ZF.ro

Exporturile de ouă ale României s-au situat în 2024 la peste 53 de milioane de euro, în creştere uşoară faţă de anul precedent, arată o analiză realizată de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2016, livrările României de ouă peste hotare au crescut cu mai bine de cinci ori.

Antreprenorii români din zo­na IMM-urilor se află într-un punct-cheie, în care dina­mis­mul, investiţiile şi digitaliza­rea devin nu doar opţiuni, ci condiţii pentru dezvoltare şi supravieţuire. Liderii firmelor şi investitorilor au transmis un mesaj clar: firmele mici şi mijlocii nu trebuie doar să reziste, ci să crească, pentru că de ele depinde viitorul economiei.

Piaţa de capital din România, prin Bursa de Valori Bucureşti şi segmentul AeRO, a reprezentat în ultimii ani o resursă reală pentru antreprenoriatul local. Capitalizarea bursei a ajuns la niveluri care nu pot fi ignorate, iar statutul de Piaţă Emergentă a atras atenţia dincolo de graniţe. Şi totuşi, într-o anumită măsură, persistă încă o reticenţă a antreprenorilor faţă de bursă ca platformă de atragere de finanţare. Se pune întrebarea: ce ar putea schimba dinamica, mai ales când ne gândim la continuitatea afacerilor peste generaţii?

Birourile de clasă A, din zonele centrale, continuă să aibă o cerere puternică pe piaţa locală, ceea ce va determina ca cererea să rămână ridicată în perioada următoare, mai ales că noi clădiri nu se întrevăd mai devreme de 2026.

Datele INS arată aşa: în februarie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (retail) a scăzut faţă de ianuarie 2025 cu 1% (ajustat). Ianuarie a avut 31 de zile, iar februarie 28 – de înţeles această scădere.

România exportă în SUA în valoare de numai 2,4 mld. euro, însă impactul este mai degrabă indirect: „grosul” exporturilor industriei României este de componente şi ansamble pentru industria auto europeană, care este prima vizată de tarifele lui Donald Trump. Mai multe asociaţii din România, printre care Confederaţia Patronală Concordia şi Uniunea Producătorilor de Oţel au reacţionat la impunerea tarifelor vamale.

Companiile din România – de tehnologie sau nu - care ţintesc succesul pe termen lung trebuie să adopte o strategie clară: utilizarea intensivă a tuturor tehnologiilor disponibile, inclusiv inteligenţa artificială (AI), pentru a deveni agile şi competitive pe plan global, dar fără a uita că deciziile strategice majore şi contractele de milioane de dolari se bazează fundamental pe încrederea şi conexiunea umană. Acesta este unul dintre mesajele cheie transmise de Ken Morse, director general fondator al Martin Trust Center for MIT Entrepreneurship, antreprenor în serie şi fost consilier pentru inovaţie al preşedintelui Barack Obama, într-un interviu cu ZF. Morse s-a aflat recent în România la invitaţia BCR pentru a susţine un masterclass de vânzări globale pentru antreprenori locali.

Fondurile deschise de investiţii din România au ajuns la 844.147 de investitori la finele lunii februarie, în creştere cu 3,9% sau 31.921 de clienţi în primele două luni ale anului, conform calculelor realizate de ZF pe baza rapoartelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, cu active de 52 mld. lei, din care 11 mld. lei investite în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a ieşit din acţionariatul Fondului Proprietatea (FP) după vânzări periodice de acţiuni începute în urmă cu mai bine de un an, arată datele agregate de ZF.

Dezvoltarea nu trebuie pusă pe pauză, chiar dacă nesiguranţa poate apăsa greu pe umerii antreprenorilor mici şi mijlocii în această perioadă. Mai ales în vremuri dificile, companiile trebuie să continue investiţiile, să se adapteze şi să îşi consolideze poziţia în piaţă.