Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost desemnat marți în funcția de lider suprem al Republicii Islamice. Decizia a venit pe fondul conflictului cu Israelul și al informațiilor contradictorii despre un posibil atac asupra Adunării Experților.
Dispute privind un atac la QomAutoritățile israeliene au anunțat că au lovit o clădire din orașul Qom. Un oficial israelian din domeniul securității a declarat că în acel imobil s-ar fi aflat membri ai Adunării Experților, organismul format din 88 de clerici care are atribuția de a desemna liderul suprem.
Potrivit aceleiași surse, votul pentru succesiune ar fi avut loc în acel moment, iar mai puțin de jumătate dintre membri s-ar fi aflat în clădire.
Teheranul, în schimb, a respins imediat aceste afirmații. Agenția semi-oficială Fars a transmis că în clădirea vizată nu a existat nicio reuniune.
„Nu a avut loc nicio reuniune acolo”, a transmis Fars, care a declarat că este nevoie de protejarea vieții membrilor Adunării. Potrivit agenției, locația era goală în momentul loviturii, iar reprezentanții s-au mutat într-un „mediu sigur” pentru a continua deliberările printr-o metodă alternativă de vot.
Agenția Tasnim a confirmat că birourile Adunării din Qom au fost atacate și a susținut că și complexul din Teheran a fost lovit în noaptea anterioară. Presa iraniană a relatat și despre bombardamente în zone apropiate de Piața Revoluției din capitală.
În acest context, ayatollahul Ali Movahedi Kermani, membru al Adunării Experților, a declarat că „selectarea noului lider nu va fi prelungită”.
Rolul Adunării Experților și mecanismul constituționalConstituția iraniană stabilește că Adunarea Experților are responsabilitatea de a alege liderul suprem. Membrii săi sunt desemnați prin vot popular, însă candidații trebuie validați anterior de Consiliul Gardienilor.
Acest consiliu are membri numiți direct sau indirect de liderul suprem, fapt care a asigurat de-a lungul timpului o bună respectare a principiilor Revoluției Islamice.
Legea fundamentală prevede că Adunarea trebuie să se întrunească „cât mai curând posibil” pentru a desemna un nou lider. Până la finalizarea procedurii, atribuțiile funcției sunt exercitate de un consiliu temporar format din președinte, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor desemnat de Consiliul de Discernământ.
Surse citate de Fars au susținut că ayatollahul Ali Khamenei nu a numit oficial un succesor, iar decizia a aparținut în totalitate Adunării.
De-a lungul anilor, fostul lider suprem a vorbit despre calitățile necesare pentru această poziție, printre care opoziția față de „aroganța” Statelor Unite, curajul, integritatea, simțul dreptății și capacitatea administrativă.
Cine este Mojtaba KhameneiMojtaba Khamenei are 56 de ani și este considerat o figură influentă, dar discretă, în structura de putere a Iranului. S-a născut în 1969 la Mashhad, într-o perioadă când era predomina opoziția religioasă față de regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi.
Tatăl său a fost arestat și trimis în exil de mai multe ori înainte de Revoluția Islamică din 1979.
După schimbarea regimului, Mojtaba s-a stabilit la Teheran și a urmat cursurile liceului Alavi, instituție cunoscută pentru formarea unor membri ai elitei religioase și politice.
Ulterior, el a studiat teologia la Teheran și Qom, sub îndrumarea unor clerici conservatori, inclusiv ayatollahul Mohammad-Taqi Mesbah Yazdi. Deși are rang de cleric mediu și nu deține titlul de ayatollah, numeroși observatori îl consideră un actor important în cadrul Biroului Liderului Suprem.
Influența sa este asociată cu legăturile strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. A participat la războiul Iran-Irak în cadrul Batalionului Habib și a construit relații cu persoane care au ajuns ulterior în poziții importante în aparatul de securitate, inclusiv în serviciile de informații și în forța Basij.
De-a lungul anilor, adversari politici și guverne occidentale l-au acuzat că a influențat procesele electorale și că a avut un rol în reprimarea protestelor.
În 2019, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva sa printr-un ordin executiv care viza persoane apropiate liderului suprem. Departamentul Trezoreriei SUA a afirmat atunci că Ali Khamenei i-ar fi delegat anumite responsabilități și l-a descris drept reprezentant oficial al liderului, deși nu ocupa o funcție aleasă.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că oprirea conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se află printre obiectivele sale principale, relatează Ukrinform.
Declarațiile au fost făcute marți, la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri cu cancelarul german Friedrich Merz, potrivit relatărilor unui corespondent Ukrinform.
Întrebat unde se situează acest conflict pe agenda sa, liderul american a spus că „în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, unde se află pe lista mea de priorități? Foarte sus!”
Trump a repetat ideea că relația dintre cei doi lideri implicați în conflict este marcată de ostilitate.
