ZF.ro

Investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti se pot proteja de volatilitatea generată în aceste zile de conflictul dintre SUA-Israel şi Iran prin expunerea pe marile companii locale din energie, unde rezultatele financiare solide, precum profitul record raportat de Romgaz, pot oferi o plasă de siguranţă, spune Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Signal Iduna a depus la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) documentaţia necesară pentru intrarea pe segmentul RCA, marcând o nouă etapă în dezvoltarea operaţiunilor companiei pe piaţa asigurărilor generale din România. În ultimii ani, Signal Iduna şi-a extins prezenţa pe piaţa locală prin integrarea fostelor companii Ergo şi, ulterior, prin achiziţia pachetului majoritar al Garanta Asigurări, consolidându-şi astfel prezenţa pe segmentul asigurărilor generale.

Ziarul Financiar organizează luni, 23 martie, la Hotel JW Marriott din Bucureşti conferinţa ZF HR Trends 2026, cea de-a 20-a ediţie a evenimentului dedicat liderilor de resurse umane şi executivilor care decid strategia ce ţine de gestionarea oamenilor din companii.

În ultimul deceniu, economia Iranului a „rezistat“ cu succes sanc­ţiu­nilor, în sensul că a sfidat predic­ţiile persistente despre un colaps eco­nomic iminent. Deşi Iranul a înregis­trat contracţii economice accentuate după impunerea sancţiunilor finan­ciare şi energetice atât în 2012, cât şi în 2018, sectorul manufacturier al ţării s-a dovedit a fi rezistent, se arată într-o analiză a Clingendael, un institut olandez de studiu al relaţiilor internaţionale.

Industria de apărare este un sector în care România investeşte foarte mult în această perioadă, iar Europa are un plan de dezvoltare pe termen mediu, până în 2030, extrem de ambiţios, care ar trebui să ducă şi în cazul României la revitalizarea, retehnologizarea şi repornirea unor capacităţi de producţie care, de foarte mult timp, au fost lăsate în paragină. Astfel, companii locale care produceau componente pentru industria auto fac reconversia pentru a putea produce componente pentru industria de apărare, potrivit Adinei Chilim-Dumitriu, partener executiv al firmei de avocatură NNDKP.

Drumul Angelei Carp-Crăciunescu către modă şi, implicit, antreprenoriat nu a fost unul drept, ci unul cu multe curbe şi reconfigurări de traseu, însă, în cele din urmă, a ajuns să îşi transforme pasiunea într-un business propriu. Aşa a luat naştere, în urmă cu un an, brandul Atemporal, sub care sunt produse haine din materiale naturale într-o fabrică din judeţul Argeş. Planul fondatoarei este să ducă brandul, în următorii cinci ani, în toată Europa şi apoi în SUA.

„Unul dintre modurile în care ne uităm la accesibi­li­tatea locuinţelor din anu­mite jurisdicţii este această rată a accesibilităţii, calcu­lată ca numărul de ani de salariu de care ai nevoie pentru a cumpăra locuinţa medie din acel oraş. În Bucureşti suntem undeva la în jur de 8 ani de venituri medii pentru a cumpăra locuinţa medie de astăzi“, a explicat Gabriel Blăniţă în cadrul emisiunii ZF Real Estate by Storia. Potrivit acestuia, indicatorul nu trebuie interpretat literal, ci ca o măsură comparativă între oraşe şi pieţe.

Simona Urs, general manager al Group PM, spune că şi-a bugetat pentru 2026 un avans de 10% al cifrei de afaceri, dar în contextul actual, marcat de incertitudine, recunoaşte că nu îşi mai poate face planuri pe un an, trebuie să fie foarte agilă, să ajusteze scenariul de la lună la lună.

Conducerea băncii UniCredit Bank România, controlată de grupul italian cu acelaşi nume, a decis că va da acţionarilor dividende de 634,4 mil. lei din profitul de peste 1,26 mld. lei obţinut în anul 2025, adică aproximativ 50%, această decizie urmând să fie discutată de acţionarii băncii în AGA programată pentru finalul lunii martie. Plata dividendelor ar urma să înceapă pe 30 iunie 2026.

Inteligenţa artificială poate accelera calculele şi poate susţine analiza numerică, însă deciziile financiare nu se reduc la formule şi modele matematice. În spatele fiecărei investiţii stă un context complex legat de industrie, companie şi moment economic, unul care necesită interpretare umană, susţine Theodor Genoiu, analist financiar la Nuclearelectrica.

După doi ani consecutivi în care seceta a redus la jumătate producţiile de porumb din România la 6, res­pectiv 7 milioane de tone, fermierii au început să renunţe la această cultură şi suprafaţa cultivată a coborât sub 2 milioane de hectare, cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. În acest context, doi mari jucători privaţi, Bayer şi Marsh România, au au făcut un proiect comun prin care asigurarea împotriva secetei este inclusă în preţul seminţei de porumb, acoperind câteva sute de mii de hectare în 2026, o plasă de siguranţă pentru o parte din agricultori.