ZF.ro

Investitorii Chimcomplex (CRC) aşteaptă bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2026 şi speră că rezultatele vor fi mai bune faţă de un an 2025 sub presiune, în care grupul controlat de Ştefan Vuza a înregistrat pierderi nete de 163 mil. lei şi afaceri în scădere cu 29%, pe fondul concurenţei asiatice agresive, al cererii slabe din construcţii şi auto şi al turbulenţelor militare din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Contextul economic local, dar şi situaţia geopolitică globală se văd reflectate în apetitul de consum al românilor, care sunt prudenţi în achiziţii şi caută să ţină bine de portofel. În timp ce inflaţia din România - cea mai mare din Europa - le-a mâncat din puterea de cumpărare, crizele politice şi cele geopolitice i-au făcut pe oameni să fie temători cu privire la viitorul apropiat.

Preţul la energie va scădea în următorii ani, chiar dacă nu neapărat în ritmul dorit de consumatori, pe măsură ce noi capacităţi de producţie, pe regenerabile şi gaz, vor fi puse în funcţiune, o ţintă probabilă fiind undeva sub 100 euro/MWh, a spus Alexandru Aurelian Chiriţă, CEO Electrica în cadrul conferinţei ZF Power Summit 2026.

Anunţul făcut ieri de Romgaz a fost întâmpinat cu o creştere solidă a preţului acţiunilor la bursă, de peste 6%. Dincolo de bucuria investitorilor, concursul oamenilor politici de a-şi asuma meritul, în plină criză, a fost la fel de savuros.

În timp ce restul Europei se confruntă cu probleme legate de disponibilitatea energiei, România poate deveni un magnet pentru investitorii în centre de date pentru că bifează toate „ingredi­en­tele“: energie regenerabilă suficientă, preferată de fabricile AI, şi o forţă de muncă pregătită. Însă, pentru a nu pierde acest tren, România trebuie să pluseze la capitolul aprobări, dar şi la predictibilitate fiscală.

În ultimii ani, numărul competiţiilor sportive de pe plan local a crescut, însă industria locală nu poate vorbi încă de un turism sportiv, chiar dacă există străini care participă la unele dintre aceste evenimente. În state precum Franţa, Italia sau Spania, industria evenimentelor sportive adună anual milioane de turişti, cât şi venituri pentru economiile locale.

Relaţia dintre România şi Statele Unite intră într-o nouă etapă, în care accentul se mută către investiţii, comerţ şi dezvoltarea unor proiecte economice comune. Energie, tehnologie, cybersecurity, apărare, AI, producţie avansată şi industria alimentară sunt printre sectoarele cu cel mai mare potenţial de colaborare între cele două state. Acesta a fost mesajul central transmis la MoonShotX România – U.S. Economic Forum, eveniment organizat în contextul SelectUSA Investment Summit.

Cursul valutar leu/euro a făcut ieri un mic pas în spate şi a marcat astfel prima scădere uşoară după ce depăşise în zilele anterioare record după record, în urma crizei politice declanşate de căderea guvernului Bolojan prin votarea unei moţiuni de cenzură în Parlament.

Piaţa de cybersecurity din România se confruntă în prezent cu două tipuri majore de ameninţări: atacurile lansate de grupări de criminalitate informatică motivate financiar, care generează aproximativ 80% dintre incidente, şi atacurile derulate de actori statali sau de entităţi afiliate acestora.

Bursa de Valori Bucureşti a încheiat joi o a treia şedinţă consecutivă pe plus după demiterea guvernului Bolojan, indicele BET avansând cu 1,8% după ce crescuse în deschidere cu 2%.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a început să scadă (în volum) în august 2025, când guvernul de la acea vreme a decis, printre altele, majorarea TVA. Şi, de atunci nu a mai trecut pe plus.

Bosch construieşte în România un pipeline de talente tehnice pe trei niveluri – şcoală duală, masterat şi cercetare în inteligenţă artificială – concentrat în jurul polului din Cluj. Compania susţine în prezent peste 300 de elevi prin programul de şcoală duală şi pregăteşte lansarea proiectului „Boschool“, cofinanţat de UE, care va oferi stagii structurate pentru 255 de elevi anual.

Relaţia dintre România şi Statele Unite intră într-o nouă etapă, în care accentul se mută către investiţii, comerţ şi dezvoltarea unor proiecte economice comune. Energie, tehnologie, cybersecurity, apărare, AI, producţie avansată şi industria alimentară sunt printre sectoarele cu cel mai mare potenţial de colaborare între cele două state. Acesta a fost mesajul central transmis la MoonShotX România – U.S. Economic Forum, eveniment organizat în contextul SelectUSA Investment Summit.

„Toate proiectele high-end şi de lux au fost dezvoltate în partea de nord a oraşului. Considerăm că există piaţă pentru proiecte premium şi în zona centrală, iar acesta este motivul pentru care am decis să ţintim aceas­tă dezvoltare către un segment mai exclusi­vist“, a declarat Alejandro Solano, directorul general al Hercesa International, în emisiu­nea CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Clinica Galenus, unul dintre jucătorii privaţi din piaţa medicală din Târgu-Mureş, continuă investi­ţiile în extinderea serviciilor medi­cale, după ce anul trecut a finalizat o investiţie de 3 milioane de euro într-un departament cu 24 de paturi pentru spitalizare de zi şi continuă.

Un raport guvernamental propune listarea a 22 de companii cu capital de stat la Bursa de Valori Bucureşti, opera­ţiune care ar putea aduce între 3 şi 8 mld. lei la buget încă din acest an, prin oferte secundare şi oferte publice iniţiale la mai multe companii din portofoliul statului român.

Laura Cepeu Cekic, o româncă din Timişoara stabilită în Austria, a creat Laura Balkan Fitness, un program de fitness construit pe muzică balcanică şi pe elemente inspirate din aerobic. Conceptul său este predat astăzi de zeci de instructori în mai multe ţări din Europa, printre care se numără Austria, Elveţia şi Germania.

Ce ar trebui să facă statul pentru a spri­jini dezvoltarea sectorului privat? Infrastruc­tură, explică Felix Pătrăşcanu, preşedinte şi fondator al Fan Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de curierat.