MediaFax.ro

„Necesitatea asigurării serviciului public a constituit și constituie în continuare o prioritate pentru CFR Călători cu toate că devine din ce în ce mai greu de îndeplinit acest deziderat în condiţiile subfinanţării acute a sistemului și cu atât mai mult atunci când se suprapune peste neplata (sau plata mult întârziată) a facilităților de călătorie acordate de statul român pentru călătoriile cu trenul pentru diferite categorii sociale”, a transmis compania.

Potrivit CFR Călători, deși în 2025 compensația acordată reprezintă doar 80% din cea din 2024, iar costurile legate de circulația trenurilor au crescut semnificativ, compania depune toate demersurile necesare pentru a achita, în limita prevederilor legale, sumele datorate către CFR SA pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice.

În luna octombrie 2025, CFR Călători a primit de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) următoarele sume:

– în data de 15 octombrie, 133 de milioane de lei ce reprezintă compensaţia care a fost utilizată pentru plata salariilor şi a obligaţiilor către Bugetul de Stat, obligaţii care sunt în cuantum de 158 milioane de lei (diferenţa a fost suportată din încasările CFR Călători);

-în data de 21 octombrie a intrat în conturile companiei suma de 105 milioane de lei reprezentând facilităţi. Această sumă va putea fi utilizată de către CFR Călători începând cu data de 22 octombrie 2025, conform unei adrese emise de către Trezoreria Bucureşti, pentru plăți parţiale a datoriilor restante către diverşi furnizori.

Compania precizează că are datorii restante cuprinse, ca vechime, între 30-180 de zile către diferiţi furnizori pentru plata: TUI, energie electrică, motorină, reparații și salubrizare material rulant, etc.

Structura cheltuielilor lunare în sumă de 360 de milioane de lei ale CFR Călători este următoarea: TUI 60.000.000 lei; energie 40.000.000 lei; obligații bugetare ANAF inclusiv eșalonarea 80.000.000 lei; salarii 80.000.000 lei; motorină tracţiune 30.000.000 lei; cheltuieli reparații, salubrizare, pază, etc 45. 000.000 lei; alți furnizori 25.000.000 lei.

„Din datoria restantă reprezentând TUI, compania a efectuat plăți în cuantum de 10 milioane lei din fonduri proprii în perioada 16 – 20.10. 2025, urmând ca o nouă plată în cuantum de 30 de milioane de lei să se efectueze în data de 22 octombrie 2025. O altă sumă urmează a fi compensată pentru prestațiile efectuate de către CFR Călători, către CFR SA”.

Circulația trenurilor operate de CFR Călători a fost reluată, după ce Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA și operatorul național de transport feroviar de călători au ajuns la un acord privind stingerea datoriilor restante, în valoare de aproape 80 de milioane de lei.

Pacienții care se luptă cu cancerul pulmonar sau de piele în stadiu avansat și care au primit vaccinul Covid mRNA în termen de 100 de zile de la începerea imunoterapiei au trăit semnificativ mai mult decât cei care nu l-au primit, potrivit unei cercetări revoluționare realizate de echipe din SUA.

Cercetătorii au afirmat că această descoperire ar putea marca un moment crucial în peste un deceniu de cercetări în domeniul tratamentelor bazate pe mRNA, concepute pentru a trezi sistemul imunitar împotriva cancerului, și ar putea fi un „pas semnificativ” către obiectivul greu de atins al unui vaccin universal împotriva cancerului, potrivit Independent.

Concluziile se bazează pe analiza a peste 1.000 de dosare ale pacienților, realizată de Universitatea din Florida și Centrul de Cancer MD Anderson al Universității din Texas, unde pacienții erau tratați.

Rezultatele actuale sunt preliminare, au afirmat echipele, dar dacă vor fi validate într-un studiu clinic randomizat aflat în prezent în fază de proiectare, studiul „ar putea avea un impact clinic pe scară largă”.

„Am putea proiecta un vaccin nespecific și mai bun pentru a mobiliza și reseta răspunsul imunitar, într-un mod care ar putea fi, în esență, un vaccin universal, gata de utilizare, împotriva cancerului pentru toți pacienții cu cancer”, a declarat cercetătorul principal, dr. Elias Sayour, oncolog pediatru la Universitatea din Florida.