„Există o ură extraordinară între președintele Putin și președintele Zelenski, o ură extraordinară”, a spus din nou Donald Trump. El a adăugat că responsabilitatea pentru situație nu aparține exclusiv unei singure părți. „Uneori dau vina pe unul, alteori pe celălalt”, a precizat acesta.
Președintele american a vorbit și despre încheierea războiului din Ucraina.
„Cred că se va întâmpla”, a spus Donald Trump.
El a susținut că anterior a contribuit la soluționarea altor opt conflicte și că, la început, a considerat că războiul ruso-ucrainean va fi mai simplu de gestionat.
Trump a explicat că prioritatea acordată acestui război nu derivă dintr-un impact direct major asupra Statelor Unite, pe care le-a descris drept „foarte departe”, ci din numărul mare de victime.
Potrivit estimărilor invocate de el, în ultimele patru săptămâni ar fi murit 32.000 de soldați. El a mai spus că media lunară a pierderilor se situează între 25.000 și 30.000 de militari „în acel război stupid” și a adăugat că „i-ar plăcea să-l vadă sfârșit”.
În opinia sa, amploarea tragediei depășește orice alt conflict din ultimele decenii: „Este cel mai rău lucru care s-a întâmplat de la al Doilea Război Mondial încoace”.
Întrebat despre posibilitatea eșecului negocierilor, Trump a declarat: „Tot ce puteți face este să încercați tot posibilul.”
În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat anterior că următoarea rundă de discuții de pace ar putea avea loc la Abu Dhabi, la începutul lunii martie. Până în acest moment, aceste consultări nu au fost anulate.
Qatarul a confirmat marți că două rachete lansate din Iran au vizat teritoriul său, una dintre ele atingând baza militară americană Al-Udeid, în contextul celei de-a patra zile a războiului din Orientul Mijlociu inițiat de Statele Unite și Israel.
„Sistemele de apărare antiaeriană au interceptat cu succes una dintre rachete, a doua lovind baza Al-Udeid din Qatar fără a face victime”, a precizat Ministerul Apărării din Qatar într-un comunicat oficial.
În plus, autoritățile qatareze au anunțat că au destructurat două celule de spionaj legate de Gărzile Revoluționare Iraniene, armata ideologică a regimului de la Teheran, și au reținut zece persoane suspectate de activități ilegale pe teritoriul țării.
Chiar în seara în care o altă dronă iraniană a lovit consulatul SUA din Dubai, care este cuprins de flăcări, Washington Post dezvăluie că, luni, dronele iraniene au lovit stația CIA de la Ambasada SUA din Arabia Saudită.
Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post.
O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”.
Amploarea totală a pagubelor nu a fost imediat clară și nu au existat raportări de răniți în rândul personalului CIA.
Guvernele SUA și Arabia Saudită au confirmat că două drone au lovit complexul ambasadei SUA din Riyadh, dar nu au dezvăluit că centrul de spionaj al Americii a fost lovit în atac.
Deși atacul reprezintă o mică lovitură pentru prezența agenției de spionaj în Arabia Saudită, acesta ar putea avea o semnificație pentru un regim aflat în dificultate, care a considerat mult timp CIA drept dușmanul său suprem, având în vedere sprijinul secret al Washingtonului pentru lovitura de stat militară din 1953 care l-a înlăturat din funcție pe prim-ministrul ales al Iranului, arată Post.
Ambasada SUA din Riad, după atac
Ambasada SUA din Riad, după atac
Foști ofițeri CIA care au lucrat în regiune spun că pierderea stației este o perturbare, dar că există soluții alternative.
„Retragerile fac parte din afacere”, a spus un fost ofițer care a servit în Orientul Mijlociu și care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre agenția clandestină.
„Legăturile locale sunt atât de strânse încât cred că saudiții vor întinde covorul roșu” pentru pentru spionii americani. „Există multă redundanță încorporată în aceste lucruri”, încheie Post.
Rata de aprobare netă a președintelui Donald Trump a coborât săptămâna aceasta la -19, cu 0,6 puncte mai jos față de săptămâna trecută, conform unui sondaj recent realizat de The Economist. Datele arată că 38% dintre americani aprobă performanța sa, 58% o dezaprobă, iar 4% nu au o opinie clară.
În discursul său despre starea națiunii din 24 februarie, Donald Trump a susținut că America a realizat o „schimbare de situație pentru epoci”. Totuși, scăderea ratei de aprobare sugerează că multe persoane rămân sceptice în privința realizărilor sale.
Impactul războiului asupra popularitățiiSondajul a fost realizat în mare parte după atacurile aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Iranului. Primele date indică faptul că războiul care este în desfășurare nu se bucură de un sprijin bun în rândul americanilor. Conform unui sondaj Economist/YouGov, realizat cu o săptămână înainte de atacuri, doar 27% dintre respondenți susțineau o intervenție militară.
„Primele sondaje sugerează că războiul este nepopular”, precizează analiza realizată de sursele citate, în care este menționat că deciziile internaționale influențează în mare măsură percepția publică.
