Potrivit unei estimări a Departamentului de Stat, citate de Axios, blocajul administrativ a afectat vânzările de armament destinate sprijinirii aliaților și, indirect, Ucrainei.
În timp ce guvernul american se confruntă cu cea mai lungă perioadă de nefuncționare din ultimii ani – ajunsă la a 40-a zi – întârzierea livrărilor de arme SUA a afectat transferurile de echipamente critice, precum rachetele AMRAAM, sistemele de luptă Aegis și lansatoarele HIMARS. Printre țările vizate se numără Danemarca, Croația și Polonia, state membre NATO care furnizează la rândul lor armament Ucrainei.
Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că aceste întârzieri „prejudiciază atât aliații și partenerii noștri, cât și industria americană de apărare”. Potrivit surselor, Biroul de Afaceri Politico-Militare funcționează în prezent cu doar un sfert din personalul necesar, după ce numeroși angajați au fost trimiși în concediu fără plată.
Legea americană privind controlul exporturilor de arme impune o analiză a Congresului pentru fiecare tranzacție, proces care s-a blocat din cauza lipsei personalului administrativ. Astfel, licențele pentru companiile private de apărare și acordurile interguvernamentale au fost amânate.
Oficialii republicani acuză democrații că obstrucționează aceste vânzări vitale pentru aliați. „Democrații blochează vânzările de arme esențiale, ceea ce dăunează bazei industriale a SUA și pune în pericol securitatea noastră și a partenerilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.
Senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe, a avertizat că „China și Rusia profită de aceste întârzieri pentru a-și consolida influența militară”.
Elicopterul Vanderbilt LifeFlight s-a prăbușit pe un câmp la est de Nashville, între Lebanon și Gallatin, la aproximativ 35 de kilometri est de Nashville, a anunțat Biroul Șerifului din comitatul Wilson.
Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a declarat că investighează.
Cei doi membri ai echipajului răniți sunt tratați la Spitalul Universitar Vanderbilt din Nashville, a anunțat Vanderbilt LifeFlight într-un comunicat. „Inimile noastre și cele mai profunde condoleanțe sunt alături de colegii noștri de la Vanderbilt LifeFlight, de familiile și cei dragi lor în aceste momente dificile”, se arată în comunicat.
Elicopterul, un Airbus EC130T2, a fost fabricat în 2015, conform înregistrărilor Administrației Federale a Aviației.
Conform site-urilor de urmărire a aviației FlightAware și Flightradar24, elicopterul a decolat de la centrul de operațiuni de urgență la ora locală 13:33 și a zburat timp de opt minute înainte de a se prăbuși.
Astfel de zboruri transportă de obicei un pilot, un paramedic și o asistentă medicală.
„E duminică și a mai murit o femeie. Ucisă de fostul partener cu 15 lovituri de cuțit, în timp ce își ținea în brațe copilul de 2 ani. Femeia nu a cerut monitorizarea electronică, iar agresorul nu purta brățară. Deși avea ordin de protecție, bărbatul îl încălcase de mai multe ori și ea sunase la 112”, a scris Alina Gorghiu.
Deputata liberală îndeamnă femeile să solicite monitorizarea electronică.
„Aceasta este realitatea. Un ordin de protecție fără monitorizare nu oprește un agresor hotărât. Nu îl limitează și nu îi ține pe femei în siguranță. Femei românce, cereți monitorizarea electronică. Brățara este singura măsură care îl ține pe agresor la distanță și alertează imediat poliția. Este diferența dintre viață și moarte”, a subliniat Gorghiu.
Aceasta a reamintit că susține proiectul legislativ „anti-femicid”, pe care l-a inițiat în Parlament, pentru ca omorurile asupra femeilor să fie recunoscute distinct și sancționate mai sever.
