El a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic (OBE) în 2003, la recomandarea premierului de atunci, Tony Blair.
Beckham, care a împlinit 50 de ani în mai, va primi titlul de Sir, iar soția sa, fosta membră a trupei Spice Girls Victoria Beckham, va deveni Lady Beckham.
BBC Sport scrie că lista oficială a numelor care vor primi distincții urmează să fie publicată săptămâna viitoare.
David Beckham a îmbrăcat tricoul naționalei Angliei de 115 ori și a evoluat la echipe precum Manchester United, LA Galaxy, AC Milan și Paris Saint-Germain. El s-a retras din activitate în 2013.
Articolul David Beckham va fi numit cavaler în cadrul listei de onoruri de Ziua Regelui apare prima dată în Mediafax.
Născut la Bârlad (județul Vaslui), Ciobanu vine liber de contract după despărțirea de Farul Constanța. De-a lungul carierei, mijlocașul a mai trecut pe la Viitorul Constanța (actuala Farul), Rapid București, Poli Iași și FC Voluntari.
Campion al României în 2017 și câștigător al Cupei în 2019 cu Viitorul, Ciobanu a bifat până acum 197 de partide în Superliga, marcând 18 goluri și oferind 14 pase decisive.
A evoluat și în Cupa României (18 meciuri, 2 goluri, 2 assist-uri), precum și în competiții europene de tineret, printre care UEFA Youth League și preliminariile Europa League.
La nivel internațional, Ciobanu a fost selecționat în loturile naționale U21 ale României, cu care a participat la turneele finale ale Campionatelor Europene din 2017 și 2019. De asemenea, a făcut parte din delegația tricoloră la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021.
„Mă bucur că am ajuns la o echipă foarte iubită, așa cum este Oțelul. Din postura de adversar, am simțit mereu acea presiune din partea publicului gălățean alături de care, începând de astăzi, voi simți în roș-alb-albastru. Este un pas important pentru mine venirea la Galați, abia aștept să începem pregătirea și sper să reușim performanțele pe care suporterii Oțelului și le doresc. Forza, Oțelul!”, a declarat Andrei Ciobanu.
Articolul Mijlocașul Andrei Ciobanu a semnat cu Oțelul Galați. Contractul este valabil pe 2 sezoane apare prima dată în Mediafax.
Olanda va organiza alegeri anticipate pe 29 octombrie, în urma prăbușirii guvernului, provocată de retragerea partidului de extremă dreapta PVV din coaliția de guvernare.
„Am stabilit oficial data alegerilor: miercuri, 29 octombrie 2025”, a declarat ministra de Interne a țării, Judith Uitermark, pe platforma X.
„În lunile următoare, voi lucra cu municipalitățile și cu alte părți interesate pentru a ne pregăti pentru această zi importantă pentru democrația noastră, astfel încât aceasta să se desfășoare fără probleme!”, a adăugat ea.
Alegerile din a cincea cea mai mare economie a Uniunii Europene vor fi urmărite îndeaproape în întreaga Europă, unde partidele de extremă dreapta au înregistrat recent câștiguri electorale semnificative, potrivit AFP.
Sondajele arată că Partidul pentru Libertate (PVV) al liderului extremei drepte, Geert Wilders, se află la egalitate cu alianța între Verzi și Social-Democrați a fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Alegerile au fost declanșate de retragerea bruscă a lui Geert Wilders și a PVV dintr-o coaliție de guvernare fragilă, pe fondul unui dezacord privind imigrația.
Articolul Olanda organizează alegeri anticipate în octombrie după prăbușirea guvernului Wilders apare prima dată în Mediafax.
Într-un interviu pentru POLITICO, Vladimir Kara-Murza a declarat că în ciuda reticenței de până acum din partea Ucrainei de a vorbi cu opoziția rusă, acum are loc un dialog de culise. Acesta spune că discuțiile cu oficialii ucraineni nu au fost „publice”.
