Mesajul a fost scris pe platforma X. „Este timpul să ne ridicăm, este timpul să recuperăm Iranul”, a scris Reza Pahlavi.
„Aparatul de represiune al regimului se destramă. Acum este nevoie de o revoltă la nivel național pentru a pune capăt acestui coșmar odată pentru totdeauna”, a solicitat Pahlavi, potrivit Sky News
El a cerut armatei și forțelor de securitate ale statului să fie „alături de popor” și să „joace un rol istoric în tranziția de la Republica Islamică” la democrație.
„Republica Islamică a ajuns la sfârșit și este în proces de prăbușire. [Ali] Khamenei, ca un șobolan speriat, s-a ascuns în subteran și a pierdut controlul situației. Ceea ce a început este ireversibil”, a precizat fiul exilat al fostului monarh.
Revoluția Islamică din 1979 a dus la răsturnarea monarhiei iraniene conduse de șahul Mohammad Reza Pahlavi și la instaurarea unui regim islamic teocratic sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini.
Articolul Fiul fostului șah al Iranului îndeamnă populația la revoltă împotriva ayatollahului Khamenei: „Este timpul să ne ridicăm” apare prima dată în Mediafax.
Este vorba despre Mamelodi din Africa de Sud care a învins-o pe Ulsan HD din Coreea de Sud.
Partida Mamelodi – Ulsan HD s-a încheiat cu victoria africanilor, scor 1-0.
Partida s-a disputat miercuri dimineață (ora României) pe Inter&Co Stadium din Orlando, Florida.
Atacantul african Iqraam Rayners a fost omul meciului. El a fost autorul golului din minutul 36 al africanilor. Rayners a mai înscris de două ori în minutele 29 și 39, ambele goluri fiind anulate pentru henț și pentru ofsaid.
Din Grupa F mai fac parte Fluminense (Brazilia) și Borussia Dortmund (Germania) care marți au încheiat la egalitate, scor 0-0.
Mamelodi este pe primul loc și se pregătește pentru meciul de sâmbătă cu Dortmund.
Articolul Campionatul mondial al cluburilor. O echipă din Africa este lidera Grupei F apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump „ia în considerare” participarea la atacuri în Iran, dar nu există un acord deplin în rândul echipei sale, potrivit BBC.
Trump a avut o întâlnire marți după-amiază la Casa Albă în așa numita The Situation Room cu echipa sa de securitate națională pe tema conflictului israeliano-iranian.
El ia în considerare participarea la atacurile Israelului asupra siturilor nucleare iraniene, inclusiv asupra unei instalații din Fordo, au declarat cinci surse familiarizate cu situația pentru CBS News.
În prezent nu există un acord deplin între cei mai apropiați consilieri ai lui Trump pe tema menționată, au adăugat sursele.
Articolul BBC: Trump ia în considerare participarea la atacuri în Iran, dar nu există consens în rândul echipei sale apare prima dată în Mediafax.
Declarația a fost făcută de prmeierul Australiei în timpul unei conferințe de presă. Aceasta a fost organizată în Canada, în timpul summitului G7.
„Considerăm acest lucru ca un cadru important pentru cooperarea noastră actuală și viitoare în domenii precum industria de apărare, cibernetică și combaterea terorismului”, a declarat Anthony Albanese, potrivit Reuters.
Miniștrii ambelor părți vor începe discuțiile în următoarele săptămâni, a mai spus Albanese, adăugând că se așteaptă ca discuțiile să se încheie „destul de repede”.
De asemenea, Albanese a declarat că este optimist cu privire la reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană și speră că acestea se vor concretiza într-un acord.
Articolul Australia va începe negocierile privind un parteneriat de securitate și apărare cu UE apare prima dată în Mediafax.
Mai multe avioane de vânătoare americane au părăsit o bază din estul Angliei. Misiunea necunoscută a amplificat tensiunea de pe scena politică internațională.
Tot mai multe informații arată că americanii s-ar putea implica militar în conflictul dintre Iran și Israel.
Fotografiile realizate de un fotograf amator arată avioane de vânătoare F-35 decolând de la Royal Air Force Lakenheath, potrivit BBC. Acestea au fost însoțite de un avion cisternă de realimentare în aer.
Articolul Mai multe avioane americane au plecat de la o bază din Marea Britanie apare prima dată în Mediafax.
Andy Jassy, directorul general al gigantului de comerț online, le-a transmis angajaților că Amazon implementează inteligența artificială în toate operațiunile sale, în special în rețeaua logistică, pentru a reduce costurile, informează Financial Times.
El a precizat că firma își dorește să crească utilizarea AI, ceea ce va duce inevitabil la pierderi de locuri de muncă.
„Vom avea nevoie de mai puțini oameni pentru anumite activități pe care le facem astăzi și de mai mulți oameni pentru alte tipuri de roluri”, a spus Jassy. „Este greu de estimat cu exactitate unde vom ajunge pe termen lung, dar ne așteptăm ca, în următorii ani, acest lucru să ducă la reducerea efectivului nostru total de angajați corporativi”.