Studiul a inclus înregistrările a 180 de pacienți cu cancer pulmonar în stadiu avansat care au primit un vaccin Covid într-o perioadă de 100 de zile înainte sau după începerea tratamentului cu medicamente imunoterapeutice.

În același timp, 704 persoane au fost tratate cu aceleași medicamente, dar nu au primit vaccinul. Administrarea vaccinului a fost asociată cu o aproape dublare a supraviețuirii medii, de la 20.6 luni la 37.3 luni.

În mod similar, printre pacienții cu melanom metastatic, cei cu cancer care s-a răspândit de la locația inițială, de obicei pielea, la alte părți ale corpului, 43 dintre ei au primit un vaccin în termen de 100 de zile de la inițierea imunoterapiei, în timp ce 167 de pacienți nu au primit vaccinul.

Cu vaccinul, supraviețuirea medie a crescut de la 26.7 luni la o perioadă cuprinsă între 30 și 40 de luni, au descoperit cercetătorii. La momentul colectării datelor, unii pacienți erau încă în viață, ceea ce înseamnă că efectul vaccinului ar putea fi și mai puternic.

Echipa a afirmat că administrarea vaccinurilor împotriva pneumoniei sau gripei care nu conțin ARNm nu a dus la modificări ale longevității.

În cazul cancerului pulmonar și al celui de piele, medicii stimulează de obicei sistemul imunitar cu medicamente concepute pentru a „elibera frânele” și a recunoaște și ataca celulele canceroase mai eficient, au explicat cercetătorii.

Cu toate acestea, în stadiile avansate ale bolii, majoritatea pacienților nu răspund bine și adesea au epuizat alte opțiuni de tratament, cum ar fi radioterapia, chirurgia și chimioterapia.

Pentru a-și susține concluziile, cercetătorii de la Universitatea din Florida au replicat efectul la șoareci. Ei au combinat medicamente imunoterapeutice cu un vaccin cu ARNm specific pentru Covid, care a demonstrat că poate transforma cancerele care nu răspund la tratament în cancerele care răspund la tratament, împiedicând astfel creșterea tumorii.

Dr. Jeff Coller, un renumit om de știință în domeniul ARNm și profesor la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că descoperirile indică încă o modalitate prin care Operațiunea Warp Speed – parte a răspunsului rapid al guvernului american la Covid – continuă să salveze vieți în „moduri unice și neașteptate”.

„Rezultatele acestui studiu demonstrează cât de puternice sunt medicamentele cu ARNm și că acestea revoluționează tratamentul cancerului”, a spus dr. Coller.

„Deși nu s-a dovedit încă că este cauzal, acesta este tipul de beneficiu al tratamentului pe care îl urmărim și sperăm să îl vedem cu intervențiile terapeutice – dar rareori se întâmplă”, a spus dr. Duane Mitchell, directorul Institutului de Științe Clinice și Translaționale al Universității din Florida.

Concluziile echipei au fost prezentate săptămâna aceasta la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin.

Descoperirea vine la câteva săptămâni după ce secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr, a susținut în mod eronat că vaccinurile cu ARNm sunt ineficiente, încercând să justifice decizia recentă a Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale de a anula proiecte de cercetare finanțate de guvern în valoare de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea de noi vaccinuri folosind această tehnologie.

Vaccinurile au salvat viețile a milioane de americani în timpul pandemiei de Covid.

Varujan Cozighian a absolvit Conservatorul din București la clasa maestrului Garabet Avakian și a câștigat numeroase premii internaționale, printre care Premiul Ruggiero Ricci la Geneva și Premiul al III-lea la Concursul Internațional „George Enescu”.

La 24 de ani, în 1960 a fost numit concertmaistru al Filarmonicii bucureștene, la invitația dirijorului George Georgescu.

„Timp de 22 de ani, a reprezentat un reper profesional și uman admirabil și memorabil, grație științei muzicale de cel mai înalt nivel”, potrivit mesajului publicat pe Facebook.

După 1982, s-a stabilit în Spania, unde a contribuit la dezvoltarea Orchestrei Simfonice din Bilbao, în aceeași calitate de concertmaistru. Un moment simbolic al carierei sale a fost revenirea la Ateneul Român în 1994, când a interpretat Simfonia Spaniolă de Édouard Lalo.