„Am dori să le ducem la cel mai înalt nivel”, a adăugat el, făcând o trimitere indirectă la președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
O altă voce din opoziția rusă exilată, Ilya Yashin, a afirmat că Zelenski și-a exprimat deschiderea de a discuta cu ei. „Nu suntem dușmani ai Ucrainei … și dorim să îi susținem independența”, a adăugat Yashin, potrivit sursei citate.
Aceste detalii apar după ce joi, în Parlamentul European, liderii opoziției exilate din Rusia au declarat că țara se poate elibera de stăpânirea autoritară a lui Vladimir Putin numai dacă Ucraina este salvată de invazia totală lansată de liderul de la Kremlin.
„Dacă doriți să ajutați mișcarea democratică din Rusia, vă rugăm să salvați Ucraina de Putin! Victoria lui Putin în Ucraina nu ar face decât să-i consolideze regimul, să-l facă mai agresiv și mai furios. Ar crea un pericol suplimentar pentru Europa … el nu va fi mulțumit doar cu Ucraina”, a fost îndemnul disidenților ruși.
Articolul Un disident dus face dezvăluiri: Opoziția din Rusia discută cu Ucraina în spatele scenei apare prima dată în Mediafax.
Unul dintre consilierii președintelui Donald Trump cere deportarea lui Elon Musk din SUA și o anchetă privind presupusul consum de droguri al miliardarului. Este vorba despre Steve Bannon, care crede că Musk este un străin ilegal. Declarația apare în urma conflictului dintre Trump și Musk.
Stephen K. Bannon, fost strateg șef al Casei Albe și figură influentă în cercurile conservatoare, a cerut o serie de anchete care îl vizează pe miliardarul Elon Musk. Asta în urma tensiunilor apărute în această săptămână între Elon Musk și președintele Donald Trump.
Într-un interviu telefonic acordat The New York Times, Bannon a îndemnat administrația Trump să anuleze contractele guvernamentale ale lui Musk și să examineze mai multe aspecte ale vieții sale personale și profesionale.
„Ar trebui să inițieze o anchetă formală privind statutul său de imigrare, deoarece sunt ferm convins că este un străin ilegal și ar trebui deportat imediat din țară”, a spus Bannon, conform The Express Tribune.
De asemenea, Bannon a pledat pentru investigații privind presupusul consum de droguri al lui Musk, despre care a relatat The New York Times, și despre presupusele sale eforturi de a obține un briefing clasificat al Pentagonului despre China. Potrivit lui Bannon, autorizația de securitate a lui Musk ar trebui suspendată în timp ce astfel de investigații sunt în desfășurare.
Remarcile vin în contextul în care relația odinioară cordială dintre Musk și Trump s-a rupt în ultimele zile. Musk l-a criticat dur pe Trump din cauza bugetului și i-a asociat numele de un scandal sexual.
Cu toate acestea, miliardarul a sugerat, vineri, într-un mesaj pe platforma X, că o reconciliere cu președintele american Donald Trump ar fi în interesul Statelor Unite, potrivit The Guardian.
Ca răspuns la solicitarea administratorului de fonduri speculative Bill Ackman – un cunoscut donator al lui Trump – ca cei doi să „facă pace pentru binele marii noastre țări”, Musk a răspuns pe platforma X: „Nu te înșeli”.
Articolul Fostul consilier al lui Trump cere deportarea lui Musk și o anchetă privind consumul de droguri apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul Roman Busargin a declarat că o unitate industrială a fost atacată de drone în orașul Engels, provocând un incendiu, potrivit Sky News.
Un videoclip care circulă pe rețelele de socializare arată un incendiu uriaș și un nor imens de fum negru.
Our favorite oil depot in Engels. Is it burning? Oh yes, it is!
Back in January, drones already paid a visit here — and the fire raged for days.
This depot stored fuel for Russia’s strategic aviation. Well, used to.
