ZF.ro

Piaţa reparaţiilor auto din Ro­mânia funcţionează în cea mai mare parte în afara siste­mu­lui fis­calizat, iar efectul nu se vede doar în încasările la bu­get, ci direct în siguranţa trafi­cului. Frecvenţa daunei este de circa 6% pe zona de RCA, însă cele mai multe dintre maşinile avariate nu ajung în ateliere autorizate, ci la me­canici şi tinichigii care lucrează fără autorizaţie şi fără să emită vreun document fiscal.

Discuţia publică despre criza ener­getică se poartă pe partea de o­fertă: capaci­tăţi noi, termocentrale amânate cu anii, importuri de electricitate la preţuri de vârf. Partea în care se pot obţine cei mai ieftini megawaţi, adică cea de consum, rămâne în afara dezbaterii, deşi acolo se duce cea mai mare parte a energiei. La nivel european, clădirile răspund pentru 40% din consumul total, iar România are un fond construit, în cea mai mare parte nerenovat.

Aproximativ 43.200 de salariaţi din România încasează venituri nete de peste 5.000 de euro pe lună, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Muncii aferente anului 2025. Dintre aceştia, 42.225 lucrează cu normă întreagă, iar alţi 989 sunt angajaţi cu timp parţial.

Cursul de schimb a reprezentat în ultimii ani una dintre principalele ancore de stabilitate pentru inflaţie, însă ajustarea recentă a leului vine într-un moment în care economia îşi încetineşte ritmul, ceea ce reduce riscul ca deprecierea monedei să se transforme într-o presiune inflaţionistă suplimentară, a explicat Ionuţ Lianu, CFA, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank, în cadrul ZF Bankers Summit 2026, care s-a desfăşurat în luna iunie.