ZF.ro

Cele mai va­loroase 100 de companii din România au fost evaluate în fiecare an din ultimii patru la peste 100 de miliarde de euro, reuşind în 2024 să ajungă la un nivel record, de 126,6 mld. euro.

Enrico Letta a fost premier al Italiei într-una dintre cele mai dificile perioade pentru economie, între 2013 şi 2014, când ţara sa şi Europa erau lovite de marea criză şi de criza datoriilor suverane, şi când zona euro risca să se destrame. Pentru una dintre cele mai grave probleme ale ţării sale, rata şomajului în rândul tinerilor la 40%, italianul a căutat o soluţie europeană. Letta este un proeuropean convins.

„Cum poate o firmă să reziste şi să fie la fel de puternică timp de 200 de ani, cum este grupul Generali, în condiţiile atâtor schimbări tehnologice şi politice care au avut loc de-a lungul a două secole?”, a fost întrebat recent la Bucureşti Andrea Sironi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Generali Group, cel mai mare asigurător italian, cu aproape 900 de miliarde de euro active sub administrare.

România se află într-un moment-cheie al tran­zi­ţiei digitale, în care accesul la inteligenţă artificială (AI) este mai facil ca oricând, dar miza reală nu este doar adoptarea tehnologiei, ci trans­formarea ei într-un avantaj com­petitiv şi sustenabil. În cadrul eveni­mentului ZF Digital Summit 2025, lideri din tech, telecom şi zona de reglementare au conturat o imagine optimistă, dar pragmatică: potenţialul este uriaş, însă fără direcţie strategică clară riscă să rămână subexploatat. Conferinţa ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc? a fost realizată de ZF în par­teneriat cu Visa, Mastercard, Vodafone, Bitdefender, BRD, CEC Bank, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, ENEVO Group, Filip&Company, Five Elements Digital, Garanti BBVA, Inform, Motorola, Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Safetech şi Wonderful.

Companiile de utilităţi investesc în mod natural în producţia de energie verde, companiile petroliere au devenit printre cei mai puternici investitori în regenerabile în con­textul tranziţiei energetice, dar acum apare o nouă „generaţie“ de investi­tori în regenerabilele europene: coloşii tech americani, alături de fonduri de investiţii majore.

România poate deveni un hub digital regional, însă pentru a valorifica această oportunitate sunt necesare investiţii susţinute şi strategii coerente care să susţină dezvoltarea infrastructurii şi adoptarea tehnologiilor emergente, a spus Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc?.

Economia a crescut în T3 cu 1,6% şi cu 0,8% în primele trei trimestre. Industria a crescut în septembrie cu 2,6% iar exporturile cu 9%.

BNR urmăreşte să ajusteze inflaţia, care a depăşit 9%, păstrând actuala dobândă de politică monetară la 6,5%, şi încearcă să nu accentueze intrarea economiei în recesiune, după cum reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care, bazându-se pe speranţă şi pe experienţa proprie, anticipează că nu vom avea două trimestre consecutive de creştere negativă, în contextul corecţiei fiscale.

Adrian Codirlaşu, preşedinte, CFA România şi lector universitar, spune că Bursa de Valori de la Bucureşti a avut o evoluţie spectaculoasă în ultima perioadă, acest lucru datorându-se în mare parte inflaţiei, însă şi corecţiile – când vor veni sau dacă vor veni – vor fi consistente.

Comisia Europeană şi-a manifes­tat recent susţinerea pentru un nou acord de explorare de gaze offshore dintre Grecia şi ExxonMobil, argu­men­tând că o colaborare cu parte­neri „de încredere“ ca SUA va ajuta Europa să scape în sfârşit de depen­denţa de gazele ruseşti.

Indicele bursier Stoxx Europe 600 a înregistrat un avans de peste 30% exprimat în dolari în acest an, lăsând acţiunile americane cu mult în urmă. Însă ştiţi care piaţă pune chiar şi a­ceastă performanţă în umbră? Cea a Ungariei, potrivit Financial Times Alphaville.

Normal ar fi fost ca peste fix o lună şi jumătate, de revelion, să marcăm sfârşitul actualului ciclu inflaţionist. Dar ce mai poate fi normal în 2025? Un an de-a lungul căruia am avut rareori motive să invocăm cuvântul normalitate. Washington Post, zilele trecute, nota că lumea a fost dată peste cap în 2025. Iar democraţia, economia şi geopolitică au ieşit din normalitate.

Subscrierile pentru emisiunea de titluri de stat Fidelis din noiembrie 2025 au fost cele mai reduse din ultimele şase luni, semnalând o temperare a apetitului investitorilor pentru această formă de econo­misire.

În 2025, până la începutul lunii sep­tembrie au fost deja conectaţi puţin peste 1.000 MW la sistem, astfel că anul acesta intră direct în acel „hall of fame“ al celor mai buni ani pentru investiţiile în energie.

Sunt peste o sută de mărturii scrise în paginile care urmează care ne spun: DA, categoric contează.

ZF face 27 de ani, iar tema suplimentului din acest an este de a face o incursiune în trecut, în fiecare an, pentru a ne readuce aminte ce s-a întâmplat.

La finalul săptămânii trecute, presa intermaţională a scris, citând surse, că pe lista celor interesaţi de activele internaţionale ale Lukoil a intrat colosul american Carlyle. Mişcarea nu este surprinzătoare, spun specialiştii din sector, mai ales că cel care a declanşat „varcarmul“ asupra gigantul rus este nimeni altul decât Donald Trump.