Sursa foto: The Economist
Nemulțumiri interne: imigrație și prețuriPe plan intern, cetățenii se arată profund nemulțumiți de modul în care administrația Trump gestionează imigrația. Blocajul finanțării Departamentului pentru Securitate Internă, responsabil de aplicarea legilor privind imigrația, a dus la o închidere parțială a guvernului federal din 14 februarie.
În ceea ce privește economia, ratele de aprobare legate de prețuri au crescut de la -34 în octombrie la -24, dar rămân negative.
Reducerile de impozite și cecurile de rambursare mari, care vor ajunge după încheierea sezonului de depunere a declarațiilor fiscale în aprilie, ar putea îmbunătăți percepția publică sau, dimpotrivă, să crească inflația și nemulțumirea.
Distribuția geografică și demografică a aprobăriiThe Economist a proiectat rata de aprobare a președintelui Donald Trump stat cu stat, bazându-se pe datele YouGov. Rezultatele arată că aprobarea este cea mai ridicată în statele tradițional republicane și cea mai scăzută în statele democratice.
Chiar și în statele care l-au susținut în 2024, nemulțumirea față de președintele american rămâne mare, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru republicanii care se pregătesc pentru alegerile intermediare.
Analiza demografică arată că alegătorii albi și bărbați aprobă mai des performanța sa, în timp ce tinerii și minoritățile etnice o dezaprobă. Persoanele cu studii superioare, adică absolvenți de facultate și masteranzi, susțin mai puțin politica lui Trump, iar alegătorii pensionari, deși tradițional republicani, manifestă reticență.
Probleme prioritare: partajarea preocupărilor politiceProblemele politice afectează într-o măsură destul de mare susținătorii fiecărui partid. Imigrația, taxele și cheltuielile guvernamentale reprezintă principalele preocupări ale bazei republicane a lui Trump.
În schimb, democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbările climatice. Această împărțire arată modul în care prioritățile politice influențează evaluarea performanței președintelui și, în același timp, crește polarizarea în rândul cetățenilor americani.
Adunarea Experților din Iran l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării, sub influența Gărzilor Revoluționare, au declarat surse pentru Iran International.
Sursele au precizat că decizia Adunării Experților a fost adoptată într-un context de presiune exercitată de Garda Revoluționară, organismul militar cu rol politic important în structurile de conducere iraniene.
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei, are o sănătate bună și gestionează probleme importante ale țării, a anunțat marți agenția semi-oficială Mehr, citată de Xinhua.
Conform Mehr, sursele fiabile confirmă că Mojtaba Khamenei este în viață, se află într-o stare bună de sănătate, se ocupă de aspectele legate de membrii familiei sale uciși și analizează problemele majore cu care se confruntă Iranul.
Sâmbătă dimineață, în urma unor atacuri aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului și altor orașe iraniene, Ali Khamenei a fost ucis, împreună cu alți membri ai familiei sale, comandanți militari de rang înalt și civili. Iranul a răspuns cu mai multe valuri de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din Orientul Mijlociu.
Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a preluat conducerea supremă a Iranului în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.
În calitate de lider suprem, el a controlat toate instituțiile politice, militare și religioase ale țării, influențând deciziile interne și orientând politica externă, potrivit Reuters.
Duminică, Alireza Arafi, cleric și membru al Adunării Experților și al Consiliului Gardienilor Revoluției, a fost numit în triumviratul de conducere responsabil cu tranziția după decesul lui Khamenei. Consiliul pentru stabilirea interesului superior al regimului a anunțat pe X că l-a „ales pe ayatollahul Alireza Arafi membru al Consiliului de conducere interimar”.
Alături de Arafi, organismul îi include pe președintele Masoud Pezeshkian și șeful puterii judiciare Gholamhossein Mohseni Ejei, și ar fi trebuit să gestioneze conducerea Iranului până când Adunarea Experților urma să „alege un conducător permanent în cel mai scurt timp”.
Ziua aduce clarificări în plan profesional. O decizie amânată revine în prim-plan și necesită fermitate. Evită impulsivitatea în discuțiile cu superiorii; diplomația îți poate aduce un avantaj concret. Spre seară, energia crește și favorizează activitățile fizice.
Horoscop Taur 4 martieAccentul cade pe stabilitate financiară și planificare. Este un moment bun pentru a revizui bugete sau pentru a renegocia condiții contractuale. În plan personal, o conversație sinceră consolidează o relație importantă.
Horoscop Gemeni 4 martieComunicarea este punctul tău forte astăzi. Întâlnirile, prezentările și negocierile au șanse mari de succes. Fii atent la detalii și evită promisiunile greu de onorat. Social, poți primi o invitație neașteptată.
Horoscop Rac 4 martieZi potrivită pentru introspecție și organizare. Rezolvarea unor chestiuni administrative îți aduce liniște. În familie, este recomandat să asculți mai mult decât să reacționezi. Odihna este esențială pentru echilibrul emoțional.
