Piaţa de capital

În urma regulilor mai stricte de creditare impuse de BNM, băncile moldoveneşti s-au pomenit pe mormane de bani. Explicaţia e că depozitele au crescut mai rapid faţă de împrumuturi. Pe fundalul situaţiei create, instituţiile financiare au pariat pe persoanele fizice, care, de altfel, sunt şi cei mai buni platnici.

După o perioadă de şocuri, comerţul extern a început să se diversifice spre statele europene ca urmare a Acordului de Liber Schimb pe care-l are Republica Moldova cu UE. Acest lucru a şi salvat o parte dintre producătorii moldoveni, care s-au reorientat spre piaţa comunitară. Principalele bunuri exportate de Republica Moldova către UE sunt textile, utilaje şi aparate, produse vegetale şi produse alimentare, precum şi băuturi.

După o perioadă de stabilitate a leului moldovenesc faţă de valutele de referinţă, în 2019–2021 acesta se va deprecia moderat, susţine Ministerul Finanţelor. Dacă în prezent cursul mediu este de 17,07 lei pentru un dolar american, atunci în 2019 acesta va fluctua şi ar putea ajunge la 18,5 lei. În acelaşi timp, investiţiile pe termen lung în Republica Moldova vor înregistra o creştere de 3,3%.

Proiectul Legii Bugetului de stat a fost aprobat, în săptămâna trecută, de Guvern şi a ajuns pe masa parlamentarilor. La fel ca şi în anii precedenţi, documentul nu a fost dezbătut public în măsura în care s-ar fi dorit, chiar şi pe site-ul Guvernului documentul a fost plasat cu câteva ore înainte de şedinţă. Iar timpul îi presează pe legislatori care mai au la dispoziţie trei săptămâni pentru a examina şi adopta proiectul. Cifrele nevralgice, mai ales cele ce ţin de cheltuieli sociale, sunt convenite cu creditorii externi. „Parametrii bugetului public naţional au fost coordonaţi cu misiunea Fondului Monetar Internaţional din luna septembrie”, a menţionat în şedinţa Guvernului ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.