Сборщик RSS-лент

Decizia lui Shoko Kawata, în vârstă de 36 de ani, a atras atenția presei internaționale și a generat dezbateri intense în Japonia privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

Kawata, aleasă primar în 2023 și considerată la acel moment cea mai tânără femeie care a ocupat această funcție în Japonia, a declarat că și-a dorit să își întemeieze o familie încă din momentul în care a candidat pentru această poziție.

Cu toate acestea, a descoperit că legislația și regulamentele locale nu prevedeau posibilitatea ca un primar în funcție să beneficieze de concediu de maternitate, deși angajații primăriei au dreptul la 16 săptămâni de concediu.

În lipsa unui precedent, administrația locală a fost nevoită să stabilească un protocol special care să permită exercitarea acestui drept, scrie Reuters.

Shoko Kawata a declarat că a fost surprinsă să afle că este primul primar japonez care beneficiază de concediu de maternitate în timpul mandatului.

„Am fost foarte surprinsă să aflu că sunt primul primar care își ia concediu de maternitate. Acest lucru mi-a arătat că până acum au existat foarte puține femei și, mai ales, foarte puține femei tinere care au ajuns primari”, a afirmat aceasta.

Ultima sa apariție publică înainte de începerea concediului a avut loc la festivalul tradițional Taiko din Yawata. Deși tradiția prevede ca primarul să urce pe altarul mobil Shinto (mikoshi), Kawata, aflată în ultimele săptămâni de sarcină, a ales să participe mergând în urma procesiunii.

Japonia continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din lume și cu o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. În acest context, primarul consideră că statul trebuie să creeze condiții care să permită tuturor, inclusiv persoanelor aflate în funcții de conducere, să poată avea copii fără teama că își vor compromite cariera.

Potrivit legislației japoneze, femeile au dreptul la aproximativ 14 săptămâni de concediu de maternitate și primesc, în general, aproximativ două treimi din salariu, alături de un bonus acordat la nașterea copilului. În cazul unor angajați din sectorul public, condițiile pot fi mai avantajoase.

Kawata consideră că simpla promovare a egalității de gen nu este suficientă dacă societatea nu creează mecanisme prin care femeile și bărbații să poată îmbina responsabilitățile familiale cu cele profesionale.

Deși majoritatea locuitorilor din Yawata și colegii din administrația locală și-au exprimat sprijinul pentru decizia primarului, reacțiile din mediul online au fost împărțite.

Unele persoane au criticat faptul că edilul ar beneficia de concediu în detrimentul atribuțiilor administrative, în timp ce alții au contestat faptul că aceasta va continua să primească salariul integral pe perioada concediului.

Printre vocile critice s-a numărat și o locuitoare a orașului, care a declarat că susține dreptul femeilor de a beneficia de concediu de maternitate, însă nu este de acord ca primarul să fie remunerat integral în această perioadă.

Shoko Kawata a mărturisit că aceste comentarii au fost dezamăgitoare, mai ales pentru că mulți dintre cei care au criticat-o nu îi cunoșteau activitatea administrativă și au aflat despre ea doar prin intermediul știrilor referitoare la concediul de maternitate.

Potrivit Forumului Economic Mondial, Japonia ocupă locul 118 din 148 de state în clasamentul privind egalitatea de gen și locul 125 la capitolul reprezentare politică, ceea ce evidențiază în continuare subreprezentarea femeilor în funcțiile publice de conducere.

Nașterea copilului lui Shoko Kawata este așteptată în luna septembrie, iar cazul său este deja considerat un moment de referință în dezbaterea privind drepturile femeilor și modernizarea administrației publice din Japonia.

Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz.

Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume.

„O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook.

Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România.

Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări.

La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC.

Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.