„Trupul neînsuflețit al maestrului Varujan Cozighian va fi depus în rotonda Ateneului vineri, 24 octombrie, între orele 9-12”, se mai arată în mesajul publicat de Filarmonica „George Enescu”, pe rețele de socializare.

Într-o intervenție la Digi24, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a criticat decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, calificând-o o „găselniță” a Curții.

„Prima dată am făcut prin ordonanță de urgență, Curtea a spus nu, ne-am dus cu lege în Parlament și am interzis cumulul pensiei cu salariu. Și acum, Curtea Constituțională a spus nu pe fond, ci pe formă, că „termenul pe care noi îl considerăm că trebuie să-l respectați nu e cel de 10 zile, ci de 30 de zile pentru a primi avizul de la CSM”. După părerea mea, este o găselniță”, a spus Boc.

Acesta a mai criticat și faptul că „până acum câteva zile, termenul de 10 zile era considerat de către Curtea Constituțională, în alte decizii, ca fiind un termen rezonabil pentru a primi un aviz, care oricum are caracter consultativ. De ieri, nu mai e valabil 10 zile, trebuie să fie 30. Este puterea discreționară a Curții Constituționale de a stabili acest lucru”.

În plus, Boc a mai afirmat că Guvernul „nu are voie să facă pași înapoi în această reformă” și a subliniat faptul că magistrații „sunt un stil de rezistență al statului de drept extrem de important, dar trebuie să ne raportăm la ceea ce societatea românească își poate permite astăzi, astfel încât toți să se simtă parte și la bine, și la greu”.

Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.

„Muzeul Luvru afirmă că vitrinele instalate în decembrie 2019 reprezentau un progres considerabil în materie de securitate, având în vedere gradul de uzură al vechilor echipamente, care ar fi dus, fără înlocuire, la retragerea operelor din fața publicului”, a declarat conducerea marelui muzeu, potrivit Le Figaro.

Autorii jafului au sustras opt obiecte de o valoare inestimabilă, iar un al nouălea obiect, pe care încercaseră să îl fure, a fost găsit la fața locului, a declarat procuroarea pariziană Laure Beccuau.

Poliția pariziană a deschis o anchetă amplă pentru identificarea autorilor, iar ministrul Justiției s-a declarat încrezător că aceștia vor fi prinși.

Dermatoza Nodulară Contagioasă este o boală foarte contagioasă care provoacă bățici și scade producția de lapte a animalelor. Boala nu afectează oamenii , însă duce frecvent la restricții comerciale și pierderi economice semnificative.

„Am suspendat temporar exporturile de animale vii pentru a preveni răspândirea bolii; Franța a luat măsuri similare”, a spus ministrul Agriculturii, Luis Planas.

Focarul a fost descoperit la o fermă cu 123 de vite de lapte în apropiere de Girona, în nord-estul țării, după ce trei animale au prezentat simptome de la începutul lunii octombrie.

Implantul, care este plasat sub retina ochiului și se conectează la o pereche specială de ochelari, se adresează persoanelor cu degenerescență maculară legată de vârstă (AMD), o afecțiune frecventă care provoacă pierderea vederii în centrul câmpului vizual.

Aceasta poate îngreuna cititul și recunoașterea fețelor și afectează de obicei persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit Euronews.

Mulți dintre cei 38 de pacienți vârstnici care au participat la studiu și-au recăpătat capacitatea de a citi litere, cuvinte și numere după utilizarea dispozitivului, potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine.

„Acest studiu confirmă că, pentru prima dată, putem restabili vederea centrală funcțională la pacienții orbiți de atrofie geografică” sau AMD avansată, a declarat dr. Frank Holz, autorul principal al studiului și președintele departamentului de oftalmologie al Spitalului Universitar din Bonn, Germania.

„Implantul reprezintă o schimbare de paradigmă în tratarea AMD în stadiu avansat”, a adăugat Holz într-o declarație.

Toți pacienții sufereau de atrofie geografică cu AMD uscată, o formă a afecțiunii care provoacă pierderea vederii în timp și nu poate fi tratată.