Horoscop Leu 4 martieApar oportunități de afirmare într-un context de grup. Ideile tale sunt apreciate, însă succesul depinde de capacitatea de a colabora. În plan afectiv, spontaneitatea poate reaprinde entuziasmul.
Horoscop Fecioară 4 martieResponsabilitățile profesionale se intensifică, dar rezultatele pot fi pe măsură. Este o zi favorabilă pentru structurare și prioritizare. Ai grijă la tendința de a critica excesiv; flexibilitatea te va ajuta.
Horoscop Balanță 4 martieZiua favorizează studiul, planurile de călătorie sau extinderea orizonturilor. Discuțiile cu persoane din afara cercului obișnuit aduc perspective utile. În relații, caută echilibrul dintre a oferi și a cere.
Horoscop Scorpion 4 martieSubiectele financiare comune sau investițiile cer atenție sporită. Evită riscurile inutile. Emoțional, pot ieși la suprafață teme mai vechi; abordarea lor matură te ajută să mergi mai departe.
Horoscop Săgetător 4 martieRelațiile sunt în prim-plan. Fie că este vorba despre parteneriate profesionale sau personale, claritatea și onestitatea sunt esențiale. O decizie comună poate avea efecte pe termen lung.
Horoscop Capricorn 4 martieZiua este eficientă pentru muncă și optimizarea rutinei zilnice. Rezultatele apar dacă eviți supraîncărcarea. Acordă atenție sănătății și echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Horoscop Vărsător 4 martieCreativitatea este stimulată, iar ideile originale pot atrage sprijinul altora. Este un moment favorabil pentru proiecte artistice sau activități care îți aduc bucurie. În plan sentimental, se conturează o surpriză plăcută.
Horoscop Pești 4 martieCasa și familia cer atenție. Poți face schimbări care să îți ofere mai mult confort și siguranță. Emoțional, este o zi bună pentru reconectare și pentru stabilirea unor limite clare.
Una din trei femei din UE a fost victima violenței în timpul vieții, potrivit unui sondaj publicat marți de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe (EIGE), potrivit Le Figaro.
„Aproape 30% dintre femei au fost victime ale umilinței, amenințărilor sau unui comportament dominator din partea unui partener” și aproape una din zece a fost „rănită de partenerul ei”, a detaliat FRA într-un comunicat de presă, 17,2% dintre acestea „fiind victima violenței sexuale” .
„8,5% dintre femei declară că au fost victima hărțuirii cibernetice” și „10,2% au fost monitorizate sau urmărite online de către partenerul lor”, a adăugat agenția, cu sediul la Viena, Austria, care se confruntă cu o creștere a violenței online. Între timp, EIGE are sediul la Vilnius, Lituania.
Studiul indică faptul că doar 6,1% dintre victimele abuzului din partea partenerului și 11,3% dintre cele agresate de o persoană care nu este partenerul raportează abuzul la poliție. Rușinea, frica, autoînvinovățirea și neîncrederea în autorități explică în mare măsură această tăcere.
„Atunci când abuzurile sunt normalizate sau ignorate, acest lucru reflectă eșecuri sistemice. Statele au obligația de a preveni, proteja și garanta accesul la justiție”, a subliniat Sirpa Rautio, directoarea FRA, citată în comunicatul de presă.
Al doilea raportAcest raport este al doilea privind violența împotriva femeilor, în urma unui studiu publicat în 2014. În unele țări în care au fost colectate date, respondenții s-au putut autoidentifica drept femei, ceea ce înseamnă că femeilor transgender li s-a permis să participe. Sondajul a fost realizat în comun de Eurostat, FRA și EIGE, pe baza a peste 114.000 de interviuri cu femei cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani, efectuate între septembrie 2020 și martie 2024.
De la prima investigație, UE a ratificat Convenția de la Istanbul, însă cinci state membre — Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania și Slovacia — nu au făcut-o. Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare în 2014, este un instrument juridic dedicat combaterii violenței împotriva femeilor.
Secretarul de Stat al SUA a confirmat incidentul din Dubai. El a spus că angajații consulatului american din Dubai nu au fost răniți și a dat vina pe „regimul terorist” din Iran.
„Am aflat că o dronă a lovit o parcare de lângă consulatul din Dubai, toți cei care lucrează pentru noi sunt în siguranță (…) sediile sunt atacate în mod direct de un regim terorist”, a declarat Marco Rubio.
Biroul de presă al autorităților din Dubai a anunțat că nu au fost raportate victime în urma incidentului din apropierea consulatului SUA, potrivit Al Jazeera.
„Autoritățile din Dubai au confirmat că un incendiu rezultat în urma unui incident legat de drone din apropierea consulatului SUA a fost stins cu succes. Echipele de urgență au răspuns imediat. Nu au fost raportate victime”, a declarat biroul de presă pe o rețea de socializare.
Spania a reacționat, marți, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va întrerupe relațiile comerciale SUA-Spania pentru că premierul țării, Pedro Sanchez, a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului.