Acest mesaj vine în contextul în care Amazon și alte mari companii de tehnologie sunt presate de investitori să demonstreze că pot obține eficiențe reale din investițiile masive făcute în AI.
Totodată, Amazon se confruntă și cu amenințarea unor politici comerciale imprevizibile din partea lui Donald Trump, care ar putea afecta afacerile companiei.
Compania cu sediul în Seattle s-a angajat să investească aproximativ 100 de miliarde de dolari în acest an fiscal, cea mai mare parte din sumă fiind direcționată către infrastructura pentru AI.
Anul trecut, Jassy a declarat că firma urmărește să „elimine birocrația” și să adopte o structură mai plată, cu mai puține niveluri de management intermediar.
De regulă, directorii din industria tehnologică au fost reticenți în a admite public că AI va duce la concedieri, preferând să sublinieze creșterea eficienței pe care o oferă aceste tehnologii.
Articolul Avertisment direct. Amazon spune că inteligența artificială va duce la concedieri apare prima dată în Mediafax.
„Așa cum a spus de mai multe ori, președintele Trump nu vrea ca TikTok să fie oprit”, a declarat marți, într-un comunicat, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, conform Bloomberg.
„Această prelungire va dura 90 de zile, perioadă în care administrația va lucra pentru a se asigura că acordul este încheiat, astfel încât cetățenii americani să poată continua să folosească TikTok având garanția că datele lor sunt sigure”, a adăugat Leavitt.
Decizia oferă încă o șansă aplicației, care a generat îngrijorări la Washington în privința securității naționale și a devenit un punct de tensiune între SUA și China.
Negocierile, în impas pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și ChinaProgresul în privința unui acord a fost în mare parte blocat, pe fondul tensiunilor mai ample din relațiile comerciale dintre SUA și China.
Noua prelungire acordată de Trump va fi emisă printr-un ordin executiv și va oferi companiei ByteDance încă trei luni pentru a vinde operațiunile TikTok din SUA, după termenul actual, 19 iunie.
Conform unei legi semnate anul trecut de fostul președinte Joe Biden, ByteDance a fost obligată să cedeze unitatea americană TikTok, însă a ezitat să renunțe la o afacere profitabilă.
Trump a prelungit prima dată termenul imediat după preluarea mandatului, în ianuarie, și l-a prelungit din nou în aprilie. Această nouă amânare ar putea ridica întrebări legate de legalitatea sa. Conform legii, președintele poate acorda o singură amânare de cel mult 90 de zile, dacă se demonstrează „progrese semnificative” în încheierea unui acord.
Când a prelungit termenul în aprilie, Trump a afirmat că un acord era, în mare parte, gata, dar a susținut că administrația de la Beijing și-a schimbat poziția din cauza războiului tarifar dintre cele două țări.
Articolul Trump prelungește cu 90 de zile termenul pentru vânzarea TikTok apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană a transmis că oamenii ar trebui să părăsească o zonă industrială a capitalei iraniene, cunoscută sub numele de Districtul 18, în apropierea aeroportului Mehrabad, potrivit Al Jazeera.
„În următoarele ore, armata [israeliană] va opera în zonă, așa cum a făcut-o în zilele trecute în zone din Teheran, pentru a ataca infrastructura militară aparținând regimului”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei israeliene.
Astfel de ordine de evacuare au fost utilizate de armata israeliană în Liban și în Israel.
Articolul Armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru o zonă din Teheran apare prima dată în Mediafax.
Ambasada SUA din Ierusalim va fi închisă de miercuri până vineri din cauza situației de securitate din regiune și pentru a respecta îndrumările israeliene.
Anunțul a fost făcut de Departamentul de Stat al SUA.
„Având în vedere situația de securitate și în conformitate cu îndrumările Comandamentului Frontului Intern al Israelului, Ambasada SUA din Ierusalim va fi închisă de mâine (miercuri, 18 iunie) până vineri (20 iunie). Aceasta include secțiile consulare din Ierusalim și Tel Aviv”, a transmis Departamentul de Stat pe platforma X.
Președintele american Donald Trump analizează posibilitatea ca Statele Unite să se implice militar în conflictul dintre Israel și Iran, inclusiv printr-un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Trump a cerut ca Iranul să se „predea necondiționat” și a recomandat „evacuarea imediată a Teheranului”.
Articolul Ambasada SUA din Ierusalim își suspendă activitatea din cauza conflictului Israel-Iran apare prima dată în Mediafax.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că Japonia este „dură” în discuțiile comerciale și că Uniunea Europeană nu a oferit încă ceea ce el consideră un acord echitabil,
Trump le-a spus reporterilor de la bordul Air Force One că UE va trebui să ofere Washingtonului „un acord bun” sau să se confrunte cu tarife mai mari, potrivit Reuters.