The governor of Saratov region confirmed the fire — but, of… pic.twitter.com/upBOfEOenu
— NEXTA (@nexta_tv) June 6, 2025
Busargin nu a spus ce fel de unitate industrială a fost lovită. Anterior, au apărut informații despre atacuri ucrainene în regiunile rusești Saratov și Riazan.
Starea de urgență a fost introdusă în ianuarie în orașul Engels, după ce dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol care deservea o unitate de aviație. Lovitura ucrainenilor a provocat un incendiu care nu a putut fi stins zile întregi.
Articolul Incendiu uriaș în zona industrială a orașului Engels din Rusia. Guvernatorul acuză un atac cu drone apare prima dată în Mediafax.
Miniștrii Transporturilor din Uniunea Europeană au adoptat vineri un text de compromis care reformează regulamentul privind despăgubirile pentru pasagerii aerieni. Noile reguli reduc despăgubirile acordate în caz de întârziere sau anulare a zborurilor, în schimbul introducerii unor drepturi procedurale noi.
Potrivit textului, despăgubirea maximă pentru zborurile de până la 3.500 km, inclusiv cele intra-europene, va fi limitată la 300 de euro și se va aplica doar după o întârziere de cel puțin 4 ore. Pentru zborurile mai lungi, suma va fi de maximum 500 de euro, dar numai dacă întârzierea depășește 6 ore.
Decizia a stârnit reacții dure din partea asociațiilor de consumatori: „Aceasta nu este o reformă, ci o demontare țintită și masivă. Dacă această versiune revizuită va intra în vigoare, până la 60% din cazurile actuale de despăgubire ar dispărea”, a avertizat Jan-Frederik Arnold, CEO al platformei Flightright, care ajută pasagerii să își recupereze compensațiile.
În schimbul reducerii compensațiilor, drepturi procedurale noi pentru pasageriAcelași document extinde lista „circumstanțelor extraordinare” care permit companiilor să evite plata compensațiilor, incluzând posibile defecțiuni tehnice sau grevele interne.
Pentru a echilibra schimbările, textul introduce unele drepturi noi, precum completarea automată a formularelor de reclamație, un termen maxim de 14 zile pentru plata compensațiilor, informări precontractuale mai clară și mai mult sprijin pentru pasagerii cu mobilitate redusă: „Comisia Europeană susține peste 30 de drepturi noi, aplicabile de la momentul rezervării și până la sosirea la destinație”, a declarat ministrul polonez al Transporturilor, Dariusz Klimczak.
Nici companiile aeriene nu sunt complet mulțumite: asociația Airlines for Europe, care reunește giganți precum Air France-KLM, Lufthansa și Ryanair, reproșează textului adoptat de oficialii transporturilor că introduce „și mai multă complexitate” față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Acordul politic reprezintă doar un pas în procesul legislativ al Uniunii Europene, fiind urmat de negocieri între Consiliu, Parlament și Comisia Europeană. Dacă acestea se încheie prin consens, textul final este votat de Consiliu și de Parlament, iar apoi devine lege europeană. Între timp, numeroși eurodeputați și-au exprimat deja nemulțumirea, acuzând că Parlamentul a fost pus în fața unei decizii deja luate.
Articolul UE vrea să schimbe regulile pentru pasagerii aerieni: despăgubiri mai mici și așteptări mai lungi apare prima dată în Mediafax.
Wizz Air va lansa noua rută directă Sibiu-Birmingham începând cu 28 octombrie, cu două zboruri pe săptămână.
Zborurile către Birmingham, al doilea oraș ca mărime din Marea Britanie, vor avea loc de două ori pe săptămână – marți și sâmbătă.
Noua conexiune oferă o alternativă directă pentru românii care călătoresc în Marea Britanie, evitând tranzitele prin alte aeroporturi europene.
