Flash

Respiraţie asistată pentru plămânii economiei naţionale

Dacă spunem că criza din acest an a afectat aproape în întregime activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), înseamnă că admitem la modul direct că această criză a afectat 98,7 la sută din toate companiile pe care le are R. Moldova. Fenomenul nu este unul strict local, motiv din care e cert să înţelegem că vina nu o purtăm noi în întregime. Se spune că IMM-urile sunt plămânii economiei şi asta nu e o metaforă. Asemănarea între impactul pe care COVID îl are asupra omului şi asupra economiei e că în ambele cazuri sunt afectaţi plămânii.

Efecte în lanţ: Transporturile, în cădere liberă, consumul se comprimă, iar veniturile la buget – tot mai puţine

Răspândirea coronavirusului implică costuri economice mari pentru economia mondială. Iar acest lucru se răsfrânge şi asupra Republicii Moldova. Tendinţele economice, deja din prima perioadă reflectă înrăutăţirea situaţiei. Astfel, serviciile de transport sunt în scădere accentuată. Consumul intern este influenţat de diminuarea transferurilor de peste hotare şi reducerea veniturilor salariale. Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul apelează la împrumuturi interne şi externe de finanţare, fapt ce majorează nivelul de îndatorare a ţării. Totodată, veniturile bugetare se diminuează, ca impact al sistării activităţii economice în majoritatea sectoarelor economiei naţionale.

Guvernul propune crearea Poliţiei economice în cadrul Serviciului Fiscal

Guvernul a aprobat un proiect de lege prezentat de ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, care presupune atribuirea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a competenţelor deţinute anterior de poliţia economică.

Rectificarea bugetului: între şansă şi neşansă

Definiţia dată bugetului la momentul adoptării legii a fost că acesta este un buget de orientare socială cu accente clare puse pe investiţii. În principiu, principala lege economică a ţării, cel puţin la nivel de definiţie, trebuia să exprime opţiunea celor care o promovau – protecţia socială activă şi derularea unor proiecte investiţionale prin care cetăţeanul ar putea resimţi preocuparea guvernării faţă de problemele cu care se confruntă cetăţeanul şi pe care nu le poate soluţiona de unul singur: drumuri, apeduct, aprovizionarea cu gaze, alte servicii prin care viaţa noastră prinde un pic de culoare.

România, Federaţia Rusă şi Ucraina, în topul statelor de unde importăm mai mult decât exportăm

Volumul comerţului exterior cu bunuri, în trimestrul I 2020, s-a modificat neesenţial (+0,5 la sută) comparativ cu trimestrul I 2019 şi a totalizat 1 792,59 mil. USD. Deficitul balanţei comerciale, în ianuarie-martie 2020, a crescut cu 2,3 la sută şi a constituit 717,91 mil. USD sau 28,9 la sută relativ la PIB. În această perioadă, exporturile înregistrate în balanţa de plăţi s-au micşorat cu 0,7 la sută, iar importurile au crescut cu 1,0 la sută faţă de trimestrul I 2019. Valoarea bunurilor expediate peste hotare după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova în trimestrul I 2020 s-a micşorat cu 26,5 la sută în raport cu perioada similară a anului precedent şi a constituit 142,67 mil. USD, arată datele Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Conferinţă dedicată asigurărilor

Prima conferinţă (on-line) a pieţei asigurărilor din R. Moldova, cu genericul “Asigurările – între provocările pandemiei şi consolidarea pieţei”, a avut loc joi, 25 iunie curent, fiind organizată de XPRIMM cu concursul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi al Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule.

Efectele pandemiei pe piaţa muncii

Statisticile oficiale privind forţa de muncă în R. Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul întâi sunt surprinzător de optimiste.

Pandemia taie din apetitul businessului de a se împrumuta de la bănci

Actuala criză epidemiologică va exercita un impact asupra economiei şi asupra populaţiei. Cert este că o parte dintre companii îşi vor revizui planurile de producţie pe fundalul reducerii cererii şi aprovizionării cu materie primă. Iar populaţia îşi va modifica comportamentul de consum. Şi acest lucru se observă prin faptul că apetitul pentru credite este în descreştere. Doar în două luni de pandemie, aprilie–mai, băncile şi-au redus împrumuturile acordate businessului cu 1,1 miliarde de lei.

Asigurările în agricultură sunt viabile în R. Moldova?

Importanţa sectorului agricol în R. Moldova este incontestabilă, în condiţiile în care agricultura, împreună cu silvicultura şi pescuitul, deţine o cotă sub 15 la sută în Produsul Intern Brut. Însă, veniturile obţinute din prelucrarea terenurilor agricole sunt foarte dependente de condiţiile meteorologice, – condiţii din an în an tot mai nefavorabile şi păguboase. Deşi în R. Moldova este stabilit prin lege un mecanism de subvenţionare a riscurilor de producţie în agricultură, cu participarea statului, situaţia în domeniul asigurărilor în agricultură nu prea a evoluat, ci, dimpotrivă, pare că se înrăutăţeşte tot mai mult.

Şocul pandemiei asupra comerţului exterior

Şocul iniţial al pandemiei asupra comerţului exterior este tot mai sensibil. Biroul Naţional de Statistică (BNS) anunţă „un declin considerabil” al exporturilor în aprilie, atât faţă de luna precedentă, cu 28,7 la sută, cât şi în raport cu perioada similară a anului precedent, de 30,5 la sută.

Pagini

Subscribe to Flash