„Discutăm, dar nu cred că oferă încă o înțelegere corectă. Fie vor face o înțelegere bună, fie vor plăti pur și simplu orice spunem noi că trebuie să plătească”, a declarat Trump.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat reporterilor în marja summitului G7 că obiectivul rămâne a fi acela de a ajunge la un acord înainte ca tarifele reciproce să intre în vigoare pe 9 iulie.
Articolul Donald Trump spune că UE nu oferă un acord comercial echitabil apare prima dată în Mediafax.
Macron a făcut anunțul printr-un videoclip postat pe rețelele sociale, în timp ce participa la summitul G7 din 2025, desfășurat în stațiunea montană Kananaskis din Munții Stâncoși canadieni, relatează AFP.
Vorbind ulterior cu jurnaliștii, Macron a declarat că Evian și regiunea din jur „au demonstrat o voință reală și un angajament autentic de a găzdui această reuniune internațională majoră”.
Evian-les-Bains, situat în Alpi, aproape de granița cu Elveția, a devenit celebru începând cu secolul al XIX-lea datorită apei sale și a devenit o stațiune de lux frecventată de membri ai familiilor regale și celebrități.
Nu este pentru prima dată când Evian se află în centrul diplomației internaționale. În 1962, Acordurile de la Evian au pus capăt războiului din Algeria și au deschis calea independenței acestei țări nord-africane față de Franța.
Summitul G7 este organizat anual prin rotație de câte una dintre țările puternic industrializate: Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite.
Ultima dată când Franța a fost gazda summitului G7 a fost în 2019, când evenimentul a avut loc în stațiunea Biarritz.
Statele Unite vor fi gazdă în 2027, oferindu-i președintelui Donald Trump ocazia de a organiza un summit internațional major într-un loc ales de el.
Summitul din 2025 s-a concentrat parțial pe tensiunile comerciale legate de tarifele lui Trump și pe sprijinul pentru Ucraina, însă a fost umbrit de conflictul dintre Israel și Iran.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 17, 2025
Articolul Președintele Franței a anunțat unde va avea loc summitul G7 din 2026 apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat recunoștința față de Israel susținând că israelienii fac „munca murdară pentru noi toți” prin bombardamentul Iranului, potrivit BBC.
„Pot spune doar că am cel mai mare respect pentru faptul că armata israeliană și guvernul israelian au avut curajul să facă asta”, a declarat Merz într-o declarație cu postul de televiziune german ZDF în timpul summitului G7.
El a spus că liderii iranieni „au adus moarte și distrugere lumii cu atacuri, cu crime, împreună cu Hezbollah, cu Hamas”. Merz a mai declarat că în cazul în care iranienii se vor întoarce la masa negocierilor „nu ar mai fi nevoie de alte intervenții militare”.
Dacă nu, Merz avertizează că „distrugerea completă” a programului nuclear al Iranului ar putea fi pe ordinea de zi.
Articolul Cancelarul Germaniei susține atacurile Israelului asupra Iranului: israelienii fac munca murdară pentru noi toți apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a discutat cu Benjamin Netanyahu, potrivit Axios. Anterior, președintele Trump a cerut capitularea necondiționată a Iranului și a avertizat că răbdarea SUA se epuizează. Totuși, liderul SUA a spus că nu există nicio intenție de a-l ucide pe liderul Iranului „deocamdată”, în timp ce războiul israeliano-iranian face ravagii pentru a cincea zi.
În noaptea de marți spre miercuri, au fost raportate explozii la Teheran și în orașul Isfahan din centrul Iranului. Totodată, Israelul a declarat că Iranul a lansat mai multe rachete. Sirenele de raid aerian au sunat în aproape toate regiunile Israelului, iar explozii s-au auzit deasupra Tel Avivului.
De asemenea, armata israeliană a declarat că a efectuat atacuri asupra a 12 puncte de lansare a rachetelor și instalații de depozitare din Teheran.
Articolul Trump a discutat la telefon cu Netanyahu, pe fondul atacurilor dintre Israel și Iran apare prima dată în Mediafax.
Primul asasinat a avut loc duminică în statul Oaxaca, din sudul Mexicului. Asasinii au venit cu un scuter, au intrat în Primărie și i-au împușcat mortal pe primar și un consilier local, potrivit Le Figaro. De asemenea, doi polițiști au fost răniți.
Marți, un incident asemănător s-a produs în Tepalcatepec, în vestul Mexicului. Martha Laura Mendoza, membră a partidului de stânga Morena, aflat la guvernare, și soțul ei au fost împușcați mortal în timp ce ieșeau din casă.
„Am confirmarea că primarul din Tepalcatepec tocmai a fost asasinat. Un atac direct asupra ei și a soțului ei în timp ce ieșeau de acasă”, a declarat fostul primar Guillermo Valencia, membru al partidului de opoziție PRI, pe rețeaua de socializare X.
