„A avut loc o explozie de origine necunoscută”, a spus, pentru AFP, Gaetan Lathion, purtătorul de cuvânt al poliției din cantonul Wallis, din sud-vestul Elveției.
Conform acestuia, sunt mai mulți răniți și morți.
Potrivit Le Figaro, explozia a avut loc în jurul orei locale 1.30 într-un bar popular printre turiști, în timp ce oamenii sărbătoreau Anul Nou.
Imaginile publicate de mass-media elvețiană arătau o clădire în flăcări și serviciile de urgență în apropiere.
Peste 10.000 de militari ruși au fost luați prizonieri de forțele ucrainene de la începutul invaziei la scară largă. Mai mult de 40% dintre ei au antecedente penale, arată o analiză amplă publicată de proiectul ucrainean „Vreau să trăiesc”, citată de Interfax-Ukraine.
Crește numărul soldaților ruși care se predauPotrivit raportului, fenomenul predării voluntare a soldaților ruși este în continuă creștere. „În anul parțial 2025, au fost capturați mai mulți militari ruși decât în 2022 și 2023 la un loc”, se arată în document. În medie, între 60 și 90 de soldați ruși se predau săptămânal, iar vârful a fost atins în august 2024, când numărul a ajuns la 350 pe săptămână.
Autorii studiului subliniază că, din iunie 2023, militarii ruși sunt capturați mai frecvent decât soldații ucraineni ajung în captivitate rusă, cele mai multe capturi având loc în zonele Pokrovsk și Bahmut (Donețk), regiunea Kursk și districtul Polohy din Zaporijjia.
Portret social vulnerabil al militarilor capturați
Profilul prizonierului rus relevă probleme structurale majore în armata Federației Ruse. „Patruzeci la sută dintre toți prizonierii de război ruși au antecedente penale”, arată raportul, cele mai frecvente condamnări fiind pentru furt, infracțiuni legate de droguri, tâlhărie, vătămare corporală gravă și omor.
În plus, nivelul de educație este scăzut: doar 7% dintre prizonieri au studii universitare, iar „câteva zeci nu au urmat niciodată școala”. Înainte de război, 38% erau șomeri, iar majoritatea proveneau din ocupații slab calificate.
Raportul evidențiază și cazuri grave din punct de vedere medical. „Sute de prizonieri au fost capturați având boli precum HIV/SIDA, hepatită B și C, tuberculoză, diabet, precum și afecțiuni psihice, inclusiv schizofrenie”, se precizează în analiză.
Schimburi de prizonieri pe criterii etnice și regionaleUn alt aspect sensibil este modul în care Rusia își selectează militarii pentru schimburile de prizonieri. „Printre prizonierii de război, 66% sunt etnici ruși, în timp ce printre cei schimbați ponderea acestora crește la 83%”, arată datele. Moscova solicită cu prioritate etnici ruși și militari din regiuni-cheie precum Moscova, Krasnodar, Perm și Rostov, în timp ce soldații din republicile naționale sunt schimbați mult mai rar.
În total, peste 6.000 de prizonieri au fost returnați Rusiei prin schimburi. „Știm despre cel puțin 237 de foști prizonieri care au fost uciși sau au dispărut după ce au fost trimiși din nou pe front”, avertizează proiectul „Vreau să trăiesc”, care mai menționează că patru militari ruși se află în captivitate pentru a doua oară.
ISU Teleorman a anunțat că incendiul a izbucnit la un apartament situat la etajul 2 al unui bloc de pe strada București din Alexandria. Incendiul s-a manifestat cu degajare mare de fum.
La fața locului au intervenit două autospeciale de stingere, o autoscară, o descarcerare, o ambulanță SMURD și o ambulanță SAJ.
12 persoane au ieșit singure din locuințe, iar alte cinci aflate la etajul 4 au fost evacuate cu ajutorul autoscării.
Incendiul a fost lichidat de pompieri. Au ars, cu degajare mare de fum, mai multe materiale textile, elementele de mobilier și un televizor dintr-o cameră a apartamentului afectat.
Cauza probabilă a incendiului a fost un scurtcircuit produs la instalația unui calorifer electric, susțin pompierii.
Trei persoane cu atac de panică au fost asistate medical, însă au refuzat să meargă la spital.
Dispeceratul Național Salvamont anunță că miercuri, 31 decembrie, au fost înregistrate 38 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Cele mai multe solicitări, opt, au fost pentru Salvamont Lupeni, câte 4 au fost pentru Salvamont Judeţul Brașov, Salvamont Maramureș și Salvamont Predeal, și câte 3 pentru Salvamont Gorj, Salvamont Neamţ, Salvamont Prahova. Au mai fost primite apeluri în Alba, Mureș, Cluj, Harghita, Sibiu și Suceava.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 39 de persoane. Dintre acestea, 21 de persoane au fost transportate cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont la spital. Celelate persoane salvate au primit acordul de a fi transportate cu mașinile aparținătorilor.