Aceștia aveau o vedere periferică limitată înainte de implantarea dispozitivului în spitale din cinci țări europene. Pacienților li s-au dat ochelari speciali care conțineau o cameră video și le permiteau să focalizeze, să mărească și să scaneze text sau numere.

Ochelarii procesau aceste imagini și foloseau lumina infraroșie apropiată pentru a le proiecta pe implant, care apoi convertea lumina respectivă într-un semnal electric care stimula celulele din retină.

Acest proces a restabilit „fluxul de informații vizuale”, se arată în studiu.

În decurs de un an, 84% dintre participanți puteau citi litere, numere și cuvinte cu ajutorul vederii artificiale, iar 69% au declarat că erau, în general, mulțumiți de dispozitiv.

Dispozitivul a fost dezvoltat de o companie franceză, Pixium Vision, care și-a încetat activitatea anul trecut. Compania americană Science Corporation, care dezvoltă interfețe creier-computer (BCI), a cumpărat activele Pixium și a solicitat autorizația de comercializare a dispozitivului în Uniunea Europeană.

Compania a declarat că speră ca dispozitivul să fie disponibil în UE anul viitor și că modelul actual ar putea fi oferit unui subgrup de pacienți cu AMD avansată și pierdere severă a vederii.

De asemenea, compania lucrează la o versiune mai avansată a dispozitivului.

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, arată datele publicate marți de Eurostat, biroul de statistică al UE. Țara noastră a fost urmată de Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 3,1%.

Potrivit raportului, doar câteva state membre – Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia –  au reușit să încheie anul cu un buget pe plus.

România este și singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, iar Ungaria cu aproape 5%, valori considerabil mai reduse.

Pentru 2025, deficitul bugetar al României ar urma să se mențină între 7,5% și 8,5% din PIB, potrivit agențiilor de rating, cu o ușoară corecție față de 2024.

Un asemenea nivel al deficitului înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, fiind nevoit să se împrumute constant pentru a acoperi diferența. De aici creșterea datoriei publice și costurile mai mari de finanțare, întrucât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernul. În plus, un deficit peste limita europeană de 3% menține România sub procedura de deficit excesiv, ceea ce poate atrage presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor bugetare.

În ceea ce privește datoria publică, România se menținea, la finalul lui 2024, la un nivel moderat: 54,8% din PIB. Țara noastră rămâne astfel sub media Uniunii Europene, care a fost de 80,7%, și mult sub zona euro, unde datoria a ajuns la 87,1% din PIB.

La polul opus, unele state nordice și baltice, precum Estonia sau Bulgaria, au continuat să aibă cele mai mici datorii din Uniune, sub pragul de 30% din PIB. În schimb, în sudul continentului, povara datoriilor rămâne foarte ridicată: Grecia și Italia depășesc cu mult 130% din PIB, iar Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.

Aceste diferențe de datorie nu explică întotdeauna și diferențele de deficit. Țările cu datorii mari, cum sunt Belgia sau Franța, adună mulți bani la buget, dar cheltuiesc și mai mult. Altele, cu datorii mici, cum este Bulgaria, reușesc să mențină echilibrul printr-o cheltuire mai atentă a banilor publici.

România, în schimb, are o problemă diferită: statul strânge foarte puține venituri, dar are cheltuieli apropiate de media europeană. Potrivit raportului statisticii europene, în 2024, cheltuielile publice în România au fost 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare doar 34,2%, printre cele mai mici din Uniune. Media UE în 2024 a fost 49,2% pentru cheltuieli și 46,0% pentru venituri.

Economiștii atrag atenția că, deși datoria României este încă sub limita europeană de 60% din PIB, deficitele mari pot face ca aceasta să crească tot mai repede. Cu alte cuvinte, statul este nevoit să se împrumute tot mai mult și să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi lipsa de bani din buget.

Datele Eurostat sunt transmise de statele membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, care monitorizează respectarea criteriilor de stabilitate bugetară în Uniunea Europeană.

Prețurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile orașe ale României, însă creșterile nu au fost uniforme la nivel național, întrucât variațiile au depins atât de evoluția economiei României, cât și de o serie de factori locali.

Datele analizate provin din anunțurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 și septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât și apartamentele de pe piața secundară, cu una, două, trei sau patru camere.