Regiunea în care a avut loc asasinatul este controlată de „Nueva familia michoacana” („Noua familie din Michoacan”), unul dintre cele opt carteluri plasate de SUA pe o listă de organizații teroriste.
Atacurile împotriva oficialilor sunt frecvente în Mexic. Aceste infracțiuni sunt comise de carteluri pentru a-i elimina pe cei care se opun intereselor lor sau refuză să fie corupți.
Articolul Doi primari din Mexic, asasinați în 48 de ore. Ambele victime sunt femei apare prima dată în Mediafax.
Fostul premier a comparat potențiala ascensiune a lui Ilie Bolojan cu perioada în care el a implementat Cota Unică. Deși părea o mișcare revoluționară în 2004, partidul nu a reușit să valorifice politic această decizie.
„Ce vreau însă să vă spun apropo de Bolojan, dacă va fi desemnat el prim-ministru. Bolojan trebuie să fie foarte atent. Dacă impetuozitatea, curajul, determinarea lui de a lua anumite măsuri va conta ca o zestre pentru PNL, ca o zestre pozitivă. Știți de ce? Vă spun din propria experiență. Am introdus, deci, Cota Unică la finele lui 2004. Eu am fost convins, după ce am introdus Cota Unică, că PNL-ul va capitaliza această acțiune politică.”, spune Tăriceanu, potrivit Gândul.
Tăriceanu: „Rezultatul? Zero. Sau pe dos”Deși măsura a fost populară și a dus la creșteri de venituri, Tăriceanu recunoaște că nu a produs efectul politic așteptat.
„Vorbeam cu oameni de afaceri, vorbeam cu persoane… Care aplaudau, pentru că, să știți, că nu numai mediul privat, firmele au profitat, dar cei care erau angajați, fie în domeniul public, fie în domeniul privat, au început să câștige mai mult, pentru că s-a diminuat impozitul pe venit. Și am zis, doamne, ăsta va fi un element colosal care va aduce la un capital politic. Știți care a fost rezultatul? Zero. Sau pe dos. Nu știu dacă pe dos, dar zero. Nimic.”, afirmă acesta.
Ne aflăm într-o situație de crizăTăriceanu crede că oricine va fi viitorul premier, trebuie să își asume noile reglementari necesare pentru redresarea României.
„Deci, nu știu în ce măsură, lumea va spune: Da, domne, suntem într-o situație de criză, vine unul care are curajul să-și asume aceste măsuri, și bravo lui!”, conchide Călin Popescu Tăriceanu.
Articolul Tăriceanu, sfat pentru Bolojan: „Trebuie să analizeze dacă anumite măsuri pot fi o zestre pozitivă pentru PNL” apare prima dată în Mediafax.
Partida dintre România și Slovacia de la Campionatul European de Fotbal s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 2-1.
Scorul a fost deschis de fundașul Adam Obert în minutul 11, iar mijlocașul Tomas Suslov a mărit diferența în minutul 57. Fundașul Umit Akdag a înscris în minutul 67 pentru România.
România a pierdut și celelalte două meciuri disputate la Campionatul European, 0-1 cu Italia și 1-2 cu Spania. Tricolorii au terminat pe ultima poziție a grupei A.
Articolul Campionatul European de Fotbal U21. România pierde și ultimul meci din turneu apare prima dată în Mediafax.
Alte surse au indicat că Iranul a pregătit rachete și echipamente militare esențiale, gata să vizeze bazele americane în cazul în care SUA intră oficial în conflict.
Totodată, SUA au trimis aproximativ treizeci de avioane de realimentare în Europa, pentru a sprijini avioanele de luptă în apărarea bazelor americane sau pentru a extinde raza de acțiune a bombardierelor implicate într-un posibil atac asupra instalațiilor nucleare iraniene, au adăugat sursele.
Temerile privind un război extins cresc în rândul oficialilor americani
Dacă Statele Unite s-ar alătura campaniei Israelului și ar ataca instalația nucleară Fordo, susținută de Iran, milițiile Houthi ar relua aproape sigur atacurile asupra navelor din Marea Roșie, au declarat oficiali americani. Aceștia au adăugat că milițiile pro-iraniene din Irak și Siria ar încerca, cel mai probabil, să atace bazele americane din regiune, scrie The New York Times.
Alți oficiali au precizat că, în cazul unui atac, Iranul ar putea începe să mineze Strâmtoarea Hormuz, cu scopul de a bloca navele americane în Golful Persic.
Comandanții americani au ridicat nivelul de alertă la bazele militare din întreaga regiune, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Iordania și Arabia Saudită. SUA au peste 40.000 de soldați desfășurați în Orientul Mijlociu.
Doi oficiali iranieni au recunoscut că țara ar ataca bazele americane din Orientul Mijlociu, începând cu cele din Irak, dacă SUA s-ar alătura războiului dus de Israel.