De asemenea, miercuri s-au mai primit 32 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Zeci de mii de israelieni au părăsit țara în 2025, din cauza războiului cu Hamas din Fâșia Gaza. Israelul a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o pierdere netă de populație din migrație, potrivit raportului publicat de Biroul israelian de statistică (CBS).
„Peste 69.000 de israelieni au părăsit țara în 2025, ceea ce a dus la o migrație net negativă pentru al doilea an la rând”, a transmis CBS în raportul de final de an, citat de Times of Israel.
Creștere demografică minimă în 2025Populația totală a Israelului a ajuns la puțin peste 10 milioane de locuitori, în creștere cu doar 1,1% față de 2024. Este unul dintre cele mai scăzute ritmuri din istoria statului, creșterea venind aproape exclusiv din nașteri. Un studiu separat al Centrului Taub, un alt institut de cercetare israelian, estimează chiar o creștere de 0,9%, „pentru prima dată sub pragul de 1%”.
Scăderea ritmului demografic este vizibilă și în structura populației. Potrivit CBS, 76,3% dintre locuitorii Israelului sunt evrei și alte categorii non-arabe. Aproximativ 21,1% din populație este formată din arabi, iar circa 2,6% sunt cetățeni străini. În ansamblu, proporțiile au rămas relativ stabile, în ciuda schimbărilor din migrație.
Aproape trei sferturi din cei 180.000 de copii născuți în Israel în 2025 au venit pe lume în familii evreiești, iar restul în familii arabe. În același timp, 50.000 de persoane au murit, o ușoară scădere față de anul precedent. „Toate acestea s-au tradus într-o creștere netă de 112.000 de persoane pe parcursul anului”, arată datele CBS.
Imigrația din Rusia, în scădereScăderea este accentuată de diminuarea imigrației: aproximativ 24.600 de noi imigranți au sosit în Israel în 2025, cu 8.000 mai puțini decât în 2024. CBS arată că declinul este cauzat în principal de reducerea imigrației din Rusia, după valul generat de războiul din Ucraina. După izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022, foarte mulți ruși s-au mutat în Israel, iar în anii 2023-2024 acest val de imigrație a atins un nivel maxim.
Bilanțul final arată că mai mulți oameni au plecat din Israel decât au venit, în anul care tocmai s-a încheiat, cu o pierdere de aproximativ 20.000 de persoane.
De ce pleacă israelieniiÎnsă autoritățile israeliene atribuie statutul de „emigrant” doar după ce o persoană petrece cea mai mare parte a unui an în afara țării. Acest lucru înseamnă că o parte dintre plecările incluse în datele pentru 2025 au avut loc, de fapt, în 2024.
Demografii atrag atenția că această situație reprezintă o abatere de la tendința istorică a Israelului, unde, cu rare excepții în anii 1950 și 1980, imigrația a depășit constant emigrația. Experții leagă această evoluție de climatul politic și de securitate tensionat din Israel. Războiul din Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, și nemulțumirile față de reformele judiciare promovate de guvern sunt indicate ca fiind principalele cauze ale plecărilor din țară.
Zelenski a spus că restul de 10% din acordul care va pune capăt unui conflict de aproape patru ani „va determina soarta păcii, soarta Ucrainei și a Europei”.
În discursul său de 20 de minute adresat națiunii, Zelenski a afirmat că Ucraina nu dorește pace „cu orice preț”, adăugând că „dorim sfârșitul războiului, nu sfârșitul Ucrainei”.
El a mai spus că retragerea Ucrainei din regiunea Donbas înseamnă „sfârșitul tuturor lucrurilor”, făcând referire la cererea Rusiei ca Moscova să obțină controlul deplin asupra zonei industriale în cadrul oricărui acord de pace. Moscova controlează în prezent aproximativ 75% din regiunea Donețk și aproximativ 99% din regiunea vecină Luhansk. Cele două regiuni sunt cunoscute colectiv sub numele de Donbas.
Soarta acesteia a constituit un obstacol major pe parcursul negocierilor.
În discursul său, Zelenski a mulțumit liderilor care au sprijinit Ucraina, dar a afirmat că „intențiile trebuie să devină garanții de securitate și, prin urmare, să fie ratificate”. „Semnarea unor acorduri slabe nu face decât să alimenteze războiul”, a afirmat Zelenski.
„Fie lumea oprește războiul Rusiei, fie Rusia va trage lumea în războiul său”, a adăugat președintele Ucrainei.
