru ca oamenii să poată urmări mai ușor. Apoi s-a trecut la zece minute, după aceea la șapte, iar acum, practic, sunt clipuri de maximum un minut”, explică García Soriano, membru al Colegiului Oficial de Psihologie din Madrid.
Riscurile supra-stimulării cerieruluiO expunere mare la „sludge content” poate avea efecte asupra dezvoltării cognitive, până la punctul în care „acum există mai multe cazuri de deficit de atenție și apar tot mai mulți oameni cu această caracteristică”, subliniază expertul.
„Dacă există un abuz de videoclipuri, poate să scadă și nivelul atențional necesar pentru alte activități”, adaugă acesta.
Tinerii sunt cei mai predispuși să se atașeze de acest tip de conținut și să întâmpine dificultăți în a se detașa, pentru că sunt nativi digitali și folosesc mai mult rețelele sociale. Totuși, „sludge content” va ajunge la un limită, pentru că, spune García Soriano, „focalizarea atenției nu este infinită”.
„Poate fi o spirală cu mai multe stimulente sau mai multe ecrane împărțite, dar există un moment în care nu pot face 18, pentru că omul nu poate să le urmărească permanent”, explică el.
Cheia, conform psihologului, este să știi să combini diferite tipuri de stimulente în viața de zi cu zi.
„Trebuie să merg la teatru, la cinema, să citesc cărți, să merg la cursuri, să muncesc… Fiecare dintre aceste activități îmi oferă un impuls, îmi dezvolt atenția”, concluzionează acesta.
Articolul Pericolul supastimulării creierului: ce tip de conținut video ar trebui să eviți pe rețelele de socializare apare prima dată în Mediafax.
Oficialii europeni analizează posibilitatea deschiderii unui prim „grup de negociere” cu Moldova, un pas juridic esențial pe drumul spre aderare.
Această decizie ar reprezenta un sprijin important pentru președinta Maia Sandu, care candidează pe o platformă pro-UE și se confruntă cu eforturi susținute ale Rusiei de a influența votul în favoarea Moscovei.
„Trebuie găsită o modalitate de a deschide primul grup”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, subliniind că un astfel de pas ar trimite un mesaj clar Kremlinului.
Riscul de tensiuni cu UcrainaDecuplarea calendarului Moldovei de cel al Ucrainei ar putea provoca nemulțumiri la Kiev, întrucât cele două state au primit undă verde simultan pentru aderare în 2023. În timp ce Chișinăul ar putea obține sprijin unanim la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina se confruntă cu opoziția fermă a Ungariei, condusă de Viktor Orbán.
Pentru a evita deteriorarea relațiilor, oficialii UE iau în considerare măsuri alternative pentru a demonstra sprijinul față de Kiev, precum extinderea accesului Ucrainei la programele Orizont Europa și Erasmus.
Context politic și mize strategiceSusținătorii accelerării procesului pentru Moldova afirmă că avansul înainte de alegeri ar mobiliza electoratul pro-european și ar contracara influența Rusiei. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că menținerea unui parcurs sincronizat cu Ucraina ar evita demoralizarea acesteia, mai ales în contextul negocierilor internaționale privind pacea.
Potrivit surselor europene, evoluția situației ar putea depinde și de discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska. Un eventual acord ar putea determina ridicarea opoziției Ungariei față de candidatura Ucrainei.
Articolul Moldova ar putea depăși Ucraina în aderarea la UE. Bruxelles-ul ia în calcul accelerarea procesului înaintea alegerilor din septembrie apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va părăsi Casa Albă pentru summitul său cu președintele rus Vladimir Putin, care va avea loc în Anchorage, Alaska, vineri, la ora 6:45 ET, conform unui comunicat publicat de Casa Albă.
Întâlnirea propriu-zisă va avea loc la ora 23:00, ora de vară din Alaska (15:00 ET), cu o jumătate de oră mai devreme decât anunțul anunțat joi de consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.
Trump va pleca apoi din Anchorage la ora 17:45, ora Alaskăi (21:45 ET) în aceeași zi și va ajunge înapoi la Casa Albă la ora 4:35 ET, sâmbătă, conform programului.
Joi, Moscova anunţase că summitul începe la ora locală 11:30 (22:30, ora României) şi că delegaţia rusă va pleca imediat după reuniune, fără a indica o oră.
Potivit presei ruse, Lavrov ar fi sosit în Alaska înainte de summitul Trump-PutinIeri, un avion al guvernului rus a aterizat în Alaska, înaintea întâlnirii programate pentru astăzi între Donald Trump și Vladimir Putin. Aeronava a decolat din Moscova la ora 7:50, ora locală (07:50, ora României) și a ajuns pe Aeroportul Internațional Anchorage. A intrat în spațiul aerian al SUA în jurul orei 5:15, ora locală din Alaska (16:15, ora României).
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și ambasadorul rus în SUA, Alexander Darchiev, au sosit în Alaska înaintea unui summit planificat Trump-Putin, au relatat presa de stat rusă pe 15 august.
Întâlnirea are loc în contextul în care președintele american Donald Trump insistă asupra unui acord de încetare a focului – însă experții avertizează că acest lucru l-ar putea legitima pe Putin pe scena mondială fără a obține concesii.
Articolul Trump și Putin își devansează întâlnirea: Casa Albă a publicat noul program apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au reţinut doi cetăţeni sârbi, un bărbat de 37 de ani şi o femeie de 46 de ani, cercetaţi pentru trafic internaţional şi intern de droguri de mare risc.
Din probele administrate rezultă că cei doi au introdus în România, prin punctul Giurgiu, 66,5 kilograme de cocaină, destinată comercializării. Drogurile, cu o valoare estimată de 3,5 milioane de euro pe piaţa neagră, erau porţionate în 264 de pachete şi ascunse sub somiera patului într-o autorulotă.
Ei au fost prinşi în flagrant pe autostrada A1, în judeţul Sibiu, în timp ce transportau cocaina. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.
Operaţiunea a fost realizată împreună cu poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Giurgiu şi Biroului Poliţie Autostrada A1 Râmnicu-Vâlcea – Deva.
Articolul Prinși cu 66 de kilograme de cocaină pe A1: doi sârbi, arestaţi pentru trafic de droguri de mare risc apare prima dată în Mediafax.
Armata ucraineană a anunţat că a atacat un port rusesc din regiunea Astrahan.
Ucrainenii au lovit o navă cu piese de dronă şi muniţie trimise din Iran.
Rusia foloseşte portul ca un important centru logistic pentru furnizarea de bunuri militare, a transmis armata ucraineană într-un comunicat emis în această dimineaţă.
Articolul Ucraina a atacat o navă încărcată cu arme iraniene într-un port rusesc în ziua summitului din Alaska apare prima dată în Mediafax.
