ZF.ro

Guvernul a aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind limitarea proiec­telor finanţate prin PNRR şi prin programe guverna­mentale, inclusiv Anghel Saligny. Concret, la Anghel Saligny, unde valoarea totală a programului este de 66 mld. lei, au fost aprobate 5.758 de obiective de investiţii, însă doar 4.375 de proiecte – în valoare de 52 mld. lei – au fost contractate până acum. Restul de 1.383 de investiţii, estimate la 14 mld. lei, nu vor mai putea fi contractate, potrivit ministrului dezvoltării Cseke Attila.

Start-up-ul românesc Vaunt, care a dezvoltat un ecosistem software pentru dezvoltatorii imobiliari, lucrează în prezent la următorul său produs: un modul dedicat etapei de după vânzare (after-sales) şi managementului comunităţilor din noile ansambluri rezidenţiale. Lansarea, programată pentru toamna acestui an, reprezintă un pas concret către viziunea pe termen lung a companiei de a deveni un „sistem de operare“ complet pentru industria imobiliară - de la vânzare până la viaţa în comunitate.

Pacea în Europa rămâne o ţintă îndepărtată încă, având în vedere că procesul diplomatic început după reinstalarea lui Donald Trump la Casa Albă se anunţă a fi de lungă durată, complicat şi plin de necunoscute. Deşi există semnale pozitive, precum continuarea dialogului şi posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, în spatele scenei se conturează riscul ca Ucraina să rămână prinsă într-o zonă strategică „gri”, avertizează analistul de politică externă Ştefan Popescu.

Sistemul de pensii administrat privat obligatoriu, cunoscut drept Pilonul II, numără în prezent circa 8,4 milioane de participanţi – adică persoane care au fost la un moment dat repartizate sau care au aderat la un fond de pensii private, însă statisticile ASF arată că 4,6 milioane de români virează lunar contri­buţii către Pilonul II, reţinuţi direct din salariu şi investiţi în titluri de stat şi acţiuni.

De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur.

Guvernul pregăteşte înfiinţarea unui centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică dedicat sectorului energetic, o industrie vizată de atacuri informatice tot mai numeroase şi mai complexe, iniţiativă despre care a vorbit iniţial, în august 2024, ministrul energiei de la acea dată, Sebastian Burduja.

Judeţul Vâlcea se profilează a fi „capitala“ antreprenoriatului în zona de sud a României, în contextul în care opt dintre cele mai mari zece companii au în spate oameni de afaceri locali.

Bucureştiul traversează cea mai amplă modernizare a infrastructurii de transport din ultimele trei decenii, cu investiţii ce depăşesc un miliard de euro concentrate pe transfor­marea mobilităţii urbane.

Databricks, companie de analiză şi inteligenţă artificială care îi are printre fondatori pe profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, a ajuns la o evaluare de peste 100 de miliarde de dolari după cea mai recentă rundă de finanţare, la mai puţin de un an de la precedenta. Creşterea de 61% subliniază apetitul uriaş al investitorilor pentru startupurile din domeniul AI.

În România există 19 companii care construiesc aeronave sau furnizează diferite produse sau servicii pentru industria aeronautică, potrivit datelor adunate de ZF de pe platforma Airframer. Producătorii din industria aeronautică au strâns venituri de circa 2,7 miliarde de lei în 2024, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Ministerului de Finanţe.

Pilonul II numără în prezent circa 8,4 mi­lioane de participanţi – adică persoane care au fost la un moment dat repartizate sau care au aderat la un fond de pensii private, însă statisticile ASF arată că 4,6 milioane de români virează lunar contri­buţii către Pilonul II, reţinuţi direct din salariu şi investiţi în titluri de stat şi acţiuni.

Guvernul a aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind limitarea proiec­telor finanţate prin PNRR şi prin programe guverna­mentale, inclusiv Anghel Saligny.

Sectorul construcţiilor este un motor important pentru orice economie, însă finanţările acordate de bănci pe această direcţie nu sunt foarte consistente. Soldul creditelor acordate de bănci şi al angajamentelor asumate pentru sectorul construcţiilor a rămas modest, în ciuda ritmurilor mari de creştere din ultimii ani, de 15-20%, oscilând în jurul a 50 mld. lei (10 mld. euro).

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), a lansat un proiect-pilot în Capitală care implică montarea pe coşurile de gunoi municipale a unor compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalajele SGR - sticle, PET-uri sau doze. Astfel, acestea pot fi preluate ulterior de persoanele care doresc să le returneze şi să recupereze valoarea garanţiei.

Brandul de supe Zwup, născut la Iaşi în 2017 şi prezent astăzi în sute de magazine de retail şi restaurante din ţară, a ajuns anul trecut la afaceri de 2,1 mil. lei, în creştere cu aproape 100% faţă de anul anterior. Tot anul trecut a fost şi primul în care compania Nutrizema, care deţine brandul Zwup, a înregistrat profit, acesta depăşind 600.000 de lei, conform datelor publice.

Gradul de intermediere finan­ciară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a situat la 24% în anul 2024, în scădere faţă de nivelul de 40% din anul 2010. Intermedierea financiară este de cel puţin trei ori mai redusă comparativ cu media UE, de aproape 90%. România se menţine pe ultima poziţie în topul UE în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară, în pofida eforturilor băncilor de a-şi creşte cota de piaţă într-un ritm şi mai alert.

Compania Flaro din Sibiu are o istorie de peste 100 de ani. A înce­put ca o moară de hârtie şi se numea ini­ţial Graţioza. A tre­cut apoi prin mai multe trans­formări, iar la în­ce­putul anilor ’50 numele i-a fost schim­bat în Flamura Roşie, pentru ca ulterior să devină Flaro.

„În prima fază vorbim de o investiţie de 19 milioane de euro, din care peste 50% este asigurată din fonduri proprii. În faza a doua, valoarea creşte la 32 de milioane de euro, iar în faza a treia ajungem la circa 40 de milioane. Per total, proiectul depăşeşte un nu­măr de 600 de apartamente şi aproape 90 de milioane de euro investiţie“, explică Daniel Tudor, chief investment officer al Hubix.

Participanţii la piaţa locală de capital au început să îşi valorifice câştigurile după creşterile accelerate din ultimele luni, explică Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Corecţiile recente, deşi moderate, sunt considerate fireşti, în timp ce sezonul raportărilor semestriale şi discuţiile privind majorarea impozitului pe tranzacţii sporesc precauţia cumpărătorilor în aceste săptămâni.

România este una dintre ţările europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, dar şi una dintre ţările cu cel mai mic grad de asigurare a locuinţelor.