„Spania este un membru cheie al NATO, își îndeplinește angajamentele și contribuie în mod semnificativ la apărarea teritoriului european. De asemenea, este o forță exportatoare importantă în cadrul UE și un partener comercial de încredere pentru 195 de țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, cu care menținem o relație comercială de lungă durată și reciproc avantajoasă. Dacă administrația SUA dorește să revizuiască această relație, trebuie să o facă respectând autonomia companiilor private, dreptul internațional și acordurile bilaterale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a spus un purtător de cuvânt al cabinetului premierului spaiol, potrivit Associated Press și POLITICO.
Marți, în Biroul Oval, în timpul unei conferințe comune cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Trump a declarat că premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă.
„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că e în regulă, nu avem nevoie de ele. (…) Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. (…) Vom întrerupe tot comerțul cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a spus Trump marți, în Biroul Oval.
Convocarea a fost făcută marți.
„Din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, însărcinatul cu afaceri a.i. al Republicii Islamice Iran la București, Javad Karimi, a fost convocat astăzi, 3 martie 2026, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a i se prezenta îngrijorările profunde ale României în legătură cu conduita Republicii Islamice Iran în contextul actualei crize din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu”, a anunțat MAE.
Partea română a transmis „protestul ferm al României față de atacurile militare ale regimului de la Teheran asupra statelor din Orientul Mijlociu, precum și față de evoluțiile recente din Cipru, subliniind impactul profund negativ asupra securității și stabilității regionale, inclusiv asupra securității maritime”.
Partea română și-a manifestat solidaritatea cu statele atacate de Iran.
„România face un apel ferm pentru dezescaladarea urgentă a tensiunilor și pentru protecția civililor, fiind subliniată prioritatea pe care România o acordă siguranței propriilor cetățeni aflați în zona de conflict. Partea română a transmis preocuparea profundă pentru încălcarea suveranității statelor din regiune care au fost ținta atacurilor nediscriminatorii ale Iranului și deplina solidaritate a României cu aceste țări. În același timp, a fost transmisă solicitarea constantă a României și a partenerilor europeni ca Iranul să acționeze responsabil în privința programului nuclear și a celui de rachete balistice și să se abțină de la activități destabilizatoare în regiune”, a precizat MAE.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți, într-o postare pe Truth Social, că Donald Marina SUA va escorta petrolierele prin strâmtoarea Ormuz, strâmtoare care este a Iranului.
„Începând IMEDIAT, am ordonat Corporației de Finanțare pentru Dezvoltare a Statelor Unite (DFC) să furnizeze, la un preț foarte rezonabil, asigurare de risc politic și garanții pentru securitatea financiară a ÎNTREGULUI comerț maritim, în special a celui cu energie, care circulă prin Golf. Aceasta va fi disponibilă tuturor companiilor de transport maritim. Dacă este necesar, Marina Statelor Unite va începe să escorteze petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz, cât mai curând posibil. Indiferent de situație, Statele Unite vor asigura FLUXUL LIBER DE ENERGIE către LUME. PUTEREA ECONOMICĂ și MILITARĂ a Statelor Unite este CEA MAI MARE DE PE PĂMÂNT – Urmează și alte acțiuni”, este mesajul transmis de Trump.
Iranul anunță că organizează votul final alegerea noului lider suprem. Ce indicații a lăsat Khamenei, când se va ști rezultatulAgenția de presă din Iran, FARS, a anunțat marți seară că Adunarea Experților din Iran organizează votul final pentru alegerea unui nou Lider Suprem.
La 4 zile după dispariția ayatollahului, Ali Khamenei, sistemul islamic a intrat în faza finală de alegere a liderului.
Constituția Iranului este astfel concepută încât nu există impedimente în alegere, situațiile excepționale fiind prevăzute în legea fundamentală.
Armata libaneză reține 12 membri ai Hezbollah după lansarea de rachete asupra IsraeluluiArmata libaneză a reținut 12 luptători ai Hezbollah, în urma ordinului autorităților judiciare de a-i urmări pe cei responsabili de lansarea de rachete și drone din Liban către Israel, potrivit presei locale citate de Al Jazeera.
Postul de televiziune libanez Lebanese Broadcasting Corporation a declarat că armata a reținut cei 12 membri ai Hezbollah la un punct de control.
Trump, despre viitoarea conducere a Iranului: „Ar fi mai bine ca cineva din interior să preia conducerea”Președintele american Donald Trump a declarat că ar fi mai bine ca cineva din Iran, și nu Reza Pahlavi, fiul fostului șah, să conducă țara după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului se va încheia.
„[Pahlavi] pare o persoană foarte drăguță. Dar mi se pare că ar fi mai bine ca cineva din interior să preia conducerea”, a declarat Trump reporterilor, în timp ce se întâlnea cu cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă.
