Un raport de analiză al casei de brokeraj Goldring indică un interval de preţ de 35,45-38,18 lei pentru acţiunile Băncii Transilvania (TLV) pe un orizont de 12 luni. Raportat la nivelul inferior al intervalului, titlurile ar avea un potenţial de creştere de circa 6%, în timp ce atingerea preţului-ţintă de 38,18 lei ar însemna un avans de 14% faţă de cotaţia actuală.
Fondurile de pensii private sunt de ani buni cel mai mare investitor instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti, iar sumele administrate de acestea au devenit o sursă importantă de capital pentru companiile listate.
Cătălin Florin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă (SUUB) şi decanul Facultăţii de medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, vine ca speaker la summitul ZF Health & Pharma 2026. Drumul spre performanţă în sănătate şi în farma. Parcursul pacientului. Cum îmbunătăţim accesul la prevenţie, investigaţii, tratamente, medicamente şi intervenţii de calitate în sistemul de sănătate public şi privat?
BCR Asigurări de Viaţă a trecut în ultimul deceniu printr-o evoluţie cu două etape distincte, respectiv o perioadă de creştere graduală a subscrierilor, urmată de o accelerare vizibilă în anul 2025 şi la începutul lui 2026. În paralel, profitabilitatea companiei a avut o traiectorie mult mai oscilantă, cu pierdere în anul 2018 şi o nouă deteriorare puternică în anul 2023, înainte de revenirea din anii 2024 şi 2025.
După raliul puternic din prima parte a anului, Bursa de Valori Bucureşti a intrat în toamna lui 2026 într-o nouă etapă de corecţie: indicele BET este cu 12,1% sub maximul istoric din 19 august, a pierdut aproximativ 3,5% în ultima săptămână, iar 13 din ultimele 20 de şedinţe s-au încheiat pe minus.
După raliul puternic din prima parte a anului, Bursa de Valori Bucureşti a intrat în toamna lui 2026 într-o nouă etapă de corecţie: indicele BET este cu 12,1% sub maximul istoric din 19 august, a pierdut aproximativ 3,5% în ultima săptămână, iar 13 din ultimele 20 de şedinţe s-au încheiat pe minus.
Piaţa de influencer marketing din România este estimată să ajungă la 121 de milioane de euro anul acesta, cu 8% peste 2025, potrivit studiului anual realizat de platforma locală MOCAPP împreună cu HypeAuditor.
În comerţul alimentar românesc există astăzi undeva la 50.000 de magazine, dintre care peste 5.000 sunt considerate a fi moderne, operate sub brand internaţional. E vorba de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry.
Abonamentul medical nu mai este văzut doar ca un beneficiu la angajare, ci şi ca un avantaj strategic pentru performanţa angajaţilor, pentru ca ei să poată munci şi să prevină posibile probleme mai serioase de sănătate. Pentru a verifica utilitatea unui astfel de serviciu, cel mai relevant indicator este chiar gradul de accesare al angajaţilor din companii, lucru pe care îl fac atât furnizorii de abonamente medicale, cât şi reprezentanţii companiilor care le cumpără. Acestea au fost concluziile Ralucăi Binder, director corporate sales la Regina Maria, şi ale lui Bogdan Suchar, chief strategy officer în cadrul Quartz Matrix, o companie de tehnologie din Iaşi, prezenţi la emisiunea ZF Private Health.
Încrederea investitorilor începe să revină în România, iar performanţele bursiere pun din nou piaţa locală în lumina reflectoarelor. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei „Cum poate capitalul românesc să crească împreună. De la investitori la companii. De la capital la afacere“, organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania.
Industria mobilei a trecut în ultimii ani de la o producţie care se baza pe lohn la o industrie care încearcă să controleze tot mai mult din lanţul de valoare, de la design şi dezvoltare până la producţie şi chiar şi retail. Producătorii spun că această transformare a pieţei e tot mai vizibilă, însă pentru ca industria să îşi continue dezvoltarea e nevoie şi ca statul să devină un partener. Păstrarea competitivităţii devine tot mai dificilă într-o piaţă în care costurile au crescut, consumul este sub presiune, iar importurile avansează mult mai rapid decât exporturile.
Aseară, vizibil obosit, preşedintele a acuzat partidele politice că sunt interesate, mai degrabă de electorat, decât de ţară. Şi a spus că are o alegere, dar că „alegerea“ „se mai gândeşte“. La nici jumătate de oră după ce preşedintele a suferit umilinţa, în mod public, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă poziţia de prim-ministru desemnat. Iar, tot pe Facebook, Dan i-a mulţumit.
În mediul de business din România, unul în care un şoc operaţional, o defecţiune critică sau un atac cibernetic pot întrerupe rapid activitatea, capacitatea unei companii de a reveni la normal devine la fel de importantă ca viteza cu care aceasta creşte. Iar accelerarea inteligenţei artificiale schimbă şi mai mult ecuaţia: AI poate ajuta companiile să anticipeze şi să prevină problemele, dar le oferă în acelaşi timp atacatorilor instrumente mai puternice. În acest context, rezilienţa operaţională trece de la o funcţie de protecţie la o capacitate strategică a businessului, au fost câteva dintre concluziile conferinţei KPMG şi ZF „Make growth happen: operational resilience.“
România a fost şi în prima parte a acestui an la coada topului UE, penultima, cu a doua cea mai mică pondere în PIB a creditelor bancare acordate companiilor, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR. Intermedierea financiară scăzută, mai ales pe segmentul companiilor, rămâne una dintre problemele importante. Aproape de România în acest clasament sunt Irlanda, cu o pondere de doar 4% a creditelor corporate în PIB, Slovenia şi Polonia, cu 15% fiecare, şi Letonia cu 16%, în timp ce Bulgaria are credite corporate în PIB de 24%, adică mai mult decât dublu faţă de România.
Pagini