Citeşte comunicatul integral AICI

Potrivit site-ului companiei, Nova Post Ucraina a fost lansată în anul 2001 și este lider în livrarea expres și cea mai rapidă companie de livrare din Ucraina. Livrează zilnic 1,5 milioane de colete și mărfuri, dar și oferă servicii de stocare și sortare a mărfurilor, inclusiv livrări cargo.

Nova Post Europe face parte din grupul de companii NOVA, care include și alte companii ucrainene și internaționale. Compania oferă servici de logistică la nivel european, în mai multe țări din UE, printre care și Polonia, Republica Moldova sau România. 

Compania a contribuit la campanii sociale în Ucraina, cum ar fi, spre exemplu în pandemie, dar și în 2024, când a lansat  „Poșta Umanitară”, care permite organizațiilor caritabile și organizațiilor de voluntari să expedieze ajutoare, fiind înregistrate peste 1,5 milioane de expedieri.

Sediul companiei NOVA Post din București este o sucursală a companiei. Potrivit datelor publicate de SRI, doi cetățeni de origine poloneză au depus la sediul NOVA POST două colete cu dispozitive incendiare artizanale, activate de la distanță. Potrivit autorităților, operațiunea a fost orchestrată de Rusia.

Nu este prima tentativă de sabotaj rus pe teritoriul Europei. În Polonia, o cetățeană de origine ucraineancă a fost pusă sub acuzare de autorități pentru o tentativă de sabotaj identică, care viza operațiuni cu colete-bombă.

De asemenea, din 2022 până în prezent, 44 de persoane au fost reținute în Polonia pentru spionaj sau acte de sabotaj pentru Rusia sau Belarus.

Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene sau polone.

Una dintre vecinele femeii a murit după ce a căzut de la înălțime, încercând fără succes să scape pe fereastră, scrie BBC.

Femeia, aflată în jurul vârstei de 20 de ani, le-a spus polițiștilor că a încercat să ardă un gândac folosind o brichetă și un spray inflamabil, adăugând că mai folosise această metodă și anterior. Însă, luni, obiecte din locuința ei au luat foc.

Poliția din orașul Osan, situat în nordul țării, a precizat că femeia ar putea fi acuzată de provocarea accidentală a unui incendiu și de deces din neglijență.

„Vânătoarea” de gândaci cu „aruncătoare de flăcări improvizate” a devenit o metodă inedită de a scăpa de dăunători, popularizată prin videoclipuri de pe rețelele de socializare.

Femeia care a murit în incendiul din Osan, o cetățeană chineză de aproximativ 30 de ani, locuia la etajul al cincilea al clădirii împreună cu soțul și bebelușul lor de două luni.

Când au realizat că a izbucnit un incendiu, cei doi au deschis fereastra și au cerut ajutor.
Au reușit să-și salveze copilul, prin fereastră, întinzându-l unui vecin din blocul alăturat, înainte de a încerca să se evacueze și ei.

Soțul a reușit să se cațere pe clădirea de alături, însă femeia a căzut în timp ce încerca să-l urmeze. A fost transportată la spital, dar a fost declarat decesul câteva ore mai târziu.

Polițiștii cred că cei doi au încercat să iasă pe fereastră deoarece fumul dens provenit din incendiu blocase casa scării, potrivit presei locale.

Alți opt locatari au suferit intoxicații cu fum în urma incendiului.

Cercetătorii britanici au evaluat 200 de pacienţi prin examinări dentare, analize de sânge şi chestionare alimentare, descoperind o legătură puternică între alimentaţie şi sănătatea gingivală.

Rezultatele au arătat că pacienţii care au adoptat o dietă bogată în fructe, legume, leguminoase şi ulei de măsline au prezentat niveluri semnificativ mai scăzute ale markerilor inflamatori şi o sănătate mai bună a gingiilor.

Pe de altă parte, studiul a revelat o veste proastă pentru iubitorii de carne roşie: consumul frecvent creşte riscul de a dezvolta boli grave ale gingiilor sau inflamaţii sistemice.

Pacienţii care nu au urmat cu stricteţe dieta mediteraneană, în special cei care consumau des carne roşie, au manifestat tendinţa de a suferi de afecţiuni gingivale mai severe.