Profitul Wizz Air a scăzut cu peste 60%:Compania low-cost Wizz Air a raportat un profit operațional de doar 167,5 milioane de euro pentru anul financiar încheiat, cu 61,7% mai mic față de anul anterior și cu mult sub estimările analiștilor, care prognozau 246 de milioane de euro, potrivit Reuters. Scăderea abruptă a fost provocată de constrângeri majore de capacitate și costuri ridicate, în special din cauza problemelor cu motoarele Pratt & Whitney.
Afectată de lipsa avioanelor disponibile, Wizz Air a fost nevoită să țină la sol 40 de aeronave până la finalul anului 2026, după ce în 2023 producătorul de motoare Pratt & Whitney a anunțat necesitatea retragerii pentru inspecție a peste 1.000 de motoare utilizate pe Airbus.
Compania maghiară, care operează exclusiv cu aeronave Airbus, primește sprijin comercial din partea producătorului, inclusiv compensații pentru costurile directe generate de imobilizarea avioanelor.
Promoții și rute noi, pe fondul presiunii financiarePentru a contracara efectele financiare și a stimula cererea, Wizz Air a lansat recent reduceri de până la 21% la prețul biletelor, valabile între 19 și 29 mai, pentru toate cele peste 800 de rute operate în rețea. În paralel, compania a anunțat extinderea programului de vară 2025, cu zboruri noi din Craiova spre Memmingen și Bari, din Cluj-Napoca spre Heraklion și din Sibiu spre Viena, Hamburg, Roma și Basel.
De la baza din București Otopeni vor fi introduse zboruri spre Friedrichshafen și Erevan, iar în decembrie, o rută nouă spre Wroclaw va fi lansată de pe aeroportul Băneasa.
Articolul Wizz Air lansează un nou zbor direct din România în Regatul Unit din octombrie apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile au descoperit că pe raza localității Sărulești era desfășurată o activitate ilegală de colectare a deșeurilor, fără autorizație de mediu și cu nerespectarea normelor legale privind protecția mediului. La fața locului, comisarii de mediu au identificat mai multe tipuri de deșeuri, printre care deșeuri feroase și neferoase, echipamente electrice și electronice scoase din uz, precum și deșeuri rezultate din dezmembrări auto.
Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în cuantum de 155.000 de lei.
Întreaga cantitate de deșeuri – aproximativ 40 de tone – a fost confiscată și urmează a fi predată unui operator autorizat pentru valorificare sau eliminare.
Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au anunțat că astfel de controale vor continua și în perioada următoare, pentru a preveni și combate activitățile ilegale care afectează mediul înconjurător.
Articolul Garda de Mediu a confiscat zeci de tone de deșeuri feroase și neferoase lângă Capitală apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz susține că numărul mare de migranți a contribuit la accentuarea antisemitismului în Germania. El a numit acest fenomen „o provocare teribilă” pentru țară, într-un interviu difuzat joi seară de Fox News.
„Avem un fel de antisemitism importat, având în vedere numărul mare de migranţi pe care i-am avut în ultimii 10 ani”, a declarat Merz.
Această formulare a fost intens criticată în Germania. Mulți consideră că afirmația pune accentul doar pe populația de imigranți, în special musulmani, și ignoră problemele din interiorul societății germane.
Cifrele recente arată o creștere majoră a incidentelor antisemite în 2024. Organizația RIAS, care se ocupă cu documentarea acestor acte, a înregistrat 8.627 de cazuri, în creștere cu 77% față de anul anterior. Cele mai multe, 5.857, au legătură cu Israelul, potrivit raportului.
În aceste situații, evreii din Germania sunt țintiți din cauza politicilor statului israelian sau pentru că se contestă dreptul Israelului de a exista.
Pe lângă acest tip de antisemitism, 544 de incidente au fost puse pe seama extremismului de dreapta, un număr record de la începutul monitorizării la nivel național, în 2020.
În același interviu, Merz a mai precizat că „facem tot ce putem pentru a reduce aceste cifre”. El a a adăugat că autoritățile din Germania iau măsuri legale împotriva celor care comit astfel de acte.