Cel mai rău caz pentru Iran ar fi o nouă conducere „la fel de rea ca cea anterioară”, spune TrumpDonald Trump a continuat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Acesta a afirmat că nu vrea ca în Iran să preia conducerea cineva mai rău decât Khamenei.
„Cel mai rău caz ar fi să facem asta și apoi cineva să preia conducerea, care este la fel de rău ca persoana anterioară, nu-i așa? S-ar putea întâmpla asta, nu vrem să se întâmple. Cel mai rău ar fi să treci prin asta, și după 5 ani să realizezi că ai pus pe cineva în funcție care nu este mai bun”, a spus Trump în Biroul Oval.
Trump anunță că întrerupe relațiile cu Spania după ce premierul Sanchez a refuzat accesul SUA pentru atacul IranuluiPreședintele american Donald Trump anunță că întrerupe relațiile cu Spania după ce premierul Sanchez a refuzat accesul SUA pentru atacul Iranului.
„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că e în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. Spania nu are nimic din ce avem noi nevoie, exceptând oamenii grozavi. Spaniolii sunt grozavi. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a spus Trump.
Răspunzând la întrebările jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval, Trump nu este încântat nici de Marea Britanie și l-a atacat pe premierul britanic Keir Starmer: „Totuși, nu este Winston Churchill”.
Trump spune că a distrus aproape tot în Iran: „Radarele lor au fost distruse”Președintele SUA, Donald Trump, l-a primit pe cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă. Într-o discuție cu jurnaliștii, președintele american a declarat că în urma atacurilor asupra Iranului, aproape totul a fost distrus.
„Nu au marină, nu au forțe aeriene, nu au detecție aeriană, radarele lor au fost distruse. Aproape totul a fost distrus”, a spus Trump.
Președintele SUA a continuat spunând că Israelul nu i-a forțat mâna ca să atace Iranul.
„Nu. Poate că i-am forțat. Părerea mea era că acești nebuni urmau să atace primii”, a afirmat Trump.
Rapoarte iraniene: Nicio scurgere radioactivă detectată de la instalația de îmbogățire nucleară NatanzAgenția de știri iraniană Nour a relatat că nu a fost detectată nicio scurgere radioactivă de la instalația subterană de îmbogățire din Natanz, situată în centrul provinciei Isfahan, scrie Reuters.
Imaginile din satelit realizate luni arată trei clădiri distruse care erau încă în picioare duminică. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că structurile de la intrarea în instalație au suferit daune și că nu se așteaptă „consecințe radiologice” ca urmare a acestora.
Reuters: Explozii puternice au loc în Dubai și Abu DhabiAgenția Reuters informează că explozii puternice au loc în Dubai și Abu Dhabi.
Pe de altă parte, a avut loc un atac combinat cu drone și rachete iraniene asupra Kuweitului, Bahrainului și Emiratelor Arabe Unite.
Primele țări UE care au solicitat asistență de la Bruxelles pentru evacuarea propriilor cetățeni din Orientul MijlociuUniunea Europeană a început să ajute Italia, Austria și Slovacia să-și repatrieze cetățenii blocați în Orientul Mijlociu, informează Al Jazeera.
Comisarul Hadja Lahbib a declarat că aceste trei țări sunt primele care au solicitat până în prezent Bruxelles-ului să contribuie la finanțarea zborurilor de evacuare din regiune.
Qatar neagă că a atacat IranulMinisterul de Externe al Qatarului a calificat drept nefondate zvonurile răspândite de mass-media din Israel care susțineau că Qatar a atacat Iranul, subliniind că nu a participat la atacurile americano-israeliene asupra Iranului.
Donald Trump se gândește să înarmeze grupurile de Opoziție din IranJurnaliștii de la Wall Street Journal, Axios și Haaretz dezvăluie detalii din discuțiile de la Casa Albă pe tema intervenției din Iran.
Wall Street Journal titrează că „Trump este deschis la posibilitatea înarmării grupurilor de opoziție față de regimul din Iran”.
Jurnaliștii raportează că președintele SUA, Donald Trump ia în considerare sprijinirea grupurilor înarmate care se opun regimului din Iran, inclusiv facțiuni kurde.
Conform analiștilor, uciderea lui Khamenei a declanșat două instincte puternice în Kremlin: frica pentru propria longevitate politică și obsesia de a-și asigura supraviețuirea prin succesul militar în Ucraina, scrie Politico.
Într-o declarație publică, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept „o crimă prin încălcarea cinică a normelor morale și a dreptului internațional”, fără a menționa însă direct țările implicate.
Experți politici subliniază că evenimentele recente, inclusiv răsturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin.
Politica sa internă și externă reflectă teama de trădare și controlul strict asupra disidenței. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia afirmă că moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitură în politica rusă, consolidând percepția lui Putin că Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precauțiile.
Criza iraniană, în viziunea Kremlinului, are și implicații strategice: poate genera prețuri mai mari la petrol, slăbi coeziunea Occidentului și distrage atenția SUA de la „operațiunea militară specială” din Ucraina. În același timp, Putin își menține pragmatismul: securitatea personală și a regimului primează, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depăși interesele Rusiei.