„Dușmanii noștri nu vor putea impune voința lor poporului iranian”Iranul ar viza și orice bază americană din țări arabe care ar participa la un atac, au spus cei doi oficiali.
„Dușmanii noștri trebuie să știe că nu pot ajunge la o soluție prin atacuri militare asupra noastră și că nu vor putea impune voința lor poporului iranian”, a declarat luni ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi. Potrivit unui rezumat transmis de Ministerul iranian de Externe, Araghchi le-a spus omologilor europeni, în convorbiri telefonice, că dacă războiul se extinde, responsabilitatea va aparține Israelului și principalilor săi susținători.
Oficiali americani au declarat că Iranul nu ar avea nevoie de multă pregătire pentru a ataca bazele americane din regiune. Armata iraniană are baze de rachete aflate la distanță mică de Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Posibilitatea ca forțele americane să intre în război a crescut în ultimele zile, în contextul în care Israelul își continuă ofensiva, iar Iranul a lansat valuri de rachete asupra teritoriului israelian ca răspuns.
Impactul asupra FordoNu este clar ce impact ar avea un atac asupra instalației Fordo asupra capacității nucleare a Iranului sau cât de mult ar întârzia dezvoltarea unei arme. Stocul actual de uraniu îmbogățit este ascuns în tuneluri, în locații diferite din țară.
Mai mulți oficiali americani au afirmat că Israelul ar avea nevoie de sprijinul SUA pentru a provoca daune semnificative programului nuclear iranian.
Ajutorul american ar putea include acoperire aeriană pentru trupele speciale israeliene care ar pătrunde pe teritoriul iranian. Totuși, cea mai probabilă variantă, spun oficialii, este un atac al bombardierelor americane B-2, dotate cu bomba „Massive Ordnance Penetrator”, capabilă, teoretic, să pătrundă muntele care adăpostește instalația subterană Fordo.
Orice atac asupra Fordo din partea SUA sau cu sprijin american ar declanșa represalii din partea Iranului și a aliaților săi.
Iranul și partenerii săi au demonstrat anterior că pot provoca pierderi americane. Houthi și-au redus atacurile după ce administrația Trump a intensificat loviturile împotriva lor. Cu toate acestea, în ultimii ani, au încercat în repetate rânduri să lovească nave americane și au atacat transportul maritim comercial. În ianuarie 2024, o miliție susținută de Iran a efectuat un atac cu dronă asupra unei baze americane din Iordania, aproape de granița cu Siria, ucigând trei soldați americani.
Serviciile de informații din SUA spun că Iran construiește o armă nuclearăServiciile de informații americane au concluzionat de mult timp că Iranul este aproape de capacitatea de a construi o armă nucleară, dar că nu a decis încă dacă va face acest pas. Dacă ar decide, ar avea nevoie de mai puțin de un an pentru a avea o armă funcțională. O bombă nucleară rudimentară ar putea fi construită chiar mai repede.
Președintele Trump a declarat în repetate rânduri că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Marți, el a cerut capitularea necondiționată a Iranului.
Totuși, atacurile israeliene ar putea fi cele care au schimbat calculele Iranului. Oficiali americani sceptici față de campania Israelului au afirmat marți că este posibil ca Teheranul să fie convins că singura modalitate de a preveni atacuri viitoare este dezvoltarea unei descurajări nucleare complete.
Unii dintre acești oficiali au declarat că, dacă Iranul este hotărât să obțină o armă nucleară oricum, presiunea asupra administrației Trump pentru un atac ar putea crește.
Însă criticii unei politici externe agresive și militarizate spun că încă nu este prea târziu pentru ca SUA să evite escaladarea.
Articolul Iranul ar putea mina Strâmtoarea Hormuz pentru a bloca navele de război americane apare prima dată în Mediafax.
Judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Lia Savonea, s-a înscris în procedura pentru numirea ca președinte al instanței supreme cu un amplu proiect în care se bazează pe obligația de a respecta drepturile omului, mergând pe ideea că justiția este un serviciu public, că oamenii sunt beneficiarii unui act de dreptate corect și că statul de drept este cel care respectă drepturile fiecăruia, anunță Gândul.
Proiectul transmis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) conține măsuri privitoare la îmbunătățirea activității ICCJ, astfel ca acest for suprem al Justiției să livreze cetăteanului un act de justitie de calitate, predictibil și echitabil. Procedura de numire a președintelui instanței supreme va conține și etapa interviului în fața Secției pentru judecători a CSM, după data de 23 iunie 2025.