Articolul Friedrich Merz: Migrația, o cauză principală a antisemitismului în Germania apare prima dată în Mediafax.
Vizita sa de vineri are loc la câteva săptămâni după un conflict scurt, dar mortal, între India și Pakistan, scrie CNN. Vecinii înarmați nuclear au desfășurat atacuri cu rachete, drone și bombardamente de artilerie timp de patru zile.
Podul arcuit Chenab se află la 359 de metri deasupra râului cu același nume, fiind cu 29 de metri mai înalt decât Turnul Eiffel. Construcția a costat peste 160 de milioane de dolari. Având o lungime de 1.315 metri, podul face parte din prima legătură feroviară dintre Kashmir și restul Indiei.
Guvernul hindus-naționalist al lui Modi a luat măsuri pentru a integra regiunea majoritar musulmană cu restul țării, inclusiv revocarea unei prevederi constituționale care îi permitea să își stabilească propriile legi.
Regiunea Kashmir din Himalaya este revendicată de India, Pakistan și China. Toate cele trei state administrează câte o parte din regiune, una dintre cele mai militarizate zone din lume.
Articolul Cel mai înalt pod feroviar din lume a fost inaugurat apare prima dată în Mediafax.
Potrivit statului major al Ucrainei, armata ucraineană a atacat aerodromuri din Saratov și Riazan, în vestul Rusiei.
De asemenea, ucrainenii au susținut că au lovit rezervoare de combustibil.
„Forțele de Apărare Ucrainene au lansat un atac preventiv. În ajunul atacului inamic masiv, aerodromuri inamice și alte instalații militare importante au fost lovite”, au transmis ucrainenii potrivit Sky News.
La sfârșitul săptămânii trecute, ucrainenii au declanșat un atac surprinzător asupra unor aerodromuri din Rusia distrugând sau avariind mai multe bombardiere.
Articolul Aerodromuri rusești atacate din nou de armata ucraineană apare prima dată în Mediafax.
FSSR a prezentat, prin intermediul unui comunicat de presă publicat vineri, câțiva indicatori privind finanțarea publică a sănătății, care ilustrează situația „dramatică” în care se află domeniul Sănătății în România, luând ca referință cheltuielile bugetare din primele luni ale acestui an.
Cheltuiala publică pe sănătate pe cap de locuitor, cel mai fidel indicator al finanțării, pentru analizele comparative, este în România de 3,25 ori mai mică decât media statelor din U.E.
În România statul cheltuie, în medie, 379 euro/persoană în 4 luni, adică echivalentul aproximativ a 1075 euro/an, în timp ce media per cap de locuitor din U.E. este de 3.500 de euro pe an.
„În timp ce așteptările populației față de sistemul public de sănătate sunt la același nivel cu media U.E., sistemul care ar trebui să le satisfacă aceste așteptări este de 3,35 ori mai slab finanțat decât media statelor din U.E”, atrage atenția FSSR.
Poate fi remarcat faptul că în timp ce gradul mediu de satisfacție al populației față de serviciile publice de sănătate în România este la nivelul a aproximativ 74,25% față de media statelor UE finanțarea sistemului public de sănătate din România este de 30,71% din cea aferentă mediei statelor UE.
Cheltuiala publică pentru sănătateCheltuiala publică pentru domenul Sănătății reprezintă un procent de 5,36% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene este de 7,5% din PIB.
„Constatăm că în loc să discutăm despre soluțiile de creștere a finanțării sănătății și, odată cu ele, de creșterea a calității serviciilor medicale și a nivelului recompensei acordată angajaților – prin plata corectă, raportarea sporurilor la salariile de bază în plată și introducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță – suntem puși în situația de-a apăra sărăcia sistemului public de sănătate și, implicit, a veniturilor angajaților din acest sistem”, atrage atenția FSSR.