Profesorul Sam Greene de la King’s College London notează că acțiunile recente arată că Putin va folosi orice presiune internațională pentru a-și întări poziția în război și a-și proteja regimul.
Experții avertizează că dictatorii cu putere concentrată, ca Putin, părăsesc funcția fie arestați, fie în sicriu, iar această realitate influențează deciziile sale interne și externe.
La 4 zile după dispariția ayatollahului, Ali Khamenei, sistemul islamic a intrat în faza finală de alegere a liderului.
Constituția Iranului este astfel concepută încât nu există impedimente în alegere, situațiile excepționale fiind prevăzute în legea fundamentală.
Conform articolului 111 din Constituție, imediat după dispariția liderului suprem, Consiliul provizoriu al conducerii, format din președintele (Masoud Pezeshkian), șeful puterii judiciare (Gholamhossein Mohseni Eje’i) și unul dintre jurisconsulții Consiliului Gardienilor (Ayatollah Alireza Arafi), s-a întrunit și a preluat conducerea țării.
Clădirea lovită din Qom era goalăChiar dacă astăzi clădirea Adunării din Qom a fost lovită de atacuri israeliene, în locație nu a avut loc nicio întâlnire. Votul pentru alegerea unul nou lider iranian se desfășoară de la distanță din motive de securitate.
Sursele iraniene, citate chiar de Israel, spun că etapele finale sunt în curs de desfășurare și un nou lider ar putea fi anunțat foarte curând.
Teheran, sub bombardamente. Mehr News
Membrii experților, care au responsabilitatea alegerii liderului, anterior au analizat în mod privat opțiunile multiple în cadrul negocierilor Comisiei 107 a experților, care are sarcina de a examina regulat criteriile și opțiunile posibile pentru conducere.
Ultima rundă de negocieri este în plină desfășurare, iar unii membri au anunțat o alegere „foarte rapidă” a viitorului lider, anunță Fars.
Vehiculată este data de 6 martie, potrivit Fars.
Khamenei nu și-a lăsat succesor, dar a lăsat indicațiiAgenția de stat răspunde și la o altă întrebare: „Liderul Khamenei în timpul vieții sale a indicat o persoană sau persoane ca opțiuni de succesiune?”
„Ca răspuns la această întrebare, sursele spun că Ayatollah Khamenei nu a desemnat nicio opțiune și a lăsat această sarcină experților”, anunță agenția.
Cu toate acestea, iranienii spun că, de-a lungul anilor, Khamenei a trasat criterii pentru viitorul lider: „printre aceste criterii se numără opoziția față de imperialism, curajul, integritatea, alături de alte condiții generale precum justiția, conștientizarea timpului și puterea de conducere”.
Sursele agenției spun că Iranul nu poate intra într-un vid de putere, mecanismul alegerilor fiind prevăzut în Constituție
„Având în vedere condițiile sensibile regionale și atacurile militare, anunțul oficial al rezultatului alegerii va avea loc în orele sau, cel târziu, în zilele următoare, pentru a demonstra din nou coeziunea și dinamismul sistemului islamic lumii întregi”, încheie Fars.
Donald Trump sugerează un vid de putere în Iran: „Toți sunt morți”Astăzi, președintele SUA, Donald Trump, a lăsat de înțeles că în Iran există un vid de putere.
„Majoritatea oamenilor pe care îi aveam în minte pentru conducere sunt morți. Aveam pe cineva în minte din acel grup dar este mort. Acum avem un alt grup și este posibil ca și ei să fie morți, potrivit rapoartelor”.
Cu ocazia primirii la Casa Albă a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, președintele SUA s-a lăudat și cu asasinarea lui Qassem Soleimani, fostul comandant al Forțelor Quds: „Pe Soleimani l-am ucis mandatul trecut. Dacă nu o făceam, cred că ar fi fost o altă poveste astăzi. Iranienii ar fi fost mult mai puternici și mai inteligenți decât sunt astăzi”.
Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro.
„Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron.
După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”.
„Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el.
„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron.
Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional.
„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el.
Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.
Ministra de Externe Oana Țoiu susține că Franța ar fi invitat România să facă parte din grupul de țări care găzduiesc elemente ale „scutului nuclear”, potrivit Reuters, scrie G4Media. Ministra de externe a mai declarat în Polonia, unde face o vizită, că o decizie va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Într-un interviu pentru TVP World, Țoiu nu și-a exprimat opinia personală cu privire la oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau de „descurajare avansată”. Totuși, ea a afirmat că astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de vârf ale țării și că acestea trebuie să reflecte un consens național.
Informația vine în contextul în care luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.
Macron a mai precizat că noua postură va „prevedea desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țări aliate”, dar a subliniat că nu va exista nicio împărțire a procesului decizional cu alte state în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare.