Potrivit datelor finale publicate de Eurostat, citate de Euronews, inflația anuală în zona euro a scăzut de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie. Este prima temperare a ritmului de creștere a prețurilor după șase luni consecutive de accelerare. Scăderea vine cu doar câteva zile înaintea ședinței Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE), programată joi, când instituția va decide dacă păstrează dobânda-cheie la nivelul actual de 2,25% sau continuă ciclul de înăsprire a politicii monetare.

Reducerea inflației nu se rezumă doar la cifra generală. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a coborât de la 2,6% la 2,4%, în timp ce inflația din sectorul serviciilor s-a redus de la 3,5% la 3,2%.

Și ritmul de creștere a prețurilor la energie a încetinit, de la 10,8% la 8,5%. În total, 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au raportat o scădere a inflației în luna iunie. În rândul celor mai mari economii din zona euro, Germania a înregistrat o inflație de 2,4%, Franța de 2%, Italia de 3%, iar Spania de 3,6%.

În iunie, BCE a majorat dobânda de referință pentru prima dată în aproape trei ani, după ce conflictul din Iran a împins inflația la cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. Între timp, prețul petrolului s-a redus temporar, însă situația s-a schimbat din nou.

Escaladarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, atacurile asupra transportului maritim și noile sancțiuni au readus presiunea asupra pieței energetice. Petrolul Brent a urcat din nou până în jurul valorii de 87 de dolari pe baril, după ce la sfârșitul lunii iunie coborâse spre 72 de dolari. Această evoluție alimentează temerile că inflația ar putea începe din nou să crească în lunile următoare.

16 martie 2026, –, Locație nedezvăluită: Un sistem de artilerie cu rachete de mare mobilitate (HIMARS) al Armatei SUA lansează rachete asupra unor ținte din Iran, în sprijinul Operațiunii Epic Fury, dintr-o locație nedezvăluită, la 2 martie 2026. Foto: US Army/Planet Pix via ZUMA Press Wire/dpa

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat recent că majorarea dobânzii din iunie nu a fost o măsură preventivă, ci un răspuns la presiunile inflaționiste existente. Ea a subliniat că instituția nu urmează un calendar prestabilit și că fiecare decizie va depinde de cele mai recente date economice. Potrivit proiecțiilor actuale ale BCE, inflația ar urma să revină la ținta de 2% abia spre sfârșitul anului 2027, dacă politica monetară va rămâne suficient de restrictivă.

Economiștii consideră că datele privind inflația susțin, în acest moment, menținerea dobânzilor la nivelul actual. Totuși, dacă tensiunile geopolitice vor continua să împingă în sus prețul petrolului și al energiei, BCE ar putea reveni la majorarea dobânzilor în lunile următoare.

Mai multe instituții financiare, inclusiv ING, estimează că ședința din iulie se va încheia fără modificări ale dobânzii, însă o nouă creștere în septembrie rămâne un scenariu plauzibil.

În prezent, BCE este singura dintre marile bănci centrale occidentale care a majorat deja dobânzile în acest nou val inflaționist. În schimb, Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei au preferat să mențină costul creditării la nivelurile actuale, în așteptarea unor noi date privind evoluția economiei.

Andy Burnham, politicianul laburist cunoscut drept „Regele Nordului”, preia astăzi funcția de prim-ministru al Marii Britanii, devenind al șaptelea șef al guvernului britanic din ultimii zece ani, scrie Reuters.

Noul premier promite o schimbare totală a modului în care este guvernată țara, cu accent pe problemele care îi afectează direct pe cetățeni, precum costul ridicat al vieții și serviciile publice.

Înainte de instalarea noului Guvern, Keir Starmer va susține un discurs de rămas-bun în fața reședinței oficiale din Downing Street 10 și își va prezenta demisia regelui Charles.

Ulterior, Andy Burnham, care este fost primar al regiunii Greater Manchester, va fi primit de monarh și va primi oficial mandatul de prim-ministru.

Odată învestit, Burnham va trebui să gestioneze o serie de provocări dificile, de la economia care avansează lent și serviciile publice cu probleme până la situația companiilor de utilități.