FSSR solicită renunțarea la toate scenariile care ar determina o scădere a cheltuielilor pe sănătate, inclusiv la cele care vizează scăderea unor cheltuieli salariale, și deschiderea discuțiilor pe tema măsurilor care pot determina creșterea finanțării sistemului public de sănătate, prin asta putând determina atât o creștere a calității serviciilor medicale cât și o creștere a nivelului recompensei acordată angajaților, potrivit comunicatului de presă publicat.
Articolul FSSR: Sănătatea este subfinanțată. Orice reducere a cheltuielilor se va resimți dramatic apare prima dată în Mediafax.
Cercetările polițiștilor de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economico-Financiare au scos la iveală o schemă simplă de evaziune. În 2023, două persoane au adus autoturisme second-hand din Uniunea Europeană prin achiziții intracomunitare, pe care le-au revândut apoi pe teritoriul României.
Problema este că nu au înregistrat aceste venituri în evidențele contabile, evitând astfel să plătească taxele legale. Prin această metodă, comercianții s-au sustras de la plata TVA și a impozitului pe profit cu aproximativ 200.000 lei.
Vineri, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, au fost executate trei mandate de percheziție domiciliară în orașul Ovidiu, comuna Lumina și municipiul Constanța.
Vineri, o persoană va fi condusă la sediul poliției pentru audieri.
Articolul Mașini second-hand fără taxe: percheziții în Constanța pentru evaziune apare prima dată în Mediafax.
Incidentul a avut loc miercuri dimineață, în timp ce HMAS Canberra, una dintre cele mai mari nave din Marina Regală Australiană, se îndrepta spre Wellington, unde a ajuns în cele din urmă joi.
În timp ce HMAS Canberra trecea de-a lungul coastei Noii Zeelande, apropiindu-se de Wellington, radarul său de navigație a interferat cu semnalele radio și wireless pe o suprafață mare, care se întinde de la Taranaki, în Insula de Nord, până la regiunea Marlborough, în Insula de Sud.
Atunci când radarul a fost auzit pe frecvența utilizată de mulți furnizori de internet și posturi de radio, operatorii comerciali respectivi au fost nevoiți să întrerupă canalul.
Un patron local din domeniul tehnologiei a afirmat că întreruperile au început la scurt timp după ora locală 2 dimineața. Forțele de apărare din Noua Zeelandă au declarat că și-au contactat omologii australieni după ce problema a fost anunțată.
„HMAS Canberra este conștientă de faptul că radarul său de navigație interferează cu Wi-Fi în regiunea Taranaki până la Marlborough în timpul apropierii de Wellington. (…) HMAS Canberra a schimbat frecvențele rectificând interferența. Nu există întreruperi în curs de desfășurare”, a declarat un purtător de cuvânt al ADF.
Forțele de apărare din Noua Zeelandă au declarat că incidentul a fost rezolvat.
Articolul O navă australiană de răboi a blocat accidental internetul și radioul în unele părți din Noua Zeelandă apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației, Daniel David, a transmis, în cadrul prezentării raportului săptămânal, că nu susține revenirea la structura cu semestre în învățământul preuniversitar. Potrivit acestuia, nu există nicio justificare psihopedagogică pentru o astfel de schimbare.
„Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar, odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii”, a afirmat ministrul.
În anul școlar 2024 – 2025, structura rămâne împărțită în cinci module, separate prin cinci vacanțe. Elevii au început cursurile pe 9 septembrie, iar anul școlar se încheie pe 20 iunie. Clasele terminale finalizează mai devreme: elevii de clasa a XII-a termină pe 6 iunie, cei de clasa a VIII-a pe 13 iunie, iar elevii din învățământul profesional și tehnologic finalizează pe 27 iunie.
„V-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a adăugat ministrul.
Un studiu realizat de experți ai Institutului de Științe ale Educației, publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, arată că aproximativ 70% dintre elevii chestionați preferă păstrarea sistemului modular. Documentul include și opinii din partea profesorilor, părinților și directorilor de școală.
