ZF.ro

Omer Tetik, care devenea în anul 2013 director general al Băncii Transilvania, a primit o nouă prelungire a mandatului, până în anul 2030. Aflat la conducerea executivă a BT de mai bine de un deceniu, lui Tetik i-a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie prelungirea mandatului pentru o nouă perioadă de patru ani.

Bucureştiul traversează un moment pe care dezvoltatorii imobiliari îl descriu, aproape unanim, drept un punct de transformare: există interes investiţional, există cerere pentru proiecte bine poziţionate şi există zone întregi cu potenţial major de regenerare. Şi tot aproape unanim, aceiaşi dezvoltatori avertizează că ritmul acestei transformări este frânat de un lucru de fond – lipsa unui cadru urbanistic actualizat şi predictibil.

Unul dintre factorii care au contribuit la creşterea de aproape 40% a Bursei de Valori Bucureşti în ultimul an este deficitul structural de ofertă, în condiţiile în care achiziţiile realizate de-a lungul anilor de fondurile de pensii au restrâns semnificativ free float-ul (ac­ţiunile liber tran­zacţionabile), spune Alexandru Combei, di­rector de investiţii al admi­nistratorului de fonduri mutuale BRD Asset Ma­nagement.

La prima vedere, construcţiile par unul dintre cele mai sănătoase sectoare ale economiei: primii zece constructori din România au raportat afaceri cumulate de 29,3 miliarde de lei în 2025, cu 11% peste anul anterior, şi au în total aproape 16.000 de angajaţi.

Piaţa rezidenţială românească are un potenţial ridicat de revenire, în condiţiile în care cererea există, iar preţurile rămân sub media regiunii. Problema nu este însă cererea, ci statul, explică Andrei Sârbu, CEO şi fondator al SVN Romania, atunci când priveşte dincolo de cifrele de vânzări – singurele care, la o primă lectură, ar sugera că lucrurile nu stau atât de rău.

După o perioadă în care preţurile au urcat constant – cu aproximativ 38% pe segmentul apartamentelor noi în ultimii doi ani – ritmul de creştere nu mai este susţinut de un val nediferenţiat de cerere, ci de o cerere tot mai atentă la calitate, localizare şi la soliditatea celui care dezvoltă. În paralel, oferta de unităţi noi din Capitală s-a subţiat, pe fondul unui blocaj urbanistic care a încetinit autorizarea proiectelor, ceea ce a adâncit diferenţa dintre dezvoltările bine poziţionate şi restul pieţei.

Locuinţa ca experienţă, nu doar ca spaţiu — aceasta este direcţia spre care converg marii dezvoltatori rezidenţiali în 2026, într-o piaţă în care cumpărătorul nu mai cumpără o listă de facilităţi, ci un mod de a trăi.