Сборщик RSS-лент

„Conducătorul unei instituții să știți că nu poate să controleze fiecare lucru. Ar fi absolut imposibil.
Fiecare om care are o poziție trebuie să-și facă treaba. Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea”, a spus Oana Gheorghiu la B1Tv.

Ea susține că instituțiile pot să își facă treaba și că este suficent un om care să greșească.

„Pentru că nu poți să controlezi ce face omul care se ocupă de această platformă în fiecare minut. Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările. Eu cred că instituțiile își fac treaba, sau cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate. E pur și simplu o vulnerabilitate care uneori poate să vină dintr-o scăpare, dintr-o neglijență”, a mai spus Gheorghiu.

Vicepremierul susține că România trebuie să întărească măsurile de securitate.

„Așa că ar trebui să folosim aceste două incidente extrem de importante și extrem de periculoase în același timp, dar să le folosim ca o lecție astfel încât lucrurile astea să nu se mai întâmple și să atragem atenția departamentelor de IT, ale instituțiilor publice, că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun”, a declarat Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu a vorbit și despre compania care gestionează Palatul CFR.

„Această companie ne-a tras atenția pentru că este compania care gestionează și face și mentenanța Palatului CFR, acolo unde știți că liftul a căzut cu șapte oameni care au fost răniți. Ea, practic, gestionează această clădire, închiriază altor instituții ale statului și probabil intermediază reparații și pentru că nu cred că face ea însăși aceste reparații la lifturi, sunt convinsă că poate fi eficientizată”, a spus vicepremierul.

Oana Ghoerghiu spune că aceasta nu este singura companie care închiriază clădiri ale statului român.

„Avem mai multe astfel de companii și atunci cred că este cazul să ne uităm cel puțin, la nivelul Bucureștiului, toate companiile care dețin clădiri ale statului român și care se ocupă cu lucrul ăsta, probabil că trebuie făcută o singură companie, centralizată, eficientizată în muncă”, a a dăugat ea.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, la B1 TV, despre condițiile reformei companiilor de stat. Ea a fost întrebată dacă o reformă serioasă e posibilă doar după alegeri anticipate.

Potrivit vicepremierului, reforma ar fi posibilă atunci când partidele care promit schimbare chiar s-ar ține de cuvânt.

Ea a spus că partidele vorbesc despre reformă de ani de zile, dar rareori o pun în practică. Gheorghiu a menționat că guvernul a început deja reforma reală. Din această cauză, o parte din susținători s-a supărat și a plecat de la guvernare.

„Cred că această reformă s-ar putea face atunci când partidele care spun că vor reformă, nu ar mai minți. Pentru că, în general, partidele, după cum știm, și PSD și toată lumea, vine și spune că vrea să facă reformă și promite reformă, dar când ajunge să o facă, nu mai face”.

Vicepremierul a spus că nu știe dacă un singur partid poate avea majoritate în Parlament.

Ea a adăugat că nu e sigură nici dacă acest lucru ar fi sănătos pentru democrație.

Potrivit vicepremierului interimar, sănătos ar fi ca politica să se bazeze pe adevăr, nu pe manipularea oamenilor.

Gheorghiu a subliniat că reforma companiilor de stat trebuie făcută, pentru că actuala situație generează pierderi mari la buget.

Acesta a fost întrebat „dacă se teme de o posibilă suspendare”, în cazul organizării alegerilor anticipate, variantă tot mai vehiculată de depășire a actualei crize politice.

Președintele a calificat suspendarea sa drept „o temă neserioasă”. Acesta a argumentat să suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”.

„Adică faptul că o temă evident neserioasă, cum este suspendarea, care trebuie să fie o sancțiune serioasă pentru niște încălcări serioase ale Constituției, e luată de o parte a populației în serios este un semn al neîncrederii generale față de clasa politică. În felul ăsta o percep. Pentru mine, ca persoană, că se va întâmpla asta, nu e ceva ce iau în serios”, a declarat șeful statului pentru pentru Observator News. 

Despre alegerile anticipate, Nicușor Dan a declarat că reprezintă „un semn de imaturitate politică”.

„Alegerile anticipate, în schimb, în opinia mea, reprezintă un semn de imaturitate politică și, din nou, vorbesc în general despre clasa politică. În momentul în care, în mod evident, se țin alegeri, câteva luni mărește incertitudinea pentru români şi rezultatul va fi tot cam acela. Din nou, pare că e o abordare pentru 5% în plus sau în minus. E imatură din partea celor care vântură ideea asta”, a declarat Nicușor Dan.

Subiectul anticipatelor este des vehiculat în ultima perioadă, în spațiul public, în contextul în care partidele nu au ajuns încă la o soluție pentru formarea unui nou Executiv.

După moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, în urma consultărilor, Eugen Tomac a fost desemnat ca premier. Cu toate acestea, el nu a reușit să obțină sprijinul politic, așa că și-a depus candidatura. Ulterior, șeful statului l-a numit pe Adrian Veștea ca premier, însă liberalul nu a reușit să obțină necesarul ee voturi în Parlament, iar varianta de Guvern a căzut.

Pe fondul eșecului numirii lui Veștea ca premier, AUR a anunțat că va iniția procedura de suspendare a președintelui, despre care voci din zona politică, între care, liberalul Siegfried Mureșan, a declarat că „suspendarea poate fi inițiată doar dacă președintele comite încălcări grave ale Constituției”. 

În ceea ce privește criza politică, Siegfried Mureșan ar putea fi o variantă a PNL pentru numirea unui nou premier. Cu toate acestea, decizia va trebui luată intern în interiorul partidului, iar PNL ar putea renunța această variantă doar în cazul în care se va veni cu o soluție mai bună, potrivit declarațiilor date de președintele PNL de Dâmbovița.

Șeful statului a fost întrebat vineri la Antena 1 cum vede securitatea României după dronele ajunse în Portul Constanța și la Galați.

„În momentul în care vezi doi oameni, o mamă și un fiu, care stăteau în casa lor și au fost răniți pentru că a explodat o dronă, din fericire aproape de casa liftului, și nu s-a întâmplat nimic, evident că îți pui niște semne de întrebare. Numai că trebuie să privim imaginea de ansamblu. E o tehnologie nouă. Nici țările care o folosesc, Rusia și Ucraina, nu au, de patru ani, antidotul perfect. Noi am făcut progrese. E important că planurile noastre militare sunt validate de NATO, folosim expertiza asta”, a spus Nicușor Dan.

El a admis că există un decalaj de tehnologie.

„O țară care s-a obișnuit să trăiască în pace, cum este România, își produce și niște proceduri de achiziție care sunt greoaie. E o întreagă rutină administrativă pe care ne-am produs-o și care nu ne-a lăsat să ne adaptăm în timp real, nevăzând pericolul, pentru că dronele, în fine, fragmentele care au căzut sunt de acum doi-trei ani, dar cele care să vizeze locuri dens populate sunt o chestiune de șase-nouă luni”, a adăugat președintele.

Șeful statului a mai spus că, în multe zone administrative, România trăiește într-o rutină, într-o obișnuință care neglijează sau inhibă acțiunea.

„Am fost primar atâta timp. Dacă ești funcționar public, ești tentat să nu faci nimic, să nu greșești, în loc să îți asumi niște lucruri care să facă nişte schimbări. Există o reticență, o inabilitate sau o lipsă de dorință de a lucra cu date. De multe ori, deciziile sunt luate așa, după intuiție, fără să avem niște statistici pe zone, niște cifre pe activități economice. De ce facem subvenția aia și nu o facem pe cealaltă? Adică există o rutină care, pe termen mediu, s-a dovedit a fi nu nocivă, dar periculoasă pentru multe zone care ar fi putut să arate mult mai bine pentru statul român”, a declarat președintele României.

Președintele Nicușor Dan a declarat că a încercat în repetate rânduri să faciliteze dialogul pentru reducerea tensiunilor dintre liderul PNL, Ilie Bolojan, și președintele PSD, Sorin Grindeanu. 

„Să-i împac propriu-zis, nu, dar să-i tatonez, ca să văd până unde pot să meargă, asta am făcut-o foarte des. Din păcate, fără succes până la momentul ăsta. Am încercat să le explic că e o miză mai mare decât lupta asta politică”, a declarat șeful statului într-un interviu acordat Observator. 

Președintele a explicat că le-a transmis celor doi lideri politici că există obiective mult mai importante decât confruntările dintre partide. 

„E o energie totuși finită pe care noi, politicienii, o avem și e util să o folosim în chestii serioase, să dăm o direcție de dezvoltare pentru România, comparând diferite modele de dezvoltare, comparând sectoare economice”, spune șeful statului. 

Președintele a declarat că de la declanșarea crizei politice prin demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, clasa politică a consumat timp și resurse într-o dispută axată pe interesele de partid, nu pe interesele cetățenilor, exprimându-și frustrarea față de conflicte. 

„Noi suntem prinși într-o dispută care nu are deloc nivelul ăsta și este numai despre cum reușim să ne așezăm la masă. Asta e, cumva, frustrarea mea din ultimele două luni, săptămâni, 70 de zile, cum le-ați numărat dumneavoastră, că am pierdut toți o energie care era utilă pentru alte lucruri pentru oameni”, a punctat Dan. 