Datele studiului arată că aproximativ jumătate dintre cadrele didactice sprijină menținerea structurii actuale. Profesorii din mediul rural par mai rezervați în privința organizării pe module. Cei cu peste 20 de ani de experiență favorizează revenirea la semestre, în timp ce profesorii cu vechime mică, între 1 și 5 ani, par mai deschiși la formatul modular.
În ceea ce privește părinții, jumătate dintre respondenți consideră că organizarea în semestre este mai potrivită pentru copiii lor. Doar 36% preferă formatul cu module.
Printre problemele identificate de părinți se numără: testările multiple în aceeași zi, necesitatea mai multor note finale și afectarea continuității în învățare din cauza vacanțelor dese.
Structura anului școlar 2024–2025Modulul 1: 9 septembrie – 25 octombrie 2024
Vacanța de toamnă: 26 octombrie – 3 noiembrie 2024
Modulul 2: 4 noiembrie – 20 decembrie 2024
Vacanța de iarnă: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025
Modulul 3: 8 ianuarie – între 7 și 21 februarie 2025, în funcție de deciziile județene
Vacanța mobilă: o săptămână între 10 februarie și 2 martie 2025
Modulul 4: între 17 februarie și 3 martie – 17 aprilie 2025
Vacanța de primăvară: 18 – 27 aprilie 2025
Modulul 5: 28 aprilie – 20 iunie 2025
Vacanța de vară: 21 iunie – 7 septembrie 2025
Durata anului școlar variază în funcție de nivelul de învățământ. Clasele terminale termină mai devreme. La liceele tehnologice și școlile profesionale, cursurile durează până pe 27 iunie. Clasele postliceale urmează propriile planuri-cadru.
Articolul Ministrul Educației respinge revenirea la semestre: „Nu există niciun argument psihopedagogic” apare prima dată în Mediafax.
Aproape 63% dintre angajați spun că reușesc să gestioneze mai bine echilibrul între viața personală și cea profesională în 2025 față de anii trecuți, potrivit unui sondaj Genesis Property realizat în aprilie-mai, pe un eșantion de 1.012 respondenți la nivel național. Totuși, aproape 47% dintre angajați și-ar dori săptămâna de lucru de 4 zile.
Peste jumătate dintre respondenți (52%) vor să lucreze fizic de la birou cel puțin 3-4 zile pe săptămână, în contextul în care 69% au subliniat că activitățile recreative și sociale la birou le influențează munca în mod pozitiv.
Crearea unui programul flexibil (41,4%), acțiuni de socializare cu echipa (40,8%) și pauze active (37,5%) sunt pricipalele activități pe care angajații le fac la job ca să mențină acest echilibru. În ceea ce privește activitățile efectuate împreună cu echipa de lucru, cei mai mulți (42%) susțin că fac plimbări în aer liber, în timpul zilei, iar 38,3% merg în teambuilding-uri sau participă la alte activități cu echipa.
La capitolul facilități la birou pentru un mai bun echilibru între viața personală și cea profesională, cei mai mulți (38,2%) și-ar dori beneficii oferite de angajator (ex. servicii de masaj, fructe, evenimente, training-uri etc.), spații de relaxare (32%) și birouri ergonomice și spații de lucru personalizate (27,8%).
Peste 45% dintre participanții la sondaj sunt de sex feminin, iar aproape 46% au un venit net mai mare de 5.000 de lei.
Articolul Săptamână de lucru de 4 zile? Aproape 47% dintre angajați spun ca asta și-ar dori! apare prima dată în Mediafax.
Creșterea a fost susținută în principal de vânzările de produse nealimentare și carburanți.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la produsele nealimentare, care au urcat cu 6,7% față de aprilie 2024. Această categorie include îmbrăcăminte, încălțăminte, electronice, mobilă și alte bunuri de consum durabil.
Vânzările de carburanți au crescut cu 2,8%, reflectând probabil creșterea prețurilor și a consumului de combustibil în sezonul călătoriilor. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut ușor cu 0,7%.