Una dintre primele sale misiuni va fi formarea noului cabinet, iar acest subiect a generat deja numeroase discuții în interiorul Partidului Laburist.

În discursul susținut după alegerea sa în fruntea Partidului Laburist, Andy Burnham a descris momentul drept „cel mai semnificativ moment de schimbare din politica noastră din ultimii 40 de ani” și a promis reforme pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

„Guvernul pe care îl conduc va trasa cu încredere această cale începând de săptămâna viitoare”, a declarat el.

Acesta a spus că obiectivul principal este construirea unei țări „în care viața este mai accesibilă și toți oamenii și locurile sunt ridicate de unde se află acum”.

Mesajul său a fost bine primit de parlamentarii laburiști, care îl consideră unul dintre puținii lideri capabili să limiteze ascensiunea partidului populist Reform UK, condus de Nigel Farage.

Mulți dintre aceștia erau sceptici că fostul premier Keir Starmer ar fi reușit să facă față acestei provocări complicate, având în vedere influența celuilalt partid.

Una dintre cele mai importante decizii pe care Andy Burnham trebuie să le ia este desemnarea ministrului de Finanțe, funcție care este primordială pentru stabilitatea guvernului.

Inițial, printre favoriți s-a aflat ministrul pentru securitate energetică și obiectivele de emisii net zero, Ed Miliband, însă în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora ministrul de Interne, Shabana Mahmood, ar avea cele mai mari șanse să ocupe această funcție.

Andy Burnham a încercat însă să tempereze speculațiile și a declarat vineri că nu și-a stabilit încă echipa guvernamentală. El a cerut colegilor să ignore informațiile apărute în spațiul public.

Primele măsuri ale executivului vor fi urmărite cu mare atenție, mai ales pentru că echipa lui Andy Burnham intenționează să înceapă rapid aplicarea programului de guvernare.

Una dintre primele decizii anunțate este renunțarea la planurile privind introducerea unui document de identitate digital pentru toți cetățenii. Proiectul a fost conceput pentru a combate migrația ilegală, dar a primit critici din partea tuturor partidelor, care l-au descris drept un „fiasco”.

Ulterior, atenția se va concentra asupra politicilor fiscale, a cheltuielilor publice, a strategiei privind petrolul și gazele, dar și asupra reformării companiilor de utilități, pe care Burnham dorește să le aducă sub un control public mai strict.

Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat duminică că vrea să îi propună fostei mari campioane de șah Judit Polgar să preia funcția de președinte al țării, potrivit Reuters.

Considerată cea mai valoroasă jucătoare de șah din istorie, Judit Polgar ar urma să ocupe rolul în mare parte ceremonial de președinte al Ungariei.

Într-o postare publicată pe Facebook, Péter Magyar a scris că Judit Polgar, în vârstă de 49 de ani, ar putea reprezenta unitatea națiunii și că urmează să se întâlnească luni cu aceasta pentru a-i propune oficial candidatura.

Anunțul vine la o zi după ce președintele Tamas Sulyok a promulgat un amendament constituțional adoptat de Parlament, prin care mandatul său de șef al statului ia sfârșit.

Modificarea legislativă face parte din procesul de reformă inițiat de noua conducere de la Budapesta, care urmărește desființarea structurilor de putere construite în timpul fostului premier Viktor Orbán.

Premierul Péter Magyar susține că a primit un sprijin evident din partea alegătorilor, după victoria categorică obținută la alegerile parlamentare din luna aprilie.

Parlamentul ungar, unde partidul Tisza deține o majoritate de două treimi, va desemna noul președinte al țării. Acesta va rămâne în funcție până la intrarea în vigoare a noii Constituții pregătite de actuala conducere sau pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

Judit Polgar este una dintre cele mai importante personalități din istoria șahului mondial. Alături de surorile sale, Zsuzsa (Susan) și Zsófia (Sofia), precum și de Ildikó Mádl, a contribuit la victoria istorică a Ungariei la Olimpiada de șah din 1988.