Contactată de Gândul și întrebată dacă are emoții legate de candidatură și dacă va face totul pentru a impune practica unitară, judecătoarea ICCJ Lia Savonea ne-a transmis următorul răspuns:
„Funcția de președinte la instanța supremă este o uriașă responsabilitate. Sunt conștientă pe deplin de greutatea acestei misiuni și de așteptările pe care le implică, atât din partea colegilor judecători, cât și din partea societății. Simt greutatea acestei misiuni nu doar cu mintea, ci și cu emoția omului conștient de ceea ce i se încredințează. Unificarea jurisprudenței va fi o prioritate. Actul de justiție nu poate fi un joc al incertitudinii. Voi face totul pentru ca instanța supremă să dea direcția clară și unitară de aplicare a legii, astfel încât cetățenii să aibă încredere în previzibilitatea dreptății“.
„O instanță de judecată trebuie să producă soluții drepte”În proiectul său, judecătoarea Lia Savonea se axează pe exercitarea atribuțiilor manageriale pe care le are președintele Înaltei Curți. Gândul redă cele mai importante fragmente din acest proiect.
„Obiectivele și demersurile pe care le asum în îndeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, în opinia mea, concretizează sensul reglementărilor organizării judiciare: o justitie pentru oameni. Astfel, fie că vorbim despre independența judecătorilor, fie despre proceduri echitabile, procese rezonabile, act de justiție predictibil, resurse, transparență, responsabilitate, toate acestea sunt gândite în vederea asigurării îndeplinirii acestui deziderat. Justiția este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății. (…)
O instanță de judecată trebuie să producă soluții drepte. Judecătorii sunt ultima linie de apărare a drepturilor omului în fața încălcărilor sau abuzurilor, indiferent din partea cui ar veni.
Subliniind latura umană a procesului judiciar, consider că resursele, cu precădere psihologice ale judecătorilor, trebuie canalizate spre înfăptuirea unui act de justitie care să susțină percepția celor care recurg la justiție că s-a făcut un act de dreptate, în pofida calității (adesea) îndoielnice a legii”.
Despre inteligența artificială: „Actul de justitie este, în esență, unul de dreptate, ceea ce implica mai mult decât o justiție algoritmizată”În proiectul său, magistratul Lia Savonea argumentează de ce nu poate inteligența artificială să înlocuiască judecătorii.
„(…) S-au accentuat dezbaterile asupra posibilității utilizării inteligenței artificiale în actul de justiție, respectiv extinderii raționamentelor unor teorii care se aplică în alte domenii, într-o potentială relație «judecător – AI – justițiabil». Pot fi atașate idei, principii din științele exacte sistemului judiciar? S-ar putea face, astfel, actul de justiție mai coerent? Poate fi delegat procesul de luare a deciziei unui algoritm?
Beneficiile aplicațiilor inteligenței artificiale pentru instanțele de judecată, pentru sistemul de justiție în general, pentru participanții la proces, pentru avocați sunt de necontestat. Cu toate acestea, actul de justitie este, în esență, unul de dreptate, ceea ce implica mai mult decât o justitie algoritmizată.
Pe parcursul soluționării unei cauze, judecătorii exersează o înțelegere nuanțată a faptelor, ce ține de latura umana a procesului judiciar. (…) Ținând seama de impactul pe care deciziile instanțelor îl au asupra oamenilor care se adreseaza justiției ca la o ultimă șansă pentru dreptate și adevăr, AI poate fi utilă soluționării unui dosar, dar nu va putea da soluția”.
Predictibilitatea, dată de legi clare stabile, nu de “calitatea îndoielnică (adesea) a legislației”În ceea ce privește predictibilitatea, fără de care judecătorul Lia Savonea consideră că deciziile instanțelor devin golite de sens și pot induce percepția de injustiție, în special atunci când persoanele se află în situații identice și sunt tratate juridic în mod diferit, în proiect sunt subliniate aspecte de mare interes:
„Predictibilitatea actului de justiție și securitatea raporturilor juridice trebuie să primeze în fața unor tendințe de abstractizare a gândirii critice, dincolo de utilitatea juridică. Divergențele profunde de jurisprudență care persistă în timp și acoperă domenii de mare interes social dau naștere unei incertitudini permanente și diminuează încrederea publicului în sistemul judiciar, iar rolul instanței supreme este tocmai de a regla astfel de divergențe.
Miza unei justiții predictibile este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică. Hotărârile judecătorești «separate» de jurisprudența instanței pot avea, în anumite limite, un rol pozitiv, deoarece ajută la ameliorarea opiniilor majoritare (necesar uneori), la înțelegerea raționamentelor și pot contribui la dialogul profesional și social, la dezvoltarea culturii juridice. (…)
În complexul cauzal al acestei realități se distinge și calitatea (adesea) îndoielnică a legislației. Legile clare, stabile, creează predictibilitate, este adevărat. Rolul judecătorilor instanței supreme în reducerea incertitudinii generate de lipsa de precizie a legislației este deosebit de important, deși limitat la ceea ce se poate remedia în casatie sau prin intermediul hotărârilor preliminare sau deciziile pronunțate în recurs în casație.
