Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, arată BNR într-un comunicat.
Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai spune în comunicatul băncii centrale.
BNR anunță că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Articolul BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5 la sută pe an apare prima dată în Mediafax.
Biserica Palatului Cotroceni, construită în stil brâncovenesc și având hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Serghie și Vah”, este o emblemă a patrimoniului istoric și religios al României. Ctitorită inițial de domnitorul Șerban Cantacuzino, aceasta a trecut prin numeroase încercări: cutremure devastatoare, incendii, ocupații militare, dar și decizii politice controversate. În 1984, regimul comunist a demolat biserica, considerând-o „incompatibilă” cu restul ansamblului palatului, iar pe locul ei a construit un „Memorial Cantacuzin”.
Potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX, la începutul anilor ’90, când Ion Iliescu, președintele FSN, a ajuns la putere, el a luat o decizie surprinzătoare pentru unii: a alocat fonduri pentru reconstruirea bisericii pe vechiul ei loc.
Biserica Palatului Cotroceni sursa foto: muzeulcotroceni.ro
Astfel, începând din 2003, odată cu sprijinul familiei Cantacuzino, a fost demarat proiectul de reconstrucție, care a durat până în 2009. Ion Iliescu este astfel considerat primul ctitor al bisericii, iar președintele Traian Băsescu a dus mai departe lucrarea, începând din decembrie 2004, când Iliescu și-a încheiat mandatul de președinte.
Ultima onoare a lui Ion Iliescu: înmormântat în biserica pe care a recititorit-o
Această biserică refăcută din temelii a devenit nu doar un simbol al patrimoniului național, ci și locul unde Ion Iliescu și-a avut slujba de înmormântare, o onoare rară și profund semnificativă, despre care foarte puțini oameni știau.
Faptul că este singurul președinte român prohodit în propria biserică arată o latură puțin cunoscută a personalității sale, demonstrând că, dincolo de percepțiile publice, Iliescu a avut, se pare, un respect profund pentru valorile religioase și tradiționale.
Astfel, mitul conform căruia Ion Iliescu ar fi fost un ateu convins este pus sub semnul întrebării. El a reînviat, așadar, un monument istoric, o ctitorie veche, și a reușit să redea bisericii Palatului Cotroceni demnitatea pierdută.
În octombrie 2009, biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând şi în traseul de vizitare al Muzeului Naţional Cotroceni. Pentru o deplină restituire istorică a acestui monument reprezentativ a fost recuperat şi tezaurul liturgic al bisericii – argintărie de cult, icoane, broderii liturgice, mobilier de cult, păstrate din 1977 în custodie de Muzeul Naţional de Artă al României.
În spaţiile medievale ale Palatului, se regăsesc expuse aceste obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă, care au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară. Acestea constituie exponatele principale ale expoziţiei permanente dedicate mănăstirii Cotroceni din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni, deschisă publicului începând cu octombrie 2014.
Articolul EXCLUSIV. Cât de ateu a fost Ion Iliescu, de fapt? E singurul președinte român prohodit în propria biserică, pe care a reconstruit-o din cenușă apare prima dată în Mediafax.
„Proiectul de HG referitor la imobilul RAAPPS nu s-a aprobat”, au transmis reprezentanții Guvernului, fără să precizeze motivele.
Guvernul urma sa aprobe în ședința de vineri un proiect de hotărâre de guvern (HG) „privind schimbarea destinaţiei unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.60/2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil și pentru atribuirea destinației acestuia ca reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român”.
Vila urma să îi fie atribuită lui Traian Băsescu, în urma deciziei CCR, prin care își recapătă drepturile de fost președinte.
Locuința de protocol se află pe strada Emile Zola, aproape de actualul sediu PNL.
Articolul Proiectul prin care Băsescu urma să primească o locuință de protocol nu s-a aprobat apare prima dată în Mediafax.
„Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii”, declară liderul UDMR, Kelemen Hunor.
„Pensia privată este economisirea cetățeanului – de aceea doar el poate decide cum dispune de suma depusă. Nici Guvernul, nici instituțiile statului nu pot stabili reguli în această privință”, afirmă președintele Uniunii.
Potrivit acestuia, în coaliție nu au avut loc consultări privind o nouă reglementare, iar UDMR respinge orice propunere care ar limita drepturile cetățenilor care contribuie la fondurile private de pensii.
Articolul Kelemen: Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că țara sa nu va autoriza niciun export de echipament militar care ar putea fi utilizat în Gaza „până la noi ordine”.
Măsura luată vineri de Germania, care este un susținător ferm al Israelului de zeci de ani, vine după ce cabinetul israelian a anunțat planuri de preluare a controlului asupra orașului Gaza.
Într-o declarație, Merz a subliniat că Israelul „are dreptul să se apere împotriva terorii Hamas” și a afirmat că eliberarea ostaticilor israelieni și negocierile „hotărâte” pentru încetarea focului în conflictul care durează de 22 de luni „sunt prioritatea noastră principală”. El a afirmat că Hamas nu trebuie să aibă niciun rol în viitorul Gazei, potrivit Independent.
„Acțiunea militară și mai dură a armatei israeliene în Fâșia Gaza, aprobată aseară de cabinetul israelian, face din ce în ce mai dificil pentru guvernul german să vadă cum vor fi atinse aceste obiective”, a adăugat el. „În aceste circumstanțe, guvernul german nu va autoriza niciun export de echipament militar care ar putea fi utilizat în Fâșia Gaza până la noi dispoziții”.
Guvernul german rămâne profund îngrijorat de suferința civililor din Gaza, a spus el, adăugând: „Odată cu ofensiva planificată, guvernul israelian poartă o responsabilitate și mai mare decât înainte pentru satisfacerea nevoilor acestora”.
El a solicitat Israelului să permită accesul complet pentru livrările de ajutoare — inclusiv pentru organizațiile ONU și alte ONG-uri — și a spus că Israelul „trebuie să continue să abordeze în mod cuprinzător și durabil situația umanitară din Gaza”.
Germania a solicitat, de asemenea, guvernului israelian „să nu ia măsuri suplimentare în vederea anexării Cisiordaniei”.
Articolul Germania va opri exporturile de arme către Israel apare prima dată în Mediafax.