În cadrul acelei competiții importante, echipa maghiară a pus capăt dominației Uniunii Sovietice în întrecerea feminină.

De-a lungul carierei, Polgar a ales să participe în principal în competiții masculine și a devenit una dintre cele mai puternice jucătoare din lume într-un sport dominat tradițional de bărbați.

Ea rămâne singura femeie din istorie care a depășit pragul de 2.700 de puncte Elo, performanță asociată categoriei de „Super Mare Maestru”.

Popularitatea sa a crescut și mai mult în acest an, după lansarea pe Netflix, în luna februarie, a documentarului „Regina șahului”, dedicat carierei sale.

Premierul ungar a spus că va discuta personal cu Judit Polgar despre această posibilitate.

„Mă voi întâlni cu ea mâine și o voi întreba dacă este pregătită să servească țara noastră într-un nou rol până la adoptarea noii constituții”, a scris Péter Magyar pe Facebook.

Premierul a scris că fostei campioane i se datorează o parte importantă din prestigiul internațional al Ungariei, adăugând că „numele lui Judit Polgar este sinonim cu talentul și perseverența de decenii”.

Băiețelul, care a primit numele Alec Neel Vance, este primul copil născut în familia unui vicepreședinte american aflat în funcție după mai bine de 150 de ani.

Anunțul a fost făcut prin intermediul unui mesaj publicat pe rețelele sociale și semnat de cei doi soți. În declarație, aceștia au precizat că atât mama, cât și copilul sunt sănătoși, iar ceilalți trei copii ai familiei sunt încântați să își cunoască noul frate.

Familia Vance le-a mulțumit medicilor și personalului de la Walter Reed National Military Medical Center, precum și echipei medicale a Casei Albe pentru îngrijirea acordată în timpul nașterii, scrie Anchorage Daily News.

A post shared by Vice President JD Vance (@vp)

Alec Neel Vance se alătură fraților săi mai mari: Ewan, în vârstă de 9 ani, Vivek, de 6 ani, și Mirabel, de 4 ani.

Nașterea are loc într-un moment în care JD Vance și-a construit o parte importantă a discursului public în jurul susținerii familiilor și al încurajării creșterii natalității în Statele Unite. De-a lungul ultimilor ani, vicepreședintele republican a vorbit în repetate rânduri despre scăderea numărului de nașteri și despre necesitatea unor politici care să sprijine familiile cu copii.

La Marșul pentru Viață din 2025, organizat la Washington, acesta declara că își dorește „mai mulți copii în Statele Unite ale Americii”, mesaj care a devenit una dintre temele constante ale activității sale politice.

Potrivit datelor istorice, ultimul vicepreședinte american aflat în funcție care a devenit tată a fost Schuyler Colfax, în anul 1870, când s-a născut fiul său, Schuyler Colfax III.

Înaintea acestuia, un alt caz similar a fost consemnat în 1829, când vicepreședintele John C. Calhoun și soția sa, Floride Bonneau, au devenit părinții unui băiat.

Astfel, nașterea lui Alec Neel Vance reprezintă un moment rar în istoria administrației americane și atrage atenția atât prin caracterul său inedit, cât și prin poziția ocupată de tatăl copilului.

În ultimele luni, Usha Vance, fost avocat și fostă colaboratoare a Curții Supreme a Statelor Unite, s-a aflat în atenția presei atât datorită sarcinii, cât și aparițiilor sale publice.

Un articol publicat de The New York Times a analizat ținuta purtată de aceasta într-un episod al podcastului „Storytime with the Second Lady”, sugerând că imaginea sa reflectă valorile mișcării pronataliste din SUA.