Alimentele care vindecă sunt: grăsimile sănătoase (uleiul de măsline conţine acid oleic, care reduce markerii inflamatori, peştele gras, nucile şi seminţele, bogate în omega-3).

Previn inflamaţiile cerealele integrale (orezul brun, ovăzul şi pâinea integrală conţin compuşi antiinflamatori naturali), fructele şi legumele: legumele cu frunze verzi stimulează producţia de salivă şi neutralizează acizii, citricele (portocale, lămâi) şi fructele de pădure (cireşe, afine) sunt bogate în polifenoli care reduc placa dentară şi cariile.

Profesorul Luigi Nibali, autorul principal al studiului, subliniază: „Cercetarea noastră arată efectul potenţial pe care o dietă bogată în nutrienţi şi plante l-ar putea avea asupra îmbunătăţirii sănătăţii gingiilor la nivel naţional”.

Dr. Giuseppe Mainas, coautor al studiului, consideră că aceste rezultate ar trebui integrate în tratamentul pacienţilor: „Aspectele legate de alimentaţie ar trebui luate în considerare în mod holistic atunci când se evaluează tratamentul pentru parodontită la pacienţi”.

Cercetătorii subliniază că studiul oferă o bază solidă pentru cercetări viitoare menite să înţeleagă mai bine relaţia dintre consumul de alimente şi afecţiunile gingivale.

Dieta mediteraneană se confirmă astfel nu doar ca un aliat al inimii şi al longevităţii, ci şi ca o soluţie accesibilă şi naturală pentru prevenirea problemelor dentare şi a inflamaţiilor dureroase ale gingiilor.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți cu documentaristul britanic Charlie Ottley, cunoscut pentru seria „Flavours of Romania”, pentru a stabili modalități de promovare a produselor tradiționale și sprijinirea producătorilor locali.

„O plăcere să îl cunosc pe Charlie Ottley, un adevărat ambasador al tradițiilor și frumuseților naturale ale satelor României”, a declarat Barbu.

Ministrul a precizat că discuțiile au vizat identificarea unor modalități concrete de promovare a produselor autentice.

„Avem același scop: să îi sprijinim pe producătorii noștri să își valorifice munca promovându-și produsele tradiționale gustoase și cu etichetă curată”, a adăugat Barbu.

În septembrie, Charlie Ottley a vizitat și Ministerul Economiei, unde a discutat cu ministrul Economiei, Radu Miruţă, despre proiecte de promovare a României.

Cunoscut pentru promovarea țării prin seria „Flavours of Romania”, documentaristul britanic a depus în urmă cu cinci ani dosarul pentru obținerea cetățeniei române, care se află încă în așteptare.

Ottley a primit titlul de cețățean de onoare al Brașovului.

Ei au avut de ales între 30 noiembrie şi 7 decembrie, însă în prima variantă alegerile ar fi avut loc în ziua Sfântului Andrei şi au preferat a doua variantă.

De asemenea, liderii coaliţiei au stabilit ca fiecare formaţiune să aibă un candidat propriu.

La momentul actual, numele vehiculate pentru funcţia de primar general al Capitalei sunt: Gabriela Firea sau Daniel Băluţă (PSD), Stelian Bujduveanu sau Ciprian Ciucu (PNL), precum şi Cătălin Drulă (USR).

Primăria Generală a Capitalei este condusă interimar de Stelian Bujduveanu, după ce postul de primar general a fost vacantat în urmă câştigării de către Nicuşor Dan a alegerilor prezidenţiale.

Liderii PSD au cerut în ședința coaliției și un act adițional la acordul de coaliție în care să fie specificată ideea candidațiilor separați la alegerile din București. Liderii PSD s-ar teme că unul dintre candidații PNL sau USR s-ar putea retrage pe ultima sută de metri. Totuși, actul adițional, nu ar fi fost accteptat până la acest moment.

Ședința este încă în desfășurare.

Conform legii, alegerile pentru București trebuiau organizate până pe 24 august – adică în termen de 90 de zile de la vacantarea funcției.

Electa Global se va ocupa de „toate aspectele legate de conceperea produselor, fabricație, marketing și distribuție, în strânsă coordonare cu familia”, a declarat Pournouri, pentru AFP. Gama va include haine, încălțăminte și accesorii premium.