Calea cea mai rapidă și mai flexibilă de a regla chestiunile de drept divergente rămâne aceea a soluțiilor de principiu care se adoptă în cadrul întâlnirilor organizate la nivelul secțiilor instanței supreme. Identificarea și aprofundarea diferitelor aspecte ce conturează problematica divergentă, disponibilitatea de a asculta efectiv punctele de vedere diferite și de a le valorifica pe cele mai bine caracterizate juridic în acest cadru profesional sunt măsuri care pot contribui, adesea, la reglarea acestora înainte de a deveni practică judiciară neunitară.
Autoritatea și credibilitatea deciziilor Înaltei Curți semnifică faptul că pârghiile legale au fost folosite eficient pentru a convinge publicul de echitatea procedurilor și de integritatea celor care înfăptuiesc justiția”.
„Hotărârile nu trebuie să fie un cumul de generalități cuprinse în sute de pagini, reluate apoi în căile de atac, așa cum adesea se întâmplă”Despre durata proceselor, judecătoarea Lia Savonea afirmă, în proiectul său, că aceasta se situează în limite rezonabile datorită responsabilității și eforturilor judecătorilor.
„Chiar dacă, așa cum arătam, durata proceselor la instanța supremă este una rezonabilă, acest indicator poate fi îmbunătățit, însă nicidecum printr-o sarcină în creștere asupra judecătorilor. Sunt necesare câteva ajustări atât la nivel legislativ, cât și la nivel managerial în vederea îmbunătățirii duratei procedurilor.
În ceea ce priveste îmbunătățirea legislației, este important să fie observate sursele supraîncărcării, să fie analizate și evaluate secvențial, respectiv care sunt aceste surse și cum pot fi corectate, fără a slăbi rolul Înaltei Curți în înfăptuirea actului de justiție.
a) Anumite competențe nu sunt susținute de imperative care să justifice soluționarea cazurilor de către instanța supremă și ar trebui regândite
Din această perspectivă, este necesară o reevaluare a competențelor Înaltei Curți, astfel încât să își exercite rolul constituțional și legal principal de unificator al jurisprudenței și de instanță de casție. Folosind prerogativa legal conferită Secțiilor Unite, se va pune în dezbatere publică întregului corp de profesioniști ai dreptului și societății civile o modificare semnificativă a competenței instanței supreme.
b) Formalismul excesiv al anumitor norme conduce la irosirea de resurse importante mentinând tipare rigide, fără plus valoare în calitatea actului de justitie.
Formatul hotărârilor judecătorești este una dintre vulnerabilități care persistă și necesită o minimă standardizare. Pentru a fi de înaltă calitate, o hotărâre judecătorească trebuie să fie percepută de către părți și de către societate în general ca fiind rezultatul unei evaluari adecvate a faptelor. Numai atunci părțile vor fi convinse că dosarul lor a fost soluționat în mod corespunzător.
Motivarea hotărârilor judecătorești este de cea mai mare importanta, garantie a faptului că nu este un act arbitrar. Din acest motiv, trebuie să fie structurate și să răspundă exclusiv problematicii în fapt si drept. Hotărârile nu trebuie să fie un cumul de generalități cuprinse în sute de pagini, reluate apoi în căile de atac, așa cum adesea se întamplă. (…)
În acest context, este necesar să fie evaluat un mecanism de standardizare al hotărârilor judecătorești, benefic pentru procesul de redactare a deciziilor și cu impact imediat asupra duratei rezonabile a procesului. În acest fel, calitatea analizei poate fi îmbunătățită, judecătorul nemaifiind nevoit să aloce timp pentru informații repetitive pe care să le supună unui proces de sintetizare (adesea) multiplu în vederea obținerii unei structuri simple, de natură a se înțelege întreg silogismul, aspect ce va fi benefic atât pentru durata, cât și pentru substanța procesului.
Nu doar formatul hotărârilor judecătorești necesită să fie supus unei rigori procedurale, ci și cel al rechizitoriului în materie penală, sau acțiunile civile și cererile adiacente în materie civilă. Atunci când un rechizitoriu se întinde pe 800 de pagini (sau chiar 4.000 uneori), ori, în cazul acțiunilor civile, zeci sau chiar sute de astfel de pagini, actul judiciar este expus efectului dilatoriu încă din start, precum și unor costuri disproporționate și inutile cauzei.
O astfel de disciplinare va putea fi obținută numai prin efectul unei modificari legislative, astfel ca într-o primă etapă, până la dezbaterea și finalizarea unui astfel de demers, este necesar să fie întreprins tot ceea ce se încadreaza în actualul cadru legal, respectiv un demers aprofundat asupra formatului hotărârilor judecătorești”.
În loc de concluzii. „Adevăratul stat de drept este acela care știe să fie ferm fără a deveni abuziv”Judecătoarea ICCJ Lia Savonea, candidat unic la scaunul de președinte al Înaltei Curți, consideră că “o justiție autentică acționează exclusiv în limitele legii și dupa regulile dreptului”, iar o astfel de justitie este ”temelia statului de drept”.
