ZF.ro

Start-up-ul românesc SOLO Fintech, care a dezvoltat o aplicaţie de contabilitate dedicată PFA-urilor, a devenit profitabil anul acesta, la patru ani de la înfiinţare, şi estimează că va încheia 2025 cu o cifră de afa­ceri de aproximativ 2,7 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2024.

Electrica (EL) a publicat indicatorii operaţionali pentru al treilea trimestru din 2025, cu o evoluţie stabilă pe segmentul de distribuţie, o scădere a numărului de clienţi în furnizare şi o creştere puternică a producţiei de energie din surse regenerabile.

Aquila (AQ), unul dintre cei mai mari distribuitori de bunuri de larg consum din România, a raportat pentru trimestrul al treilea din 2025 un profit net de 4,4 milioane de lei, în scădere cu 79% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 57% faţă de trimestrul precedent.

Investitorii trebuie să îşi ajusteze aşteptările la noile realităţi de piaţă, afirmă Alexandru Combei, director de investiţii la BRD Asset Management, cel mai mare admi­nistrator de fonduri din România, cu active de 8 mld. lei. „Adevăratul risk-free rate este dat de euroobli­gaţiunile României pe 10 ani. În acest context, cine investeşte în piaţa de capital trebuie să urmărească un randament de minimum 16% pentru a justifica riscul“, a spus Combei în cadrul evenimentului ZF Piaţa de Capital 2025.

Apropierea ultimei şedinţe de tranzacţionare pentru care se mai pot cumpăra acţiuni purtătoare de dividende suplimentare, pe 21 no­iembrie, rezultatele financiare record la nouă luni şi aşteptările ca dobânzile să rămână la nivelurile actuale până cel puţin în primăvara lui 2026 au urcat acţiunile Băncii Transilvania (TLV) la un nou maxim istoric.

Vizibilitatea este redusă, vineri dimineaţa, din cauza ceţii, pe numeroase artere rutiere din mai multe judeţe ale ţării.

România se pregăteşte pentru un an 2026 marcat de un nivel record al investiţiilor publice, care vor ajunge la aproximativ 8% din PIB, afirmă Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi academician, un vârf alimentat în principal de finalizarea proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Fotbalul este un sport care stârneşte o emoţie intensă în rândul suporterilor, însă acesta poate fi privit şi din perspectiva de business. Pentru Robert Anghel, vicepreşedintele Salt Bank, dar şi Viorel Ruse, directorul de marketing al băncii digitale, fotbalul este o bună modalitate de a găsi legătura dintre sport şi investiţii.

Chiar dacă 2025 a pus presiune pe mediul de afaceri local, România intră în etapa următoa­re cu un avantaj: un capi­tal uman tot mai educat, tot mai deschis la învăţare şi capabil să se adapteze rapid. Iar această resursă – dublată de progresul tehnologic – poate face diferenţa între companiile care vor rămâne blocate în aşteptare şi cele care vor transforma incertitu­dinea în oportunitate.

Comerţul cu echipamente sportive este unul dintre sectoarele care a crescut constant în ultimii ani, odată cu apetitul tot mai ridicat al românilor pentru acest tip de produse. La această creştere a contribuit nu doar o aplecare mai mare a consumatorilor către activităţile sportive, dar şi trendurile din piaţa de fashion care merg în direcţia unor ţinute mult mai relaxate.

Apropierea ultimei şedinţe de tranzacţionare pentru care se mai pot cumpăra acţiuni purtătoare de dividende suplimentare, pe 21 noiembrie, rezultatele financiare record la nouă luni şi aşteptările ca dobânzile să rămână la nivelurile actuale până cel puţin în primăvara lui 2026 au urcat acţiunile Băncii Transilvania (TLV) la un nou maxim istoric.

Turcii de la Tosmur Grup, care controlează o fabrică de amidon din Medgidia, inaugurată în 2022, vor finaliza în decembrie construcţia unei noi unităţi, ce va dubla capacitatea de producţie, o investiţie de 86 mil. euro.

După zece ani, deficitul comercial agroalimentar a crescut de cinci ori, iar producătorii, procesatorii şi retailerii se aliniază la aceeaşi masă pentru a analiza situaţia în detaliu şi a găsi soluţii.

Deşi inteligenţa artificială a cunoscut o explozie în zona digitală şi de servicii, unde scalarea este rapidă şi capi­ta­lul de risc a alimentat dez­voltarea accelerată a modelelor de limbaj şi a platformelor software, următorul pas ar trebui să fie aducerea beneficiilor AI şi în economia „reală“ - în producţie, lo­gistică, agricultură sau energie.

Crina Pungea, consultant corpo­rate la Goldring, parte din echipa care interacţionează cu cei care intenţionează să se listeze, iar ulterior îi ajută în acest proces, spune că una dintre cele mai des întâlnite întrebări ale antreprenorilor în vederea listării la bursă a companiei este legată de păstrarea controlului. Goldring este brokerul Contak, companie care derulează acum o ofertă la o evaluare de maximum 190 mil. lei.

Investiţiile în 2025 au urmat tehnologizarea şi integrarea inteli­genţei artificiale în activitatea din clinica iDentity din Capitală, ceea ce se traduce în timp mai scurt de aşteptare pentru pacienţi, spune medicul Raluca Pascu, fondatoarea clinicii.

Sezamo a încheiat al treilea an pe piaţa românească cu o creştere de 50% atât ca număr de comenzi, cât şi ca venituri, dar planurile grupului ceh Rohlik pentru România merg dincolo de Bucureşti şi Ilfov. Următoarea etapă este trans­formarea pieţei locale dintr-una deservită în una care livrea­ză produse şi către celelalte ţări din reţea – Cehia, Ungaria, Aus­tria şi Germania – în spe­cial prin dezvoltarea de mărci proprii bazate pe produse româneşti. „Acum se extind private labelurile noastre din Germania, Austria, Polonia şi în viitor şi din România“, spu­ne Michael Kaiser, director comercial, Sezamo România, care vede în producătorii locali nu doar furnizori, ci şi poten­ţiali exportatori de specialităţi regionale.

Peste văi şi pe dealuri, Via Tran­silvanica este un traseu ce poate fi parcurs şi pe biciclete, nu doar la pas, însă nivelul de dificultate este mult mai mare, iar pregătirea este mult mai amplă faţă de cazul drumeţilor. Dacă Via Transilvanica poate fi parcursă la pas de aproape oricine, în cazul bicicletelor situaţia stă complet diferit.

O serie de transformări structu­rale (schimbări în economia globală, tranziţiile legate de climat, digitale şi demografice) au dus la apariţia unor noi divergenţe teritoriale la nivel de UE. Un fenomen deosebit de îngri­jo­rător în acest sens este cel al regiuni­lor blocate în „capcane de dezvolta­re“, scrie Enrico Letta în raportul său „Mult mai mult decât o piaţă“.