Familia Maradona dorește astfel să păstreze memoria legendarului fotbalist.

„Numele tatălui nostru are o semnificație imensă pentru milioane de oameni din întreaga lume. Nu este doar o chestiune de produse (…) Este vorba despre a păstra cine a fost Diego – pasiunea lui, energia lui și dragostea lui pentru oameni”, au transmis copiii regretatului fotablist.

Această inițiativă face parte dintr-o tendință globală în care jucătorii celebri de fotbal își transformă numele într-un brand. Cristiano Ronaldo, Lionel Messi și Kylian Mbappé au urmat deja acest exemplu, iar tânărul Lamine Yamal și-a creat propriul logo la doar 18 ani.

Anunțul vine la două luni după ce copiii lui Diego Maradona au câștigat o dispută juridică împotriva surorilor fotbalistului, obținând dreptul exclusiv asupra mărcii comerciale care îi poartă numele.

„Reiterăm condamnarea noastră față de toate încălcările și practicile israeliene în Palestina, în special transformarea Fâșiei Gaza într-o zonă improprie pentru viața umană (și) încălcarea continuă a armistițiului”, a declarat, marți, acesta.

„Este regretabil faptul că mediul internațional rămâne incapabil să impună respectul în privința tragediei poporului palestinian”.

Agenția de știri palestiniană a declarat că Israelul a încălcat armistițiul de 80 de ori și a ucis cel puțin 80 de palestinieni de la intrarea în vigoare a acordului, scrie The Guardian.

Separat, Israelul a efectuat un atac aerian asupra unei echipe de negociatori Hamas în Qatar în septembrie, ceea ce a provocat o uriașă criză diplomatică.

Qatarul a transmis la momentul respectiv că acest lucru constituie o „încălcare flagrantă a tuturor legilor și normelor internaționale”.

Qatarul, un aliat apropiat al SUA, a găzduit negocierile menite să asigure încetarea focului în războiul Israelului din Gaza. În ciuda atacului mortal asupra capitalei sale, Qatarul continuă să joace un rol cheie ca intermediar, deși relațiile cu Israelul sunt extrem de tensionate.

Dacă încetarea focului negociată de SUA nu este complet compromisă, Qatarul, care găzduiește biroul politic al Hamasului din 2012, va juca probabil un rol esențial în încercarea de a convinge grupul militant să se dezarmeze, având în vedere experiența sa în mediere.

Comisia pentru Muncă Echitabilă din Australia a publicat marți decizia prin care a dat câștig de cauză lui Karlene Chandler, o angajată part-time a băncii Westpac, care a contestat obligația de a lucra cel puțin două zile pe săptămână de la birou. Hotărârea este considerată una istorică, într-un moment în care multe companii australiene încearcă să-și readucă personalul la sediu.

Potrivit hotărârii publicate pe site-ul Comisiei și citate de Reuters, banca îi permisese anterior angajatei să lucreze de la distanță, dar a revocat această posibilitate la începutul anului 2024. Economista, care lucrează de 23 de ani în cadrul băncii, în departamentul de credite ipotecare, a susținut că locuiește în afara orașului Sydney, iar deplasarea la un birou corporativ ar însemna aproape două ore de drum.

În timpul procesului, un manager al băncii i-ar fi spus lui Chandler că „munca de acasă nu este un substitut pentru îngrijirea copiilor”, însă Comisia a apreciat că nu existau motive rezonabile pentru ca instituția să-i refuze cererea de a lucra de la distanță.

Un purtător de cuvânt al Westpac a declarat că instituția analizează decizia Comisiei, subliniind că politicile de revenire la birou sunt concepute „pentru a asigura o colaborare semnificativă în cadrul echipelor, oferind în același timp flexibilitate pentru munca de acasă”.

Cazul Chandler a fost urmărit cu atenție în Australia, întrucât ar putea crea un precedent pentru alte dispute legate de munca hibridă. Deși sectorul financiar australian a încurajat treptat revenirea angajaților la birou, băncile de retail au adoptat un ritm mai lent, menținând o popularitate ridicată a modelului de lucru hibrid, spre deosebire de cele de investiții.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, potrivit procedurilor tribunalului muncii.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti – Serviciul valorificare bunuri confiscate în materie penală a anunţat că scoate la vânzare, începând cu 20 octombrie 2025, un pat din lemn de frasin, cu dimensiunile 1,60 x 2 metri, la preţul de 500 de lei. Ridicarea bunului se face de la locul de depozitare, cheltuielile fiind suportate de cumpărător.