„Avem nevoie de măsuri reale, nu simbolice. Nu mai vrem femei ucise. Nu mai vrem copii care rămân fără mamă. Protejați-vă. Informați-vă. Acționați cât timp se poate”, a adăugat Gorghiu.
O femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.
Se aşteaptă ca vânturi puternice şi ploi abundente să lovească o mare parte din arhipelag, unde cel puţin 224 de persoane au murit săptămâna trecută când taifunul Kalmaegi a trecut prin insulă, potrivit ultimelor cifre guvernamentale, citate de Le Figaro.
Taifunul Fung-wong a sosit din partea estică a arhipelagului cu vânturi de 185 km/h, atingând uneori viteze de până la 230 km/h.
În total, aproape 1,2 milioane de persoane au fost evacuate, a anunţat Apărarea Civilă, într-o ţară care încă se confruntă cu devastarea provocată de Kalmaegi – cel mai mortal taifun al anului.
Un salvator din Catbalogan, capitala provinciei Samar (vestul Kazahstanului), Juniel Tagarino, a anunţat că trupul primei victime a fost găsit sub moloz şi copaci dezrădăcinaţi.
Femeia în vârstă de 64 de ani fugea sâmbătă noaptea cu membrii familiei sale, când s-a întors „în casa ei, unde probabil uitase ceva ”, doar pentru a fi găsită câteva ore mai târziu, a explicat el.
Biroul de protecţie civilă a confirmat un al doilea deces; o persoană s-a înecat într-o inundaţie fulgerătoare pe insula Catanduanes (nord-est).
El a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat pentru conspiraţie criminală într-o schemă de finanţare a campaniei sale electorale câştigătoare din 2007 cu fonduri din Libia.
Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, este primul fost preşedinte al Franţei moderne condamnat la închisoare. Anterior, el a fost condamnat pentru acuzaţii de corupţie, dar i s-a ordonat să poarte un dispozitiv de monitorizare electronic în loc să execute o pedeapsă cu închisoarea.
Echipa juridică a lui Sarkozy face apel împotriva condamnării sale şi a depus, de asemenea, o cerere de eliberare anticipată. Un proces de apel va avea loc la o dată ulterioară, posibil în primăvară.
Luni, un tribunal din Paris urmează să examineze cererea sa de eliberare, iar o decizie este aşteptată în aceeaşi zi.
Fostul preşedinte, care a ocupat funcţia între 2007 şi 2012, se declară nevinovat şi contestă atât condamnarea, cât şi decizia de încarcerare a sa în aşteptarea apelului.
Tribunalul din Paris l-a găsit vinovat pe Sarkozy pe 25 septembrie şi a declarat că pedeapsa cu închisoarea a intrat în vigoare imediat. Dar, imediat ce a fost încarcerat pe 21 octombrie, echipa sa juridică a depus o cerere de eliberare anticipată.
O instanţă urmează să ia o decizie luni, pe baza articolului 144 din Codul penal francez, care prevede că eliberarea ar trebui să fie regula generală în aşteptarea apelului, în timp ce detenţia rămâne excepţia – de exemplu pentru cei consideraţi periculoşi sau expuşi riscului de a fugi într-o altă ţară, sau pentru a proteja probele sau a preveni presiunea asupra martorilor.
În timpul audierii de luni, Sarkozy urmează să ofere garanţii că va respecta cerinţele justiţiei pentru eliberarea condiţionată.
Dacă cererea va fi aprobată, el va fi plasat sub supraveghere judiciară şi ar putea fi eliberat din închisoarea La Santé din Paris în câteva ore.
Proiectul reprezintă, potrivit ministrului Sănătății, vieți salvate prin diagnostic corect și tratament rapid.
Centrul va permite evaluarea pacienților pentru cele mai frecvente forme de cancer: sân, col uterin, colon, plămân și prostată prin tehnologii moderne de imagistică și metode minim invazive de diagnostic.