Usha Vance a răspuns cu umor criticilor, dezvăluind că rochia de maternitate purtată în respectiva apariție fusese cumpărată de la Old Navy la prețul de doar 8,75 dolari, publicând inclusiv bonul fiscal. JD Vance a apreciat gestul soției sale și a glumit pe rețelele sociale că aceasta ar putea deveni „următorul director al bugetului federal”, datorită spiritului său econom.

Vicepreședintele a mai declarat că discuțiile purtate cu Erika Kirk, văduva activistului conservator Charlie Kirk, au contribuit la decizia familiei de a avea încă un copil. Totuși, Usha Vance a precizat că această conversație nu a fost singurul motiv, ci doar un element într-o decizie pe care cei doi o analizau deja.

Totul a început în 1901, când scafandri care căutau bureți de mare au descoperit, în apropierea insulei grecești Antikythera, epava unei corăbii romane. Printre statui și amfore se afla și un obiect aparent banal, un conglomerat de bronz și lemn deteriorat de apă. Potrivit Euronews, abia după ani de cercetări, oamenii de știință aveau să înțeleagă că în fața lor se afla una dintre cele mai impresionante realizări tehnologice ale Antichității.

Datat între anii 150 și 100 î.Hr., mecanismul era alcătuit din peste 30 de roți dințate din bronz, acționate manual. Acestea reproduceau mișcările Soarelui, Lunii și ale planetelor cunoscute în acea perioadă. Folosea un sistem de angrenaje surprinzător de sofisticat, comparabil, în anumite privințe, cu mecanisme întâlnite în tehnologia modernă.

Mecanismul Antikythera, Grecia – reconstituire. Sursa foto: X

Pe partea frontală, o mică sferă împărțită în alb și negru indica fazele exacte ale Lunii. Pe spate, mai multe cadrane urmăreau ciclurile astronomice folosite pentru calcularea eclipselor, dar și calendarul jocurilor panelenice, competițiile sportive care precedau Jocurile Olimpice antice.

Complexitatea mecanismului a devenit evidentă abia în a doua jumătate a secolului trecut. În 1959, istoricul științei Derek de Solla Price a început analiza celor 82 de fragmente recuperate, iar ulterior, împreună cu fizicianul grec Charalampos Karakalos, a folosit imagini cu raze X și raze gamma pentru a vedea interiorul dispozitivului.

Cercetătorii au identificat 27 de roți dințate, unele având până la 127 sau chiar 235 de dinți, o precizie care a schimbat complet imaginea despre nivelul tehnologic atins de civilizația greacă antică. Importanța descoperirii a fost atât de mare încât, în 2017, Google i-a dedicat un Doodle, prezentând mecanismul drept primul computer mecanic din istorie.

Deși mecanismul impresionează prin complexitate, există încă dezbateri privind eficiența sa. Unele simulări realizate în ultimii ani au arătat că indicatorul poziției planetei Marte putea avea erori de până la 38 de grade. Cercetătorii consideră însă că acestea reflectă limitele cunoștințelor astronomice din Antichitate, nu neapărat defecte de construcție.

Alte studii sugerează că și cele mai mici imperfecțiuni de fabricație ar fi putut bloca sau dereglă angrenajele, ridicând întrebarea dacă dispozitivul a fost folosit efectiv sau dacă a reprezentat mai degrabă un model experimental.

Mecanismul Antikythera este păstrat astăzi la Muzeul Național de Arheologie din Atena și rămâne unul dintre cele mai studiate artefacte ale lumii antice. În mai multe țări au fost construite replici funcționale folosite în scop educațional, inclusiv în Mexic, unde proiectul „Monumental Antikythera Mechanism” îi ajută pe studenți să înțeleagă principiile mecanicii și astronomiei antice. La peste două milenii de la realizarea sa, mecanismul continuă să fascineze cercetătorii și publicul deopotrivă, demonstrând că nivelul de ingeniozitate atins de civilizațiile antice era mult mai avansat decât s-a crezut mult timp.