Într-o vineri de noiembrie, pe platforma industrială de la Moreni, unde dalele de beton crăpate şi trotuarele degradate amintesc de anii '80, se doreşte scrierea unui nou capitol în istoria industriei de apărare româneşti. BlueSpace Technology, o companie privată românească specializată în cercetare şi dezvoltare, a prezentat prototipul VLAH – o platformă modulară blindată de 10 tone, cu autonomie de 600 de kilometri şi viteză maximă de 110 km/h.
Activele administratorilor de fonduri mutuale din România au intrat pe o traiectorie clar ascendentă în 2025, pe măsură ce piaţa de capital şi încrederea investitorilor s-au consolidat după un început de an marcat de incertitudini politice şi economice.
Accor, unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din Europa, are în dezvoltare 40 de hoteluri, dintre care 18 au fost anunţate public, restul încă nu au fost date publicităţii, fiind în diferite faze ale discuţiilor.
Bucureştiul este mai puţin poluat pentru că bucureştenii folosesc mai mult biciclete datorită creşterii infrastructurii velo, România nu mai exportă sticlă colectată prin Sistemul de Garanţie-Returnare pentru că are capacităţi suficiente de reciclare, iar România atinge ţintele de reciclare stabilite la nivel european datorită creşterii punctelor de colectare a deşeurilor – arată un exerciţiu ZF care ia în calcul realizarea unei părţi importante din proiectele care se anunţă în următorii cinci-zece ani.
Într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai mult de schimbări climatice, agricultura este şi ea un subiect în această serie de discuţii, mai ales că agricultura intensivă are efecte asupra poluării solului şi a apei, dar şi asupra erodării solului. În România, în prezent, sunt cultivate circa 650.000 de hectare în sistem ecologic, adică sub 5% din suprafaţa agricolă. Acest procent s-a dublat în ultimii cinci ani, însă rămâne mult mai mic decât în alte ţări din vestul Europei.
Rata de colectare în primele zece luni ale acestui an a fost de aproximativ 84%, depăşind ţintele asumate de RetuRO pentru anul 2025, ceea ce confirmă maturizarea accelerată a Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), susţinută de implicarea ridicată a consumatorilor, spun reprezentanţii RetuRO, administratorul sistemului din România.
Tot mai multe companii din sectorul bunurilor de larg consum fac pasul către vehicule hibride sau chiar electrice atât pentru aprovizionarea fabricilor cât şi în zona de distribuţie către marile reţele de retail sau comerţul tradiţional, scopul fiind reducerea emisiilor de carbon. Dacă acum câţiva ani autonomia, dar şi costul ridicat erau principalele bariere în achiziţia de vehicule „verzi“, astăzi tot mai multe companii îşi fac curaj să testeze noile maşini mai prietenoase cu mediul.
„În România, provocarea rămâne în continuare nivelul scăzut de colectare a deşeurilor electrice, de exemplu, deşi capacitatea de reciclare există şi este chiar superioară nivelului actual de colectare. Pentru a creşte această rată, este nevoie de o infrastructură de colectare mai accesibilă pentru consumatori corelată cu programe de informare care să explice clar beneficiile şi impactul reciclării”, a declarat Mihaela Sofronea, director de comunicare în cadrul GreenGroup, unul dintre cele mai importante grupuri din domeniul reciclării.
Tudor Nicula, investitor la Bursa de Valori Bucureşti, susţine că unul dintre factorii-cheie pentru evoluţia foarte bună a pieţei locale de capital din acest an este dimensiunea redusă şi nivelul limitat de tranzacţionare al Bursei, care amplifică mişcările şi randamentele principalelor acţiuni listate.
Andreea Luca, de profesie jurnalist şi cu experienţă în marketing şi PR, a lăsat în urmă biroul pentru a-şi transforma pasiunea într-un mic business. Aşa a apărut Indus, un restaurant pakistanez take away din Iaşi, deschis în octombrie 2023, unde ea aduce reţetele orientale mai aproape de ieşenii care caută gusturi puternice.
Reciclarea poate deveni un pol de dezvoltare în România mai ales datorită investiţiilor din ultimii ani şi anunţate în noi unităţi, dar şi a celor care se vor realiza în următoarea perioadă.
Alka, Croco şi Gusto sunt cele trei branduri româneşti care s-au strecurat printre marii producători de patiserie, biscuiţi şi dulciuri în topul celor mai mari exportatori, într-un clasament care reflectă slaba reprezentare a mărcilor locale pe un raft din ce în ce mai aglomerat, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pagini