Echipamentele necesare pentru realizarea examenelor de diagnostic, atât de laborator, cât și de imagistică medicală, au fost achiziționate cu fonduri din bugetul Ministerului Sănătății, prin proiecte cu Banca Mondială și prin PNRR.
„Felicit și mulțumesc conducerii Institutului Oncologic București-doamnele manager și întreaga echipă-pentru modul în care au organizat și realizat acest centru și pentru implementarea exemplară a proiectelor cu fonduri europene. Le mulțumesc tuturor medicilor, asistentelor, infirmierelor, psihologilor și întregului personal medical pentru munca de zi cu zi și pentru dăruirea cu care sunt alături de pacienți, în fiecare clipă”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook, după inaugurarea centrului de screening.
Alexandru Rogobete a declarat că prevenția și diagnosticul precoce sunt cheia pentru reducerea mortalității prin cancer. Ministerul pe care îl conduce va continua să investească în astfel de centre în toată țara, pentru ca fiecare român să aibă acces egal la șansa de a trăi, a adăugat Rogobete.
Centrul funcționează în cadrul Institutului Oncologic București.
Spaniolul s-a impus în două seturi într-u meci de o oră şi 42 de minute.
Alcaraz a câştigat cu 7(7)-6(5), 6-2.
Din grupa celor doi mai fac parte Taylor Fritz şi Lorenzo Musetti.
Duminică, este programat şi primul meci din a doua grupă, între Alexander Zverev şi Ben Shelton. Ceilalţi doi componenţi ai grupei sunt Felix Auger-Aliassime şi Jannik Sinner.
Raportul vine în contextul în care Rusia şi Ucraina au avut atacuri aproape zilnice asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, iar eforturile diplomatice conduse de SUA pentru a opri războiul de aproape patru ani nu au avansat, potrivit AP.
Un atac cu drone a provocat temporar pene de curent şi întreruperea încălzirii în anumite zone din Voronej, a declarat guvernatorul regional Alexander Gusev. El a precizat că mai multe drone au fost bruiate electronic în timpul nopţii deasupra oraşului, unde locuiesc puţin peste 1 milion de oameni, declanşând un incendiu la o instalaţie locală de utilităţi, care a fost stins rapid.
Canalele de ştiri ruseşti şi ucrainene de pe Telegram au susţinut că atacul a vizat o centrală termică locală.
Un atac cu rachete de sâmbătă seară a provocat, de asemenea, „daune grave” sistemelor de energie şi încălzire care alimentează oraşul Belgorod, aproximativ 20.000 de gospodării fiind afectate, a relatat guvernatorul local Veaceslav Gladkov în dimineaţa următoare.
Jurnalistul şi eseistul Jean-Claude Guillebaud, fost laureat al premiului Albert Londres, a murit sâmbătă în Charente, la vârsta de 81 de ani, au anunţat duminică familia sa şi ziarul Sud Ouest.
Jean-Claude Guillebaud şi-a început cariera ca reporter senior la cotidianul regional, unde a relatat în special despre conflictele din Biafra şi Vietnam, câştigând Premiul Albert Londres în 1972, înainte de a lucra pentru cotidianul Le Monde. Apoi a scris rubrici pentru revistele săptămânale Le Nouvel Observateur şi La Vie, iar din 1986 până în 2022 pentru Sud Ouest Dimanche.
Om de litere, Jean-Claude Guillebaud a fost succesiv director literar la editura Seuil, fondator al editurii Arléa şi autor a aproximativ patruzeci de eseuri, printre care „Trădarea Iluminismului” şi „Cum am redevenit creştin”, după ce s-a angajat în producţia de programe de televiziune în anii 1980.
A fost fondatorul organizaţiei Reporteri fără Frontiere şi a fost preşedintele acesteia din 1987 până în 1993. Spre sfârşitul vieţii sale, Jean-Claude Guillebaud şi-a împărţit timpul între Paris şi departamentul Charente, unde avea legături familiale.