Anunţul oficial, publicat pe pagina de Facebook a instituţiei, a stârnit sute de comentarii ironice din partea internauţilor, mulţi glumind pe tema bunurilor confiscate de ANAF.

Utilizatorii au sugerat că agenţia ar putea vinde şi borcane cu gem, murături, noptire sau capace de WC, comparând situaţia cu confiscarea unor obiecte banale, în timp ce marii datornici rămân neexecutaţi.

Printre cele mai amuzante comentarii se numără: „Ce urmează, pătuţuri de copii? Veioza de pe noptiera mamei?”, „Pare că ANAF scoate la licitaţie şi hârtia igienică” sau „În curând apar şi borcanele cu gem şi murături”.

„Le cer, directorilor CFR Călători și CFR Infrastructură (CFR S.A.), să ia toate măsurile pentru ca trenurile să poată circula în condiții normale. În cazul în care nu vor găsi soluții prin dialog, mă văd obligat să solicit măsuri împotriva ambilor.
Situația creată este una cu impact social, iar eu, ca ministru, sunt obligat să iau decizii pentru cetățeni. Trebuie să menționez că ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară) a alocat deja pentru CFR Călători, pentru luna aceasta, 243 de milioane de lei. Această sumă este destinată inclusiv plății datoriilor de peste 70 de milioane de lei pe care CFR Călători le are acum față de CFR Infrastructură, administratorul infrastructurii feroviare”, arată Ciprian Șerban.

Ca atare, spune ministrul Transporturilor, directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, „are, acum, posibilitatea să plătească această datorie și să stingă acest conflict” care creează probleme, în primul rând călătorilor.

La rândul lui, directorul general al CFR Infrastructură (CFR S.A.), Ion Simu, ar trebui să abordeze situația „lucid, astfel încât circulația trenurilor să nu fie întreruptă”.

„Chiar dacă managementul celor două Companii este selecționat în baza Ordonanței privind managementul corporativ (109/2011), directorii acestora trebuie să înțeleagă, în primul rând, rolul social al activităților pe care le prestează. Cred că cei doi nu au înțeles că principala lor obligație nu este să câștige bani în detrimentul serviciilor publice prestate. Rolul lor este să ofere servicii publice de calitate și nu să se folosească de funcțiile pe care le dețin pentru răfuieli personale.
Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”, adaugă Șerban.

La bârnă, Sabrina Maneca-Voinea a obținut 13,833 puncte (dificultate 6,200, execuție 7,633) și ocupă prima poziție, în timp ce Denisa Golgotă a încheiat cu 12,833p și Anamaria Mihăescu cu 11,300p.

La sol, Maneca-Voinea a obținut 13,666 puncte (5,900 dificultate, 7,766 execuție), fiind, de asemenea, pe prima poziție, în timp ce Golgotă, cu 13,333 puncte, ocupă locul 5, iar Mihăescu a fost notată cu 12,300p.

La sărituri, Sabrina a înregistrat o medie de 13,516 puncte și ocupă locul 6. Golgotă și Mihăescu au obținut fiecare 13,366p.

La paralele, Ella Oprea a stabilit cea mai bună performanță a româncelor, cu 12,900p, în vreme ce Mihăescu a încheiat cu 12,266p, iar Denisa Golgotă cu 10,300p. Maneca-Voinea nu a concurat la acest aparat.

În clasamentul provizoriu pentru individual compus, Denisa Golgotă ocupă locul 17, cu 49,832 puncte, iar Anamaria Mihăescu – locul 21, cu 49,232 puncte.

Gimnastele din Brazilia, China și Rusia, participante cu statut neutru, nu au evoluat încă.

Cele mai bune 24 de sportive, cu maximum două reprezentante pe țară, se califică la finala de la individual compus, programată joi, iar cele mai bune opt gimnaste de la fiecare aparat merg în finalele pe aparate, programate sâmbătă și duminică.