„Consider că nu există stat de drept împotriva drepturilor. Fără a fi înțeleasă ca tolerantă față de încălcarea legii, această linie de gândire va urmări să asigure coerența preeminenței dreptului și a elementelor sale esențiale în sens profesional, respectiv absența arbitrariului, securitate juridică, respectarea drepturilor și libertăților, nediscriminare și egalitate în fața legii. (…)
Justiția trebuie să îi protejeze pe toți cetățenii, fără discriminare, împotriva arbitrariului și a abuzului de putere. O justiție dreaptă este aceea care nu se lasă influențată de poziția socială, economică sau politică a celor pe care îi judecă. Justiția trebuie să manifeste diligență sporită pentru ca și persoanele vulnerabile (cei lipsiti de mijloace materiale, lipsiți de apărare) să îsi poată valorifica în mod real și egal cu ceilalți drepturile. Adevărata putere a justiției constă în capacitatea ei de a fi dreptul tuturor. (…)
Respectarea drepturilor fundamentale nu este un obstacol în calea justiției, ci garanția că justiția este autentică, legitimă. A avea respect pentru proceduri, pentru limitele legii, nu înseamnă toleranță față de comportamentul ilicit. Un stat care combate infracțiunea cu mijloace arbitrare nu este puternic, ci periculos.
Consider că adevăratul stat de drept este acela care știe să fie ferm fără a deveni abuziv, aceasta fiind una dintre valorile în slujba căreia îmi voi concentra, în continuare, întreaga pricepere și efortul profesional”.
Articolul Judecătoarea Lia Savonea candidează pentru funcția de președinte al ICCJ: „Funcția de președinte la instanța supremă este o uriașă responsabilitate” apare prima dată în Mediafax.
Instalația nucleară de la Fordo, aflată la 90 de metri sub pământ, găzduiește „un număr notabil” de centrifuge pentru îmbogățirea uraniului.
Armele convenționale ale Israelului nu pot ajunge atât de adânc, iar pentru a o distruge din aer ar fi necesară implicarea SUA în conflict.
„Nu știu dacă SUA se vor alătura”, spune Hanegbi, adăugând că Israelul poartă un dialog continuu cu americanii, dar nu încearcă să îi convingă.
„Planul este alb-albastru, incluzând toate elementele ofensive”, afirmă el, făcând referire la culorile drapelului israelian.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu menține un „dialog” cu președintele american Donald Trump, a declarat Hanegbi, adăugând că Israelul știa că nu are garanția implicării americane când a decis să demareze operațiunea.
Referitor la încercările de a ajunge la un acord privind ostaticii din Gaza, Hanegbi a afirmat că în ultima perioadă nu s-au înregistrat progrese, deoarece Hamas nu a răspuns celei mai recente oferte israeliene.
Articolul Un oficial israelian afirmă că atacul asupra Iranului va continua până când instalația nucleară de la Fordo va fi distrusă apare prima dată în Mediafax.
Procedura a început marți. Reprezentanții X contestă constituționalitatea unei legi statale care impune companiilor de socializare să dezvăluie modul în care monitorizează discursul instigator la ură, extremismul, dezinformarea, hărțuirea și interferența politică străină.
X a declarat că legea cunoscută sub numele de Legea „Stop Hiding Hate Act” încalcă Primul Amendament și Constituția statului, potrivit Reuters.
Plângerea depusă la tribunalul federal din Manhattan a citat o scrisoare de la doi legislatori care au susținut legea, în care se spune că X și Musk, în special, au un „trecut îngrijorător” în ceea ce privește moderarea conținutului „care amenință fundamentele democrației noastre”.
Musk renunță la politica de moderare a conținutului de pe TwitterProcurorul general din New York, Letitia James, o democrată care aplică legile statului, este pârâta numită în procesul lui X. Biroul său nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Musk a renunțat la politica de moderare a conținutului de pe Twitter, așa cum era cunoscută anterior platforma X, după ce a cumpărat compania în octombrie 2022.
Legea din New York impune companiilor de socializare să dezvăluie pașii pe care îi iau pentru a elimina ura pe platformele lor și să raporteze rezultatele. Amenzile civile ar putea ajunge la 15.000 de dolari pe zi pentru fiecare încălcare.
Legea a fost redactată de doi parlamentari democrați.
Reprezentanții X susțin că legea din New York seamănă cu o lege californiană din 2023, a cărei aplicare a fost parțial blocată de o curte federală de apel în septembrie anul trecut din cauza preocupărilor legate de libertatea de exprimare.
Și reprezentanții statului California au făcut o înțelegere cu X pentru a nu aplica o lege asemănătoare.
Articolul Musk încearcă să blocheze legea privind discursul instigator la ură pe rețelele de socializare apare prima dată în Mediafax.