În același discurs, el a anunțat că opt țări partenere – printre care România nu a fost menționată – vor găzdui „forţe aeriene strategice” ale forţelor aeriene franceze.
Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a mai spus Macron luni.
Ucraina are o experiență solidă în contracararea dronelor și a rachetelor, acumulată în cei patru ani de confruntare cu valuri de atacuri rusești.
„Am discutat cum putem ajuta în această situație și cum putem sprijini protecția vieților. S-a convenit ca echipele noastre să colaboreze în acest sens”, a declarat Zelenski după convorbirea cu liderul EAU.
După apelul cu Sheikul Tamim, Zelenski a adăugat că echipele ucrainene și qatareze vor rămâne în contact pentru a „stabili cum putem oferi împreună o protecție mai mare oamenilor”.
Oficialii de la Kiev spun că Ucraina este gata să trimită specialiști în drone în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la neutralizarea dronelor iraniene, dacă partenerii săi vor ajuta la medierea unui armistițiu în războiul cu Rusia.
Călin Georgescu a scris un mesaj pe rețeaua de socializare.
„În spațiul public apar afirmații potrivit cărora aș avea legături cu diverse partide politice sau aș fi înființat un partid. Aceste informații sunt false. Nu am înființat și nu conduc niciun partid politic”, a scris Georgescu.
El a mai transmis că nu intenționează să coordoneze un partid politic.
„Orice grup sau formațiune care declară că mă susține o face în nume propriu și nu există niciun angajament sau coordonare din partea mea. Responsabilitatea mea rămâne, înainte de orice, față de români. Partidul meu este poporul român”, precizat Călin Georgescu.
Partidul „România Românilor” a primit luni personalitate juridică, după ce Tribunalul București a admis cererea de înregistrare și a dispus înscrierea formațiunii în Registrul Partidelor Politice.
Potrivit unor informații, Călin Georgescu a fost indicat drept lider spiritual al noii formațiuni. Printre fondatori sunt foștii edili din București, Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5 și Dan Tudorache, fost primar al Sectorului 1.
Prin apel la 112, marți în jurul 17:40, a fost sesizat faptul că în aval de Barajul Reconstrucția din municipiul Piatra-Neamț se află pești morți, a transmis ISU Neamț.
La locul indicat au fost direcționate forțe și mijloace de intervenție din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț și DSVSA. Ajunși la locul indicat, pompierii au constatat că cele sesizate se confirmă.
Având în vedere cele constate, au fost înștiințate instituțiile cu rol în gestionarea situației.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț a prelevat probe de apă pentru efectuarea de analize. Reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț au recoltat probe din peștii morți, care vor fi transmise pentru analiză la laboratorul de specialitate din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București, potrivit mesageruldeneamț.ro.
Volodimir Zelenski este de părere că premierul Ungariei, Viktor Orban, va pierde alegerile care sunt programate în luna aprilie. În opinia sa, Zelenski spune că acest eveniment va face posibilă normalizarea relațiilor cu Ungaria.
„[Viktor] Orbán devine important atunci când forțe politice importante îi dau putere, altfel nu valorează prea mult. Ungaria este o țară care contează, dar nu are greutate militară. Nu vorbesc cu el, pentru că nu vrea, dar am contacte cu Robert Fico. Cred că Orbán va fi învins la alegeri și atunci vom putea relua relațiile normale cu Ungaria, și pentru că poporul maghiar nu este pro-rus”, a afirmat Zelenski într-un interviu pentru publicația Corriere della Sera.
Liderul de la Kiev a fost întrebat și despre cererea de restabilire a transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, care a fost ținta atacurilor rusești.
„Rușii au bombardat (conducta – n.r.) Drujba de mai multe ori și apoi au atacat tehnicienii noștri care o reparau. De ce Orbán nu a dat vina pe ruși pentru bombardament? I-am explicat lui Fico: conducta este distrusă, este nevoie de un armistițiu pentru a o repara și acest lucru trebuie spus clar lui Putin”, a completat președintele ucrainean.
Afirmațiile lui Zelenski vin după ce la sfârșitul lunii februarie, premierul ungar Viktor Orban a susținut că Ucraina ar pregăti acțiuni menite să perturbe sistemul energetic al Ungariei și a anunțat desfășurarea armatei pentru protejarea infrastructurii energetice critice.
„Văd că Ucraina pregătește noi acțiuni pentru a perturba funcționarea sistemului energetic al Ungariei. Prin urmare, am ordonat consolidarea protecției infrastructurii energetice critic”, a spus Orban la momentul respectiv.
Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pe 12 aprilie. Cele mai recente sondaje arată că partidul de opoziție Tisza din Ungaria și-a mărit avantajul în fața partidului Fidesz al prim-ministrului Viktor Orban în luna februarie. Concret, Tisza are sprijinul a 55% dintre alegătorii hotărâți, în creștere față de 51% în ianuarie, în timp ce sprijinul pentru Fidesz a scăzut la 35% de la 39%.