Pe întreaga perioadă ianuarie-aprilie 2025, comerțul cu amănuntul a crescut cu 3,8% față de aceeași perioadă din 2024. Din nou, produsele nealimentare au avut cea mai mare contribuție cu un plus de 7,2%, urmate de carburanți (+1,4%) și alimente (+0,1%).
Comparativ cu luna martie 2025, vânzările din aprilie au crescut cu doar 0,4%, ceea ce indică o stabilizare a ritmului de creștere. Cel mai mare avânt lunar l-au avut carburanții (+2,3%) și alimentele (+1,1%), în timp ce produsele nealimentare au scăzut cu 0,8%.
Articolul Comerțul românesc urcă în aprilie: plus 3,1% față de anul trecut apare prima dată în Mediafax.
Trei persoane au fost reținute la Cluj după ce polițiștii au destructurat o rețea de camătă care impunea dobânzi de 30% pe săptămână și lua mașinile victimelor prin documente falsificate. Operațiunea Jupiter, coordonată de ICCJ și IGPR, a vizat în principal exploatarea dependenților de jocuri de noroc.
În perioada februarie 2024 – iulie 2025, rețeaua a dat în mod repetat împrumuturi cu dobândă, cerând gaj pe autoturisme. Una dintre persoanele investigate profita direct de dependența de jocuri de noroc, oferind bani cu dobândă de 30% pe săptămână chiar în interiorul sălilor de jocuri din Cluj-Napoca.
Când victimele nu mai reușeau să returneze sumele datorate, autoturismele lăsate gaj erau preluate și valorificate de către cămătari. Aceștia foloseau documente falsificate pentru a înscrie mașinile pe numele unor persoane apropiate, pentru a le vinde sau însuși prin metode frauduloase.
Pe 5 iunie, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Cluj au făcut 6 percheziții la locuințe din Cluj-Napoca și comunele din jur. Au fost ridicate instrumente false – 24 de ștampile și 228 de matrițe de la diverse instituții publice din mai multe județe – bunuri interzise, o armă neletală și sume importante de bani.
Patru persoane cu vârste între 27 și 39 de ani au fost duse la sediul poliției pentru audieri. Trei dintre ele au fost reținute pentru 24 de ore.
Principalul suspect, un bărbat de 34 de ani din Cluj-Napoca, este cercetat pentru 23 de fapte: camătă, tăinuire, instigare la fals și uz de fals. Al doilea reținut, de 28 de ani, răspunde pentru două acte de tăinuire și patru fapte de camătă. Cel de-al treilea, de 39 de ani din Cojocna, este acuzat de complicitate la tăinuire și fals în declarații.
Articolul Cămătari arestați la Cluj. Cereau 30% dobândă pe săptămână apare prima dată în Mediafax.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere ușoară: +0,3% în varianta brută și +0,6% în varianta ajustată sezonier. PIB-ul ajustat sezonier a fost estimat la 447,7 miliarde lei, iar cel brut la 365,4 miliarde lei, în prețuri curente.
Printre domeniile care au ajutat cel mai mult economia să crească, se numără:
– Construcțiile, cu o creștere de aproape 10% și o contribuție de +0,4% la PIB;
– Informațiile și comunicațiile, care au crescut cu 1,1%;
– Tranzacțiile imobiliare, în creștere cu 0,8%;
– Sectorul public (administrație, sănătate, educație etc.), care a crescut cu 0,3%;
– Impozitele nete pe produs, care au crescut cu 3,5%, aducând un plus de 0,3% la PIB.
O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%.
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 1,9%, iar cele ale administrației publice, individuale și colective, cu peste 5%, respectiv 6%. Investițiile (formarea brută de capital fix) au crescut și ele cu 4,3%.
Potrivit INS, față de estimările inițiale publicate în mai, revizuirile pentru acest trimestru nu au adus modificări semnificative.
Articolul Economia României a stagnat la început de 2025, arată INS apare prima dată în Mediafax.