România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.

După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier.

La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”.

Întrebat dacă a trecut dincolo de relația oficială cu omologul ucrainean, președintele a spus că este o persoană deschisă. El a povestit că a reușit dintotdeauna să lege repede relații. Asta se întâmpla și când făcea matematică, la conferințe și școli de vară. Potrivit lui Dan, aceste relații s-au menținut în timp.

Nicușor Dan a spus că prânzurile și cinele dintre lideri sunt importante. El a explicat că oamenii își pun deseori întrebări simple. Vor să știe cum e viața în alte țări sau cum au ajuns liderii în politică. Președintele a menționat că mulți lideri, ca și el, au ajuns în politică oarecum întâmplător.

„Mulți au ajuns, ca și mine, cumva accidental. Relațiile astea umane sunt foarte importante și ele ajută. Într-o lume în care, dacă noi stăm de vorbă, chiar dacă nu suntem de acord, faptul că suntem unul în fața celuilalt, faptul că avem o cultură, o mentalitate în spate, nu ne lasă să ne înjurăm… Pe rețelele sociale, acolo totul se schimbă și satisfacția e mai rapidă. Cumva, expresia sentimentelor e mai rapidă și mai violentă. Şi faptul că liderii se întâlnesc așa de des e important pentru coeziune”.

Potrivit preledintelui, relațiile umane directe contează mai mult decât comunicarea de pe rețelele sociale. Acolo reacțiile sunt mai rapide și mai dure. El a spus că întâlnirile față în față dintre lideri ajută la coeziunea dintre state.

Președintele a povestit că a mers la Kiev pentru a consolida o relație de încredere între România și Ucraina. Nicușor Dan a spus că a văzut urme ale războiului și un perete cu numele tinerilor morți în conflict. El a descris experiența drept una emoționantă.

„Și cu Ucraina am avut câteva chestiuni bilarele, mult mai puține, pentru că ne-am văzut des cu președintele Zelenski și, dincolo de asta, a fost o nouă cărămidă la o relație de încredere pe care o construim. Sunt mulțumit de ce s-a întâmplat, după cum sunt mulțumit de ce s-a întâmplat la Paris. Același lucru, adică oamenii te văd și știu că pot să se bazeze. Dacă te întreabă ceva, știu că ce le spui e corect, chiar dacă le convine, chiar dacă nu le convine neapărat, dar știu că ești cu ei acolo și că pot să aibă încredere că ce le spui așa este”.

Președintele Nicușor Dan a vorbit, în interviul acordat Observator, despre agenda pe care o folosește zilnic. Șeful statului a spus că foloseşte în jur de trei agende pe an.

Președintele a spus că agenda actuală a fost începută pe 18 martie 2026 și e aproape de final. El a precizat, cu umor, că uneori și copiii lui desenează în ea.

Nicușor Dan a explicat că folosește, în medie, trei agende pe an.

Președintele a povestit că și-a cumpărat inițial o singură agendă, de la o firmă anume. Ulterior, compania i-a trimis o cutie întreagă la Cotroceni, drept cadou.

Reprezentanții firmei i-au spus că au observat că folosește produsul lor și au vrut să îi mulțumească astfel.

Sute de protestatari s-au adunat vineri în apropierea Bazinului San Marco din Veneția pentru a manifesta împotriva vizitei ambasadorului american în Italia, Tilman Fertitta, care a sosit în oraș la bordul superiahtului său de 117 metri, informează Associated Press. 

Manifestanții au afișat mesaje precum „Faceți America să citească din nou” sau „Veneția nu este de vânzare”. 

În zonă au fost mobilizate importante efective de poliție, inclusiv echipaje în ținută antirevoltă și ambarcațiuni care au patrulat în jurul iahtului.  

Vizita face parte din turneul „Diplomația de Coastă 250, prin care Fertitta intenționează să viziteze 13 regiuni de coastă ale Italiei pentru a celebra aniversarea a 250 de ani de la independența Statelor Unite și pentru a evidenția relațiile istorice, economice și culturale dintre cele două țări. 

„Este o dovadă de aroganță să crezi că poți face ce vrei într-un oraș tot mai acaparat de cultura turismului. Este încă o palmă dată orașului și tuturor venețienilor care se luptă să ajungă la sfârșitul lunii din cauza creșterii prețurilor provocate de războiul lui Trump”, a transmis Stella Morion, una dintre organizatoarele protestului. 

Vizita are loc într-un context în care relațiile dintre premierul italian Giorgia Meloni și președintele american Donald Trump s-au răcit  după ce liderul de la Casa Albă a spus că Meloni l-ar fi implorat să facă o poză cu ea.